Opinia, august 1920 (Anul 16, nr. 3978-4001)
1920-08-01 / nr. 3978
y *■ ANUL XVT Va No. f ABONAMENTE UN AN . . . .150 1 SACE LUNI , . . . 80 . TRE LUNI . 40 . ADMINISTRAȚIA msh — ©fi. MSrí©*««* 17 - ~ T BIS FON, No. m'* - I MBUBTEQA 8978 j VNlVERSle$t& I 7 IdtfSgf §0 M mmorul DUMINICĂ 1 August 1920 ANUNCIUBl S® primesc I® AGENȚIA DE PUBLICITATE I. brAnistea u — str. Qh. Wlarssssen 17 —■ ■ n- Concesionară exclusivă a publicități ■ C H« ROLITIC CO T i m AM. Ua attmăs* voi-M 4 leu — 1 TA . Un proces semnificativ La Bucureşti într'o gală mare cu scoarţe pe jos pentru ca zgomotul paşilor să nu deştepte şi cu îngeri pe sus închipuind elte-un înger păzitor de fe-care magistru, 100 siliul superior al magistrati rei a început judecarea d-lui N. Schina. Vre-o patru-cinci oameni gravi, Îmbrăcaţi în robe negre, pentru ea măcar prin acest fast, ‘ndoliat să poată impune, s’au adunat pentru judecarea unuia dintre ai lor. Cinci ehoii se vor epleca asudate n luna lui tuptar pe-o masă verde, cinci indexuri ca nişte catene ale inteligenţii vor, cerea cu vîrful marea adîncă a cugetătorilor chemaţi s$ judece. Si cu acest d^or plin de-o demnitate, care s’nsfură să poată opri un acces de ilaritate, se va judeca o chestiune care prin sine ilustrează o CO" c*o ptik Ca sft ne exprimăm brutal dar sincer, d N. China a înţeles să nu facă din roba neagră un şorţ de sligă guvernamentală cu care are aîte-odată ssamăHări nu numai de eroină, ci a vrut să are,e?.e un gest şi o atmosferă de independenţă şi de demnitate omenească. AceastaM rina lui A vrut să prezideze un congres al funcţionarilor Statului, în care să se discute onest si pe £rtţă, în care (criminală intenţîune) vroia să se decidă ca foncţîonărimtea pe viitor să nu mai fie zestre guvernamentală, şi’n care scop să se propue o organizare civilizată ca’n Apus, pe baze de Statute Această perspectivă, pentru care oreîte discursuri s’ar fi ţinut, nu ar fi rămas decît ea o tendinţă pentru strănepoţii pensionarilor de astări. Totuşi d. Agetoanu, această fată leşină, fără dinţi şi fără alte calităţi sau necesare pentru a guverne, a rămas adânc impresionat la ideia că poate deveni fără zestre, fără zestrea guvernamentală Aceasta ar fi însemnat ruina întregei concepţii politice a Excelenţei Sale, care trăeşte astăzi cu întreg guvernul ipotecând tot mai greu această zestre. Şi de-aceia accesul de furie ministerială şi insultele pe care le a adus magistraturii în cuvinte care, nu se ştie încă bine dacă nu i-au fost suflate de uşierul său, deşi unii spun că acesta cu urechile jignite de asemenea cuvinte şi-a astupat mn podul palmei trompa lui Eustaţiu,şi l’a tras de mânecă, spunându-i că hui frumos. Şi de-aceia judecarea d-lui Schina, atunci când a» fi părut mai togi ă judecare»» hoţdorii mituiţilor la care se refereau revenţios aprecierile d-lui Ministru. Şi de-aceia p deapsa care trbue să ‘ie prin gura dacă nu a acelor vizaţi cu cuvintele ministeriale, dar a acelora care urmi esc suficient prin adeptarea misiunei de judecători fără murmur, în această chestiune. Procesul d lui Schina e o dovadă concretă că în" concepţia guvernului de astăzi, şi fanoponari In genere şi magistratura sunt nişte slugi, a căror consfătuire, fie şi la bucătărie, stăpânii nu vor s'o permită. Şi această ’insultă nu o merită nici funcţionărimea, care cu unele excepţii, în genere suportă cu o muncă anonimă şi mută tot ce are mai solid temelia arestatet»t la bazele căreia râmă atâţia miniştri, —şi ca e de patru ani de zile cu lefuri de multe ori stranii, fse artificii de calcul şi echibristă economaică de azi pe mine,—şi nu o merită nici magistratura care în izolarea ei taciturnă a rămas cea mai curată imtituţie în Stat. Şi dacă această magistratură are petele ei de arogantă şi gravă prostie, aceasta se datoreşte tot Argeşeni or care-şi plasează nepoţii pentru a fi respectaţi