Opinia, iunie 1920 (Anul 16, nr. 3925-3950)
1920-06-30 / nr. 3950
•/ Mia'1. ^ MARȚI 29 JDNlt 1920 4 as noîfsi â* pri*»»as« E« aesUTIA 2îS FOBLIGlTATE !, BRANISTEflNUggf, ^lâfsos«ss fî — .ioa««siojsaîâ exclusivă a publicitîței sEisîBâ&!&» T »«.feSteiâ i®S *a UNIVERSITĂȚI! IAȘI bani aumlrtd ABMINISTRAT? A isagia“*" SH&, Măâtzmm $s - - W, m îl SSl'.IP » W 'Mo 800 21A R POLITIC COTIDIAN. A®' sä Lum tmi u)m asTOreci mnestia trebuie lărgiţi ! — 9&s©rv3$iil© «si&si ©xsei&itt jssissSisă lean — Primim ale ce urmează și care învederează c ît de mult se impune o lirgie a amnestei. La ordinea i lei o nau? amnezie despre care se zice că se proară la Mins trul de Război. Până acuma ce cunosc principiile care au dominat amnistia din 12 Aprilie a. c. Au fost eliminate o srie de fapte ps care nu le mai înşirăm. Practica zilnică şi diversele sentinţe aie curţe’or tmrţ’ale au dat la lumină o serie de fepte In privhiţ* cărora, atlt Ministerul de război cit şl curtsa superioară de justiţie militară, se arată de o concepţie bizară. Avmn de semnalat Intransigenţa în materie de apreciarea falsului. Vechiul decret a eliminat dintre falsuri, fa'şificarea biletelor de voe sau ordini or de serviciu care au servit exclusiv la acoperirea delictului de dezertare. S’a născut dublu în privinţa faş ficărei stsmpililor aplicate pe falşek biete. Aceet din urmă falş a intrat şi el, în urma unei derizii ministeriale prfetre falşorle imeninkte dacă se va fi stabilit că falsificarea peceţiei ssu n oricărui act a fost făcută exclusiv cu voinţa de a mlini dezertarea, toate acestea in urma unui caz tipic semnalat de ziare apropos de un co’dat din Rsg. 25 Iofentar!«, care urma să facă 5 ani muncă »Unică pentru că «dată cu dezertarea, mai fusese rtccnoscut culpabil și pentru f&lsfecarra agilului aplicat pe diverse ordin« de serviciu de asemenea false. In altia de la luni», precum ni se relatează, la curtea superioară de justiţie militar se prezentase recursul unui căpitan condemnat pentru dezertare, şi falsficarea unei adrese a regimentului său. Comisarul Regal a cerut să se splice nmacatia iar curtea a decis ca acel fals nu întră în cadrul decretului şi a respins pur şi timpu recursul. Este, cel puţin, foarte curioasă ideia care domină instanţele uitare in această materie. In cadril nostru penal falsul este pedepsit cu Închisoare corecţională pe cînd în codul de ştiţi dmn ţară el este pedepsit cu muncă silnică. Faptul provine de acolo, că în dreptul comun falşii a fost corecţionalizat, pe ciuda codul de justiţie militară a rămas pur şi simplu textul francez nemodificat. In dreptul comun, ceia ce preocupă pe legiuitor este mai cu seamă prejudicial şi creditul pubile. *De aceia falsul de monedă, falsul actului sutsstic, plăsmuirea de înscrisuri private şl efe t* de b*ntă şi comerţ prec m şi delapidările cu ajutorul fa suii sunt pedepsite drastic. Este po»t# o rămăş’ţă a timpurilor vechi In rara tăişurile da monezi d» s'glili şi de acte publice erau considerate, înpreună cu delapidăriie banului public ca o ofensă adusă suveranului, iar în părerea juriştilor moderni, represiunea energică a acestor fapte este pur şi simplu necesitatea de a reasigura pe deoparte credite şi banul public iar pe de alta încrederea pe care actele autentica trebuie să o inspie terţii lor. Dar Curţile marţiale şi instanţei lor de urmărire nu srunt de Ioc preocupate da ecfiste consideraţiuni şi au ajuns să Incrimineze tăişuri pur copilăreşti, în care nu sa poate dascoperi nici cine ştie ce pre jedîeiu şi clei vre o perversitate a agenţilor. Astfel în ziua de 17 Mai