Opinia, august 1920 (Anul 16, nr. 3978-4001)

1920-08-01 / nr. 3978

y *■ ANUL XVT­ Va No. f ABONAMENTE UN AN . . . .150 1 SAC­E LUNI , . . . 80 . TRE LUNI . 40 . ADMINISTRAȚIA msh — ©fi. MSrí©*««* 17 - ~ T BIS FON, No. m'* - I MBUBTEQA 8978 j VNlVERSle$t& I 7 IdtfSgf §0 M mmorul DUMINICĂ 1 August 1920 ANUNCIUBl S® primesc I® AGENȚIA DE PUBLICITATE I. brAnistea u­­ — str. Qh. Wlarssssen 17 —■ ■ n- Concesionară exclusivă a publicități ■ C H« R­O­L­I­TI­C C­O T i m A­M. Ua attmăs* voi-M 4 leu — 1­ T­A . Un proces semnificativ La Bucureşti într'o gală mare cu scoarţe pe jos pentru ca zgomotul paşilor să nu deştepte şi cu îngeri pe sus închipuind elte-un înger pă­zitor de fe-care magistru, 1­00 si­­liul superior al magi­strati rei a în­ceput judecarea d-lui N. Schina. Vre-o patru-cinci oameni gravi, Îmbrăcaţi în robe negre, pentru ea măcar prin acest fast, ‘ndoliat să poată impune, s’au adunat pentru judecarea unuia dintre ai lor. Cinci eh­oii se vor epleca asudate n luna lui tuptar pe-o masă verde, cinci indexuri ca nişte catene ale inteli­genţii vor, cerea cu vîrful marea a­dîncă a cugetătorilor chemaţi s$ ju­dece. Si cu acest d^or plin de-o dem­nitate, care s’nsfură să poată opri un acces de ilaritate, se va judeca o chestiune care prin sine ilustrează o CO" c*o ptik Ca sft ne exprimăm brutal dar sincer, d N. C­hina a înţeles să nu facă din roba neagră un şorţ de sligă guvernamentală cu care are aîte-odată ssamăHări nu numai de eroin­­ă, ci a vrut să are,e?.e un gest şi o atmosferă de independenţă şi de demnitate omenească. AceastaM rina lui A vrut să prezideze un congres al funcţionarilor Statului, în care să se discute onest si pe £rtţă, în care (criminală intenţîune) vroia să se de­cidă ca foncţîonărimtea pe viitor să nu mai fie zestre guvernamentală, şi’n care scop să se propue o or­ganizare civilizată ca’n Apus, pe ba­ze de Statute Această perspectivă, pentru care or­eîte discursuri s’ar fi ţinut, nu ar fi rămas de­cît ea o tendinţă pentru strănepoţii pensio­narilor de astă­ri. Totuşi d. A­geto­anu, această fată leşină, fără dinţi şi fără alte cali­tăţi sau necesare pentru a guverne, a rămas adânc impresionat la ideia că poate deveni fără zestre, fără zes­trea guvernamentală Aceasta ar fi însemnat ruina în­tregei concepţii politi­ce a Excelenţei Sale, care trăeşte astă­zi cu întreg guvernul ipotecând tot mai greu a­­ceastă zestre. Şi de-aceia accesul de furie mi­nisterială şi insultele pe care le a adus magistraturii în cuvinte care, nu se ştie încă bine dacă nu i-au fost suflate de uşierul său, deşi unii spun că acesta cu urechile jignite de ase­menea cuvinte şi-a astupat mn podul palmei trompa lui Eustaţiu,şi l’a tras de mânecă, spunându-i că hu­i frumos. Şi de-aceia judecarea d-lui Schina, atunci când a»­ fi părut mai togi ă judecare»» hoţdor­ii mituiţilor la care se refereau rev­­enţios aprecie­rile d-lui Ministru. Şi de-aceia p deapsa care tr­bue să ‘ie prin gura dacă nu a acelor vizaţi cu cuvintele ministeriale, dar a acelora care urmi esc suficient prin a­deptarea misiunei de judecători fără murmur, în această chestiune. Procesul d lui Schina e o dovadă concretă că în" concepţia guvernului de astăzi, şi fanoponar­i In genere şi magistratura su­nt nişte slugi, a căror consfătuire, fie şi la bucătărie, stăpânii nu vor s'o permită. Şi această ’insultă