în această carieră, şi n î adiuce să strălucească prin pomană pe tribună, înmormântând îa sate depărtate pentru totdeauna magistraţi eminenţi, care şi ludeplinesc misiunea ca un rit. Pentru toţi nepoţii tâmpi ai Argetoenilor s’au desfiinţat examenele în magistratură pentru ca bileţele parfumate şi umede să facă numirile şi înaintarile. Şi d-l Schina ştia că în adâncul Ştirilor de funcţionari şi în judecătorii e răzleţe ca nişte schituri sau oameni care se simt jignit de considerarea ce li se dă, şi de viaţa ce li se impune, şi a ridicat cuvintul pentru deşteptarea unei demnităţi vii şi ferme Dar şi d-l Argetoisnu îşi cunoştea slugile de casă pe care le numise, şi nepoţii care l’au tapat c’un scaun înalt de magistrat, pentu ca să articuleze on bună credeţă cuvintele pe care le a spus. De aceia procesul d lui Schina are o semnificaţie mai largă. E lupta între concepţii cu daţii căzuţi ai lui Argetoianu, şi gestul de deşteptare al unei conepţii de demnitate şi de cinste. Păcat numai că această luptă, al cărei rezultat nu va fi acel meschin al unei pedepse de amploare dată unui om, ci acel inevitabil de mai târziu al victoriei unei demnităţi omeneşti, se dă subt aceleaşi robe largi car© au cuprins în anii noştri de durere, justificarea legală prin arguţii de oameni fără conştiinţă şi sufet, a tuturor abuzurilor crimelor şi fără delegilor parlidului liberal şi a amoţiei războiului. Aticus Un nou mothc de alamă: revocarea concedirii acrite ofiţ rilor. Şi motivate de alarmă nu vor dispare până nu vor fi concediaţi războinicii, doritori de nioi aventuri. « Actualul guvern, compris, d. Take Ionescu, ar constitui, după d. Mhalache, trupe de a oferire pentru partidul d-lui Brâteanu. In ce-l priveşte pe d. Teke Ionescu nu-i la prima dată de când îi acoperă pe liberali. D-lui C. B. Perescu nu ajunge ce spunem noi în chestia vandalismelor de la „ Viţa Românească” şi face apel la glasul morţilor. Şi astea toate pentru justificarea unei samavolnicii. BLANZY ÎNSEMNAU! « Armonie şiiuptă socială la Cameră, d. I. MihMach®, arest aprecbbn produs »I ţ^rănimei noastre, a pus In discuţiune chestiunea diferenţierilor şi lupta de clas». D-sa a făcut o forte ca®petri tă excertie teoretic In do neoul social, aprijinindu-se pe f pfa bise *îese $t ex: t Interpretate, din istoria nosstră naţonalâ. D. M halacha a legitimat irchigarea partidelor pe razlmul claselor soc»«le şi s’a msnţinut in resMtatea lucrurilor, const tând existenţa firească a claselor In veşnică I pfâ, A este nx/funeralf* doitriaă era absolut necesiră astăzi câid t ţi neisprăviţii vieţei noastre onblice măresc haosul şi teroarea prin cântecul Inept al armoniei sociale, prezntatâ ca ceva de o netidoelnicâ existenţă. Deputatul ţărnist şi-a luat sarcina Stujburărel unul chivoc şi s’a achitat foarte bine, mai bine chiar decât parlamentsrii socialişti care n’au Insistat asepra acesH che»tioiDl, ca foste fă ei aveau dintâi datoria să de«naşte neruşinata minciună şi răutate cuibărit^ sub paravan ! oligarhic ai .armoniei solia le*. Este de o evidentă lesna’ă faptul că viiţa în societate şerpneşte în jurul celor două mari categorii omeneşti: stăpânii şi slugii. Stăpânii se predată sub multipl" d«num'ri au diverse activităţi variind după întreprinderile In stil, dar ’’toţi cu acela* rol unitar *1 practicare la bazaM «x» ploatărei şl silnici I. Slugiia s portă dif rite porîmăti In partcularitatea diferitelor s tuațiuni de totală dt-pendență, dtr cn tos t?Ie înglobate In masa mare a prolet ri' fului. Dif fenți'erili mal rrnd Ia sinul celor doiă clase au un aceiaș caracter de ant gonîsm al interi*seior șl^ sint trepte întreg to re ele m rei d spănirl In docă a omenire!. E«»Icţia societăţi este o » eşnicâ schim» bara a rapo turilor de clesi Intr’o Kiî j» cetată lapt* de interesi*. S sstaz’, ca şi In trec t. stăpâni deţin victoria, nesocotind, s'I