a. c. Curtea Marţială a corpului de armată a condamnat pe căpitanii Ardeleanu la un an da zile inchioare pentru că fiind ofiţer cu pepii a unui regiment de artiterie cantonat la Vutcani, prin erai 1917, a plăsmuit o adresă a rgimentului către Ministerul de la Suia pentru a obţine una sută l.trl *p rt şi 30 litri sScăncă necesare popetei. Cu forta că s’a dovedit că acest spirt a fost întrebuinţat în h fer valul, da la Octombrie 1917 pică la finele lui laanario arsul uimitor, parte pentru ofiţer’, psio pentru schimb de timente de la locuitori din partea locului. Curtea a poftat cu velitate de împrejurarea, că s’a găsit un martor care să declare că a cumpărat spist de la ordonanţa căpitenilui, şi l‘a condamnat. In cazul acesta nu se poate stabli nici prejudiciu fiindcă ofţerul plătise spirtul cu banii tăi şi nici imoralifetsa int ei? secă a feptaiu', pentru că pe deoparte spirtul fusese Intrebu'n.ţat îa marea lui cantilde exclusiv In foloul poptei iar pa de altă paita oţeiul nu avea răspundere de faptek crc'eni nţei. freiem şi nu facem ecoul conştiinţei publice când sfirmim că ar fl foarte evhlt.bil ca a.t f*l de fepte să intre In cred ui amnestiel ce sî preparf, msi »Ies când pima smoe,tie a fod largi pista măsură cue seri® de f Usturi cai.ficde comis, în di una pariculafi.or și cn site f*pte cere au produs «.davârda tulburare. - ■ I HUM■■ « «-vs mmm Bonă anecdote de la alțil. Prima. Era în ultimele zile ale dom- | niei lui Wilhelm. Situaţia disperată, un | consiliu de coroană are loc. Sunt in- 5 vitafi, in afară de şefii milittri, repre- | zenttnţii tuturor partidelor. Rând pe rând îşi expun părerea co- | rlfed. | nkerli cer continuarea războiu- | Iul Democraţii cer » pelitl i de conţi- f Haţiune. In sfârşit Im cuvântul şi avo- | catul dr. Cohn : jjj - nStie, în ce mă priveşte, consider | situaţia extrem de gravă. Falimentul | pare iminent. Nu pot dar, ca devotat | al tronului, să dau alt sfat decât să | treceţi principatul M.Indenburg pe nu- | mele soţiei. . Ce-i în mână, nu-l minciună A doua• Un sublocotent este purtat | într’un punct pentru a supraveghea | mişcările Inamicului şi a da, la nevoie, | semnalul de alarmă. Şeful constată că trece • extra-or- J dinar de îndelungată vreme şi ofiţer al | nu dă semn de viaţi. Cercetări la faţa f lacului constată că ofiţerul stătea to t rănit într’un crig, firă prea multă preocupare de serviciul încredinţat. ,Cum se poate aşa ceva, sahloco- | tenente ? strigă furios şeful. —,Foarte simplu, domnule major, fug răspunsul. Mi-l aşa scărbă de duşman ! In cât nici nu voiesc să-l vid faţa 8 GLANZT ! ÎNSEMNĂRI | O DECLARAŢIE | ŞI CÂTEVA CITATE... j im»o Se ştie dl d. T»ke lonescu i»re obl- | celui formalelor la.onics şi lapidare. ’ D-s* a ţinut şi astăzi să elaboreze o | altfel de formulă, declarând aiarulel ,Le Tempe" că d sa „a voit răsboiul alături | de aliat! încă din 1914, fiintă ae pseo- | cupe de izbândă şi fără să precipe- | tească sacrificiile româneşti, şi daci ar | fi vevo^, este dispus să facă din nou a- 1 cekș lucra*. Este destul de straniu ca na load*- | câtor de stat să îndemne la război fără | a te preocupa de izblndă. Este şi mai | straniu încă a face aceasta fără să | precupeţeşti sacrificiile obşteşti. Dar să | miii fii dispus a face din nou acelaş | incra, iată ceva îrgrijdor past# mia*ră, 1 mai ales atonei când «cel ce exprimă a- 1 semenea mărturii este «iais-r» d* ex- | ferns al României in vnmiri când Poloaia c&utâ prieteni cu chirie pentru ca- | valerism războinic. Din declaraţia d-lui Taica Iomscu s’ar părea că d-na confundă regia cu capri- | ciul personal, rizervânda și dreptul ne- | limitat de a vătăma. Căci nu va con- | testa nimeni faptul că „ssu rificiile remi- 8 nești* sunt o teribilă suferinţă în sar- | cina poporala!; iar politica de a renoi necondiţionat aceste suferinţe, este an capitiu — să zicem — sinistru ! Am voi să tragem unele concluzioni, dar ne simţim foarte timizi îa speţă. Ne limităm aşadar, a ne oferi materie de mediter, cu ajutorul sftervacitate din opere celebre, ca de pidă : „**s runKstă tirani suveranul care nu cunoaşte drept lege decât capriciul său, care ia bunurile supuşilr săi şi care apoi fi Îmrolează pentru a se duce să ia bunurile vecinilor*. (Voltaire, Dicţionar filosofic—Tiranii) cau : „Pentru că numele de tran este cel mai odios din toate numele, nu trebcesta dat decât acelor prinţi ssau simpli cetiţeni care ş-au câştigat, mai ferent cum, facultatea nelimitată de a vătăma" (Al-1 fler*, Despre tiranie—Ce esta un tirat). Pentru onoarea ce ni se mai pregă- ' trște: „Atâta timp cit capitelul câtorva ea- Mfai va face in mod loial să ae gâtaenii din fraţii noştri, psrfşa din genul o menesc concasrată eroismului va fi tot ce este mal Irgrozitor Fn nitură* Voltaire, op. cit.—Râzi o ). S’ar putea spune însă că filoaoîarea d«iul Tcka Ionescu p ntin războiul ds omorul artei, se armoi-Loiză cu bunul cbșlsc al războiului intregrel național?. Dar si aici ne împledecăm da ua cUat „Dar dacă intampDfia si voi ca binds tiranului să se găsească unit pentru o clifră cu binele obștesc, recompensând pe autori si pretexte, poate, binele p bHc ; dar, în fond, e! (tirano!) n’er piăt decât serviciile făcute în Interesul său personal*. (Alfieri, op. cit.—Despre ambţiune). Desigur că acuia concluziile se oferă mai lămurit şi pline de autoritate. Dar de să înfiţîşeazi atât de sevire încât găsim mai nimerit a nu te trage şi a aştepta ca drake Jenesen să-şi rectific, sau macar să-şi complectele, declaraţiile laconice şi lapidare din „Le Temps*. VIATA POLITICA Ameninţarea m dizolvarea parlameifilil — Ouvernarea cu diîwt»*îegî. — Os^ocrasia sui-gcnsris. — — &t'miesisSifîu pcSSils — Corespondentul nostru din capitală, care învederează zilnic marea sa destoinicie și puterea de muncă ne comunică cele ce urmează și care sunt caracteristice pentru vremurile prin care trecem. Intr’adevâr, în cercurile politice din capitală se vorbeşte pur şi simplu de perspectiva dizolvărei parlamentului şi a guvernărei pe cale de decntelegi. Guvernul democrat al dlui general Averescu pare gata de a utiliza această cale. Iată acum şi telegrama în chestiune: # BUCUREŞTI. — Un ministru a declarat aseară faţă de numeroşi deputaţi, că faţă cu ţinuta blocului opoziţionist, care pune guvernul in imposibilitate de a legifera, d. general Averescu este hotărât să deolue parlamentul şi să-şi continuă guvernarea pe cale de decret lege. in lumea politică circulă de alWei o de tlaraţîe pe cam d. gsn&râS Avemseu ar fi făcut’© d-lui Arg&toisnu, dacisrapo car© a provosat mm® sensafi® in toate cercurile: —„Voi coro opoziţiei a spus fl. general Averescu, un armistiţiu fle opt zile, in care timp, terminânându-88 le,cu validările să se voteze două legi fie o mare importanţă. In cazul când acest armistiţiu nu-mi va fi acordat, vei lucra maine şi voi guverna mai democratic pe calea decretelor-legî\ o Io legătură cu aceste zvonuri, şefii autorizaţi ai opoziţiei declară : —nNu numai ci nu înţelegem să punem beţe in roate guvernului dar suntem dispuşi sa muncim şi trei şedinţi pe zi. Astfel, suntem gata să lucrăm de la 7 dimineaţa pina la 12 noapte* INFOIN -*k In cursul siptâmlitei