nu o merită nici funcţionărimea, care cu unele excepţii, în genere suportă cu o muncă anonimă şi mută tot ce are mai solid temelia arestat­et»t la bazele căreia râmă atâţia miniştri, —şi c­a e de patru ani de zile cu lefuri de multe ori stranii, fs­e ar­tificii de calcul şi ech­­ibristă econo­maică de azi pe mine,—şi nu o me­rită nici magistratura care în izo­larea ei taciturnă a rămas cea mai curată imtituţie în Stat. Şi dacă această magistratură are petele ei de arogantă şi gravă pros­tie, aceasta se datoreşte tot Argeş­eni or care-şi plasează nepoţii pentru a fi respectaţi în această carieră, şi n î adiuce să strălucească prin po­mană pe tribună, înmormântând îa sate depărtate pentru totdeauna ma­gistraţi eminenţi, care şi ludeplinesc misiunea ca un rit. Pentru toţi n­epoţii tâmpi ai Ar­ge­toen­il­or s’au desfiinţat examenele în magistratură pentru ca bileţele parfumate şi umede să facă numi­rile şi înaintar­ile. Şi d-l Schina ştia că în adâncul­­ Ştir­ilor de funcţionari şi în jude­cătorii e răzleţe ca nişte schituri sau­ oameni care se simt jignit de considerarea ce li se dă, şi de viaţa ce li se impune, şi a ridicat cuvin­­tul pentru deşteptarea unei demni­tăţi vii şi ferme Dar şi d-l Argetoisnu îşi cunoş­tea slugile de casă pe care le nu­mise, şi nepoţii care l’au tapat c’un scaun înalt de magistrat, pent­u ca să articuleze on bună cred­eţă cu­vintele pe care le a spus. De aceia procesul d lui Schina are o semnificaţie mai largă. E lupta între concepţii c­u daţii căzuţi a­i lui Argetoianu, şi gestul de deşteptare al unei con­epţii de demnitate şi de cinste. Păcat numai că această luptă, al cărei rezulta­t nu va fi acel mes­chin al unei pedepse de am­ploare dată unui om, ci acel inevitabil de mai târziu al victoriei unei demni­tăţi omeneşti,­ se dă subt aceleaşi robe largi car© au c­uprins în anii noştri de durere, justificarea legală prin arguţii de oameni fără conş­tiinţă şi suf­et, a tuturor abuzurilor crimelor şi fără de­legilor parlidu­­lui liberal şi­ a am­oţiei războiului. Aticus Un nou mothc de alamă: revocarea conced­irii ac­ri­te ofiţ rilor. Şi motivate de alarmă nu vor di­spare până nu vor fi concediaţi războinicii, doritori de nioi aventuri. «­­ Actualul guvern,­­ compris, d. Take Ionescu, ar constitui, d­upă d. Mha­­lache, trupe de a oferire pentru parti­dul d-lui Brâteanu. In ce-l pr­iveşte pe d. Teke Ionescu nu-i la prima dată de când îi acoperă pe liberali. D-lui C. B. Per­escu nu­­ ajunge ce spunem noi în chestia vandalismelor de la „ Vi­ţa R­omânească” şi face apel la glasu­l morţilor. Şi astea toate pentru justificarea unei samavolnicii. BLANZY ÎNSEMNAU! « Armonie şiiuptă socială la Cameră, d. I. MihMach®, arest a­­precbbn produs »I ţ^rănimei noastre, a pus In discuţiune chestiunea diferenţie­rilor şi lupt­a de clas». D-sa a făcut o fo­rte ca®petri tă excertie teoreti­c In do neo­ul social, aprijinin­du-se pe f pfa bise *îese $t ex: t Interpretate, din is­toria nosstră naţonalâ. D. M halacha a legitimat irchigarea partidelor pe r­azlmul claselor soc»«le şi s’a msnţinut in resMtatea lucrurilor, con­st tând existenţa firească a claselor In veşnică I pfâ, A este nx/funera­lf* doitriaă era abso­lut necesiră astăzi câid t ţi neisprăviţii vieţei noastre onblice măresc haosul şi teroarea prin cântecul Inept al armoniei sociale, prez­ntatâ ca ceva de o n­eti­­doelnicâ existenţă. Deputatul ţă­rnist şi-a luat sarcina Stujburărel unul c­hivoc şi s’a achitat foarte bine, mai bine chiar decât parlamentsrii socialişti care n’au Insistat asepra acesH che»tioiDl, ca foste fă ei aveau dintâi datoria să de«naşte neruşinata minciună şi răutate cuibărit^ sub paravan ! oligarhic ai .armoniei solia le*. Este de o evidentă lesna’ă faptul că viiţa în societate şerpneşte în jurul celor două mari categorii omeneşti: stăpânii şi slugii. Stăpânii se predată sub multipl" d«­­num'ri au diverse activităţi variind după întreprinderile In st­il, dar ’’toţi cu ace­la* rol unitar *1 practicare l­a bazaM «x» ploatărei şl silnici I. Slugiia s portă di­­f rite porîmăti In partcularitatea diferi­telor s tuațiuni de totală dt-pendență, dtr cn tos t?Ie înglobate In masa mare a prolet ri' fului. Dif fenți'erili mal rrnd Ia sinul celor doiă clase au un aceiaș ca­racter de ant gonîsm al interi*seior șl^ sint trepte întreg to re ele m rei d s­­pănirl In docă a omenire!. E«»Icţia societăţ­i este o » eşnicâ schim» bara a rapo turilor de clesi Intr’o Kiî j» cetată lapt* de interesi*. S sstaz’, ca şi In trec t. stăpân­i deţin victoria, nesoco­tind, s'I ind şi jefuind drepterie, conş­tiinţa şi starea materică a celor mu­ţi. L'pta d# dl»aă deca­ ge pe cr­as n tu­rală d!i f»la! organizare! so laie. Parti­dele da clasă suportă în mod necesar această luptă. Democraţia ade­crată constată existenţa luptei şi tinde h s or!mor'a ei prin suprimarea (rgsuirarea) clas lor, acea ta neestându se fsce de cât prin sorp*rea a însă şi actualei or­ganizări sofale. Ismuai aşa se poate a­­junge la armonia socială care astăzi nu există şi a că e! î fintuire este o ches­­tiune p­ur revoluţionară. Dar stăpâni! propagă confuziunea, sus­­ţinănd că armonia exîstă şi că orice micşorare a privilegiilor oligarhice este un atentat la această pretinsă armonie. La atâta se reduce toată p­­rio şi tot nst­ona ismul asupritorilor poporu­l’. Cu asemenea şirestă concepţie as­pra­­armoniei sociale*, olgarhia aim mgte eternizarea regimului de tri, teroare, jaf şi asasin*t*. Adevărata armonie se poate căpăta numai prin făţişa recu­­nogrtsre şi intensifi^re a luptei decissă în drumul către eg*lizare. _ Şi astfel d. M­a­­­lache, depHdă, este un element al ord'*“!, spre deo­sebire de ge­­l­ner*l Averescu, Brătianu şi toţi ceilalţi , oligarhi. — O rsoti sisrpjiotifoara. — da otrltv^dli echitabila. — — Ststrarnu român Invil^t la nagod­irila din Londra —7 In timp ce la noi se vorbea de ten­­dintl acaparatoare si de distrugere ale guvernului sovietelor, Cicerln comunică cele ce urmează guvern dai englez: „Negocieri dirscla — wla Cicerin — eu Polonia« sunt In plini armonia «u dorinţei® gu­vernului sovl«-t®8or și a«ee­a guvernul sovietelor d®d«r8 câ deci guvernul gsofonev pro­pun® Rusiei să Irceans»! nego­cieri de pam, dânsul nu va respinge acesta propuneri. In aceias timp dânsul (guvarnul sovietic) va lua In considerare In aceias schit amical, orice propunere s«*px|dfară, ca: ce­rere fost armistiţiu sau orice altă condiţSum* tinzând la facilitarea negocierilor de pace. „Guvernul sovietelor îşi exprimă şi voinţa de a se înţelege ca Polonia’asupra relimită el unei frontiere mai favora­bile poporului polonez decât frontierele indicate de către­ Consulul Suprem, în Decemb­ie trecut, şi