ind şi jefuind drepterie, conştiinţa şi starea materică a celor muţi. L'pta d# dl»aă deca ge pe cras n turală d!i f»la! organizare! so laie. Partidele da clasă suportă în mod necesar această luptă. Democraţia adecrată constată existenţa luptei şi tinde h s or!mor'a ei prin suprimarea (rgsuirarea) clas lor, acea ta neestându se fsce de cât prin sorp*rea a însă şi actualei organizări sofale. Ismuai aşa se poate ajunge la armonia socială care astăzi nu există şi a că e! î fintuire este o chestiune pur revoluţionară. Dar stăpâni! propagă confuziunea, susţinănd că armonia exîstă şi că orice micşorare a privilegiilor oligarhice este un atentat la această pretinsă armonie. La atâta se reduce toată prio şi tot nstona ismul asupritorilor poporul’. Cu asemenea şirestă concepţie aspraarmoniei sociale*, olgarhia aim mgte eternizarea regimului de tri, teroare, jaf şi asasin*t*. Adevărata armonie se poate căpăta numai prin făţişa recunogrtsre şi intensifi^re a luptei decissă în drumul către eg*lizare. _ Şi astfel d. Malache, depHdă, este un element al ord'*“!, spre deosebire de gelner*l Averescu, Brătianu şi toţi ceilalţi , oligarhi. — O rsoti sisrpjiotifoara. — da otrltv^dli echitabila. — — Ststrarnu român Invil^t la nagodirila din Londra —7 In timp ce la noi se vorbea de tendintl acaparatoare si de distrugere ale guvernului sovietelor, Cicerln comunică cele ce urmează guvern dai englez: „Negocieri dirscla — wla Cicerin — eu Polonia« sunt In plini armonia «u dorinţei® guvernului sovl«-t®8or și a«eea guvernul sovietelor d®d«r8 câ deci guvernul gsofonev propun® Rusiei să Irceans»! negocieri de pam, dânsul nu va respinge acesta propuneri. In aceias timp dânsul (guvarnul sovietic) va lua In considerare In aceias schit amical, orice propunere s«*px|dfară, ca: cerere fost armistiţiu sau orice altă condiţSum* tinzând la facilitarea negocierilor de pace. „Guvernul sovietelor îşi exprimă şi voinţa de a se înţelege ca Polonia’asupra relimită el unei frontiere mai favorabile poporului polonez decât frontierele indicate de către Consulul Suprem, în Decembie trecut, şi propuse pentru a doua oară de către guvernul englez în unmanimt-ul său din 12 Iulie. ,Guvernul sovietelor se vede obligat să atragă atenţiunea că această frontier a fost elaborată de Coliul Suprem tu rade sub presiunea emismontelor contra - revoluţionare făcănd parte din da a capitaliştlor şi proprietarilor ruşi şi că, întru cât priveşte, de exemplu, regiunea Cholm deciziunea Consiliului Suprem trăda categoric influenţa acestor demente cadra-revoluţionare, ei va pleca dorinţelor politicei anti-poloneza ala zisei clase ruseşti, ţaristă, capitalistă şi imperialistă. „Ruda sovietelor este doritoare, în materie de pace cu Polonia, să preîntâmpine dorinţele şi interesele voporulu polonez şi dorinţa ei va creşte în proporţia în care ponorul polonez în viaţa lui intern*, va întra pe calea care să asigure o boz* si lidă relaţiunelor într’adevăr frăţeşti între clasele muncitoare din Polonia, Rusia, Ukraina, Rusia Albă şi Limoţila şi care să ofere garantia că Pronia va înceta de a fi un Instrument de agresiune si de intrigă in contra lucrătorilor şi ţăranilor din Rusia sovietelor şi din alte ţări*. * Guvernul român a primit astăzi ştirea că guvernul sovietic ară apuca Angliei că acceptă să trimită reprezentanţi si Rusii la Londra unde urmează să înceapă tratativele cu statele învecinate, sub oblăduirea Aliaţ lor. După păerea unui distins dipomat bine informat, România va primi azi-mâine o invitaţie specială din partea Angliei prin care vom fi chemaţi să participăm la tratativele de pace cu bolşevicii. « * I Şi acum un alt fapt — prea boacăn pentru a Inzista mai mult in privinţa lul, sub formă de telegramă din Paris . „Baily Tell grach“ crede a şti că Romă la îşi propune să colaboreze cu guvernământur ile din Londraşi Atena spre