ca vina guvernul va face cela mai mari kiarfuri pentru a trece prin parlament ratificarea tratatelor sDe pace încheiate cu Germania, Austria, Bulgaria si Ungaria, precum si proiectul da lege pentru retragerea, coroanelor si rublelor. % Se pare ci pentru d. A. C. Cuza a început seria neagră. După dezastrul de la alegerile din Iaşi a venit pentru d-sa dezastrul de Sămbită de la Senat, cu ocazia validirei. D. Cuza a încercat sistemul giumbuşlucurilor, dar a fost repede trimis la „Cărăbuş*. Ctv* mai mult. Huliganul de la Iaşi a fost pus în imposibilitate de a vorbi. Iar eind d. Paul Bujor l’a executat în mod sângeros şi a inchlat prin cuvintele „fNFant dSrămat bissrld şi nici r»*am stricat casele oamenilor", d. Cuza, pentru prima dată în viaţa sa, a renunţat la replca. Hotărât. Pentru d. Cuza a început certa neagră. rs. Din parta autorităţilor competente ni se comunică faptul ca foarte curind firul telefonic Iaşi-Bucureşti va funcţiona în permanenţă. Luăm act cu satisfacţie şi de această comunicare. yg La preferara de poliţie au sosit blanchetele pentru eliberarea paşapoartelor. Co interesei pot dar fi servi. n la noaptea de Slmbîtă spre Diminică, pe când d-na ţi d. Rechter se aflau la cinematograf, nişte tsecunoscuţi pătrunseră în locuriţa lor din stnda Nicolae Gsee, şi spărgând sada de fir, au furat o sumă importantă de bani, şi bilete româneşti, rube şi coroane. Poliţia cercatează. ISO A sosit In localitate, d. inginer Bişilă, care din partea Buncei Naţiune din Bucureşti, vine să facă o propunere comisiei, în ceea ce priveşte formarea unnei societăţi pentru exploatarea celor două uzine de electricitate şi tramvai. In aceleasi scop, a sosit un reprezentant al socitiţal de electricitate din Nürnberg. D. Camil Ghemesna şi a trecut cu succes examenele da licenţă la drept. âî Uf Din Lyon se telegrafiază că o misiune speciala română a sosit acolo. D. Inginer Volanski, actual sechestru judiciar al uzinei de electricitate, va fi numit director general al uzinelor de tramvai şi de lumină. La Consiliul Comunal Membrii Comisiei Interimare, s-au întrunit Sâmbătă seară, în şedinţa extraordinar, sub preşedinţia d-lui Mihai Negruţi. După expunerea d-lui Negruţi, în chestiuni de edilitate se intră în ordinea zilei. Chsstia Ykffll D. Tufli luând cuvântul, zice el la ordinea zilei, este pusă cererea de dare în judecată a d-sale şi a erezilor Tufli, în ceia ce priveşte casele din strada Ştefan cel Mare, expropiate de Coritna. Face istoricul celor petrecute şi spune că d-sa a vîndut partea rămasă disponibilă, în urma judecatei. Fiind Insă vorba de un proces, d-sa crede a-şi da demisia din Comisia Interimară. D. Negruţi ralansară faptei petrecute, întocmai după cum la timp le a relevat „Opinia“ şi spune că în urma consultului cu diftriţi jurisconsulţi, ministrul de interne a ordonat darea în judecata, pentru sumele pe nedrept nearate de dnii Tufli şi Hait. Cât pentru imobilul propriu zis, precum şi materialul, ce va rezulta din dărâmare aparţine în totul Comunei. Se pune la vot darea în judecată şi se admite cu S voturi, fiind 7 abţineri. Barateele D. Petrea cere lămuriri primarului în ceia ce priveşte dărâmarea barateelor. Sunt unele pavilioane, pentru care comisiunea a opinat că pot rămîrea, şi totuşi s’au dat ordine de dărâmare. Av D Negruţi răspunde că va cerceta cazul. © charda gingaşă D Cilibidache se face e oul unor jigniri, de care sânt loviţi unii consilieri, fiţă cu faptul, că d. NegrUţi plecînd la Bucureşti, a dat o delegaţie ..pedală d lui inginer Ţinto, trecând peste cei îa dnpt. D. Negriţi răspunde că nu a vrut să jîgneasă pe nimeni, că nu a dat delegaţia d-lui Tinţu, decât în chestiuni speiale tehnice, pentru a evita întârzirea unor lucrări important. Membrii comisiei interimare, se declară mulţumiţi cu răspunsul şi şedinţa se ridică, în deplina restabilire a armoniei în staul administraţiei comunale. V. învăţătorii înaidiţi pa loc care solieilă posturi de Instifetoil, aşa se prezintă la minister, începând de la lo Iulie. BSâ! O ŞC9SÎ1 mentori©.