propuse pentru a doua oară de către guvernul englez în unmanimt-ul său d­in 12 Iulie. ,Guvernul sovietelor se vede obligat să atragă atenţiunea că această fron­tie­r a fost elaborată de C­o­­liul Su­prem tu rade sub presiunea em­ismontelor contra - revoluţio­nare făc­ănd parte din da a capita­­lişt­lor şi proprietarilor ruşi şi că, întru cât priveşte, de exemplu, regiunea Cholm deciziunea Consiliului Suprem trăda categoric influenţa acestor demente cadra-revoluţionare, ei va pleca dorinţelor politicei anti-polo­­neza ala zisei c­l­a­s­e ruseşti, ţaristă, capitalistă şi imperia­listă. „Ruda sovietelor este doritoare, în materie de pace cu Polonia, să pre­întâmpine dorinţele şi interesele vopo­­rulu polonez şi dorinţa ei va creşte în proporţia în care ponorul polonez în viaţa lui intern*, va întra pe calea care să asigure o boz* si lidă relaţiune­­lor într’adevăr frăţeşti între clasele mun­citoare din Polonia, Rusia, Ukraina, Rusia Al­bă şi Lim­oţila şi care să o­­fere garantia că Pronia va înceta de a fi un Instrument de agresiune si de intrigă in contra lucrătorilor şi ţărani­­lor din Rusia sovietelor şi din alte ţări*. * Guvernul român a primit astăzi ştirea că guvernul sovietic a­ră apuca Angliei că acceptă să trimită repre­z­entanţi si Rus­ii la Lon­dra unde­­ urmează să înceapă tratativele cu­­ statele învecinate, sub oblăduirea A­­liaţ lor. După pă­erea unui distins d­ipo­mat bine informat, România va­­ primi azi-mâine o invitaţie spe­cială din partea Angliei prin care vom fi chemaţi să participăm la tratativele de pace cu bolşevicii. « * I Şi acum un alt fapt — prea boacăn pentru a Inzista mai mult in privinţa lul, sub formă de telegramă din Paris . „Baily Tell gr­ach“ crede a şti că Romă la îşi propune să colaboreze cu guvernământur ile din Londra­­şi Atena spre a coopera cu Anglii şi Grecia la pacificarea Adel Mid şi de a proteja pe creştini şi pe Armeni contra- kema- II ştii­or. După informaţiile acestui ziar, d-l Take Ionescu este dispus a pune la dispoziţia comandamentului anglo-grec din Levant, un important detaşament militar. —»«ranosasaiSE­Sng&gESMNSnW­­aimmwm ■ - O. M. Negruzzi, primarul o­ajului, s’a ratntors eu “Oud­gstui aproba». Imbu^urltor pentru lasi est® ci ministerul de Interne a ad­mis urcarea pUSel pentru *r­pa servilă Instituţiile» public® di«i Poean­tale de la 300 mii la 600 mii­­lei. Dease menea a admis Inserier»» un budget a satasl de 600 000 l@l anust car® si serveascS drept anuitate la mm împrumut de 10 mIDRoan® nece­sar refacar®! străzilor laşului, împrumut o® «ar* înțeleg« si-l superte statui ca dozdiunar® a Itişului pentru pagube»® su­feri!® in timpul refugiului.­­ Unele ziare au denunţat vindica­tei publice pe acel confraţi care au a­­larmat opinia publică cu perspectiva unui nou război. , Ce gă­sesc oare aale ziare astă­zi­când au fost revocate congediile ofiţe­rilor şi când genuri întregi, cu trupe poloneze perfect echipate, trec prin Moldova spre Galeţi ? Şi doar astăzi statem în faţa amis­­tipului rmo­nolon şi a perspectivei tra­­tativelor de pace de la Londra, n­e în­chipuim ce ar fi fost dacă războiul ar fi continuat! m­iderele şi elevii şcoalei nor­male din Ornăut, au sosit aseară în localitate. Excursioniştii cari au fost găz­­duiţi la căminurile studenţeşti, au vizitat azi Instituţiile principale şi în astă seară