— Am azidat ieri Duminică la serbarea de sfârşit de an de îa şcoala da aplicaţi« de pe lâ gâ şcoala normală de fete. Şcoala are un personaj didactic select compus din patru institutoare aiese din ele mai ferne absote'ente aie secatei Normale : Domnișoarele Menrieta V. Montsant, Beatrice P. Stoica, En^a lones cu și D -ra Valeria Andrei, iar directoari D-na Lucia Costin , stinsa profesoară de pedagogie, care p in devotamentul ce pune In conducerea soatei de aplicaţie reuşeşte să dea cormslistelor o pregătire tesinicâ în arta practicei pedagogice. Din d rea da scamă a situaţii elevelor te constată un rezultat strălucit — reproaps toate cele lot eleve aie şcoalei de cpocte promo âsd clasele. Personalul ddactic şi-a făcut în mod desăvârşit cisteria, atât din punct de vedere al insfeîîiţlsi cât şi al educaţii. Din modul cura s’au prezentat copilaşii din toate Naşele 1» strbirea şcoalei, se constată cu prisosinţa Influenţa de maistre Iscusita sie tdocrtoarelor. Vedeai orientarea copilului îa familie — ile-ti s\ elevele (căci şco*la e mixte) aria obişnuite a vedea in s o*la lor — familia. Ochiul ager şi deprins în ale şcolii vtdea nomsi de cât că maistrde eduestea e au ştiut să respecte , individsalitatea copii!or. Am constetat cu mulţumire, că la această şcoală s’au format sofietele copiilor şi această este adevărata operă a eduealei. Supunerea tievilor şi elevelor te vedea că este uşoară, dulce era consinţită, iar aitorbarea maistrelor institutoare era acea ideeă de a fi ascultate şi iubite în acelaş timp. Lume multă a adstit la această frumoasă serbare. Localul, ca săli de clase este absoluti Impropriu. Ck sale sent aproape sub sol, pavata cu teton, rSu expuse. Am văzut doi membrii ai Cemisiuoii interima e prin tre asistenţi — probabil aa copilaşi îa această şcoală. Nu s’ar putea găsi de cliră Comună în locul “propriu pentru şcoala de aplicaţie ? Ar fi o binefacere şi pentru sănătatea copiilor şi pentru o mai bună funcţionare a soţiei îsu’us local sănătos ş! Incipstor. In ori ce cas starea a easta nu mai poate continua şi striga atenţiunea şi autorităţilor şcolare şi celor siniţtre să găsessă modalitatea de a muta la anul viitor şcolar această şcoală de aplicaţie din sălile- beciuri de astăzi, HUO. . Din partea semirului Cruce! Roşii, filiala laş», primim următoarele : ’" „Comitetul Cruce! Roşii fii ala laş! la întrebarea Invalidului Gh. Buda apărută în ziarul „Opinia* din 26 iunie a. c. răspundă cl nu sie nici o cunoştinţă despre V.gonii de haine trimes de Crucea Roş'ie Americă pentru ’Orfani, intru cât această teista ta nu s’a oci ptit nici o dată şi nici nu se ocupă orfan*, care sunt sub administraţia soci tăţi •crotirea Orfaniîor da Război“. ’M In conformitata cu ordinul Ministerului de Războia No. 5297 din 17 lunie 1926 comunicat cu No. 2141 din 22 Itsrie 1920, al Cemandat Dreptului 4 Teritorial ae aduce la cunoştinţa celor Interesaţi că mamele natural* au dreptul la ipoeîie terma fiului Ier mort în campsniie, întocmai ca şi mamele legitime şi deci urmează în cel mal scurt timp să prezinte la acest serviciu acfels necesar«* pentru înscrierea la panii».