părăsesc localitatea. m Aii urmează să­ sosească în lo­calitate un numeros grup de excur­sionişti profesori şi profesoare din Bucovina. m D. dr. Gh. I. Botez a fost confirmat în postul de secretar al facultăţii de medicină din Iaşi. îjjpli Conform unui ordin al minis­terului refacerei şi aprovizionărei, primăria locală a dispus ca toţi co­mercianţii care au în depozit vre-o cantitate oare­care de făină de grîu calitatea I-a, sau tărîţe de grîu, să se prezinte la serviciul comunal de aprovizionare Ouusmacă 1 August, spre a se înscrie cu cantitatea de care dispun. III Licitaţia ţu­vută ori la Primă­rie pentru furnizarea furagiului ne­cesar serviciu­lui stradelor, a fost a­­nulată, neprezentându se de cât un singur concurent. ij§£ La Primăria a avut Ies aseară, întrunirea con »»*afă da d. maior Or*­leanu, şeful m­a unei militare de con­­trol. Au participat d­nii Borcea, ajutor de primar, Dimitri, Directorul Pre­­fecturei de poliţie, Neculau directo-* rul Pefecturei d® judeţ, Lucian Roiu, consilier comunal, Murdare contro­­lor financiar, căpitanul de jandami Berescu, şi Dedic, inspectorul regio­nal pentru refacerea industriei. S’au discutat modalitate» de a se lumăna specula. S'a hotfcrît a se răspândi cât mai mult dispoziţ­ile diferitelor decrete­­lei»!, în ceia ce priveşte combaterea spe ulii şi a se ţine la cui iad o neu£ consfătuire. — O evadare. — In ziua de 14 Iulie între orele 12—2 un furt în­drăzneţ s'a comis la un magazin, din str. Ştefan cel Mar® 25, da unde a’au furat mărfuri în valoare de cî­­te­va mii de lei. Din primele cerce­tări făcute de siguranţa locală, bă­­nielile căzură asupra unui vechiu şi cunoscut pungaş originar din Galaţi. In ziua de 22 erarent, după indi­ca­ţiunile date de siguranţa sergentul din strada Ştefan cel Mare, arestează şi trimite siguranţei pe un individ, ţara corespundea cu semnalsmente'. date. Cercetat de comisarul de sigu­ranţă Vasiliu, individul a început prin a nega, dar la urmă a sfârşit prin a recunoaşte acest furt precum şi un altul comis în aceiaşi zi. S’a stabilit, că individul e un ves­tit pungaş şi dezertor Moritz F.Win­gold, zis şi Kan Neculai, condamanat pentru furturi comise în trenări şi în oraşul Galaţi. Fiind trimis Cunţei marţiale, Fain­­g­id a izcutit să fugă şi să se facă nevăzut. Masuri au fost luate pantru prin­derea lui. Ministerul comunicaţiilor de a­­minte ştirea că la 1 August vor fi desfiinţate, din lipsă de combustibil, acceleratele pentru Moldova.­­ In cursul săptămânei viitoare, profesorii basarabeni, cari urmează cursurile de vacaaţ* ale universită­ţii, vor face o excursiune la Bâr­­nova, însoţiţi­ de mai mulţi profe­sori din localitate. jj§£ D. CQi­bid^che, ajutor de pri­mar, a luat d­epoziţia de a pun© preţuri maximale p* Duete punând capăt preţurilor exagerat© de azi. ^ Af­ăm cu părere d* rău, că aseară a încetat din vieaţă în vîrsta de 85 de ani, H. Lerne­viei, ta­tăl d-l­­ D. Lerpovici, administratorul ziarului „M­­­­area. ” La Roma se fac deosebite pre­­gatiri pentru primirea studenţilor iegeni în trecere spre G­enoble. A­­sociaţia de istorie şi artă a fost­ în­sărcinata cu primirea si conducerea excursioniştilor care vor vizita ora­şul etern Cheltuelile vor fi suportate de mu­nicipalitatea Rimei. Delegaţiunea de vice-preşedinte al comisiei interimare va fi acor­dată d­lui Lucian Roiu.

Next