a coopera cu Anglii şi Grecia la pacificarea Adel Mid şi de a proteja pe creştini şi pe Armeni contra- kema- II ştiior. După informaţiile acestui ziar, d-l Take Ionescu este dispus a pune la dispoziţia comandamentului anglo-grec din Levant, un important detaşament militar. —»«ranosasaiSESng&gESMNSnWaimmwm ■ - O. M. Negruzzi, primarul oajului, s’a ratntors eu “Oudgstui aproba». Imbu^urltor pentru lasi est® ci ministerul de Interne a admis urcarea pUSel pentru *rpa servilă Instituţiile» public® di«i Poeantale de la 300 mii la 600 miilei. Dease menea a admis Inserier»» un budget a satasl de 600 000 l@l anust car® si serveascS drept anuitate la mm împrumut de 10 mIDRoan® necesar refacar®! străzilor laşului, împrumut o® «ar* înțeleg« si-l superte statui ca dozdiunar® a Itişului pentru pagube»® suferi!® in timpul refugiului. Unele ziare au denunţat vindicatei publice pe acel confraţi care au alarmat opinia publică cu perspectiva unui nou război. , Ce găsesc oare aale ziare astăzicând au fost revocate congediile ofiţerilor şi când genuri întregi, cu trupe poloneze perfect echipate, trec prin Moldova spre Galeţi ? Şi doar astăzi statem în faţa amistipului rmonolon şi a perspectivei tratativelor de pace de la Londra, ne închipuim ce ar fi fost dacă războiul ar fi continuat! miderele şi elevii şcoalei normale din Ornăut, au sosit aseară în localitate. Excursioniştii cari au fost găzduiţi la căminurile studenţeşti, au vizitat azi Instituţiile principale şi în astă seară părăsesc localitatea. m Aii urmează să sosească în localitate un numeros grup de excursionişti profesori şi profesoare din Bucovina. m D. dr. Gh. I. Botez a fost confirmat în postul de secretar al facultăţii de medicină din Iaşi. îjjpli Conform unui ordin al ministerului refacerei şi aprovizionărei, primăria locală a dispus ca toţi comercianţii care au în depozit vre-o cantitate oarecare de făină de grîu calitatea I-a, sau tărîţe de grîu, să se prezinte la serviciul comunal de aprovizionare Ouusmacă 1 August, spre a se înscrie cu cantitatea de care dispun. III Licitaţia ţuvută ori la Primărie pentru furnizarea furagiului necesar serviciului stradelor, a fost anulată, neprezentându se de cât un singur concurent. ij§£ La Primăria a avut Ies aseară, întrunirea con »»*afă da d. maior Or*leanu, şeful ma unei militare de control. Au participat dnii Borcea, ajutor de primar, Dimitri, Directorul Prefecturei de poliţie, Neculau directo-* rul Pefecturei d® judeţ, Lucian Roiu, consilier comunal, Murdare controlor financiar, căpitanul de jandami Berescu, şi Dedic, inspectorul regional pentru refacerea industriei. S’au discutat modalitate» de a se lumăna specula. S'a hotfcrît a se răspândi cât mai mult dispoziţile diferitelor decretelei»!, în ceia ce priveşte combaterea spe ulii şi a se ţine la cui iad o neu£ consfătuire. — O evadare. — In ziua de 14 Iulie între orele 12—2 un furt îndrăzneţ s'a comis la un magazin, din str. Ştefan cel Mar® 25, da unde a’au furat mărfuri în valoare de cîteva mii de lei. Din primele cercetări făcute de siguranţa locală, bănielile căzură asupra unui vechiu şi cunoscut pungaş originar din Galaţi. In ziua de 22 erarent, după indicaţiunile date de siguranţa sergentul din strada Ştefan cel Mare, arestează şi trimite siguranţei pe un individ, ţara corespundea cu semnalsmente'. date. Cercetat de comisarul de siguranţă Vasiliu, individul a început prin a nega, dar la urmă a sfârşit prin a recunoaşte acest furt precum şi un altul comis în aceiaşi zi. S’a stabilit, că individul e un vestit pungaş şi dezertor Moritz F.Wingold, zis şi Kan Neculai, condamanat pentru furturi comise în trenări şi în oraşul Galaţi. Fiind trimis Cunţei marţiale, Faingid a izcutit să fugă şi să se facă nevăzut. Masuri au fost luate pantru prinderea lui. Ministerul comunicaţiilor de aminte ştirea că la 1 August vor fi desfiinţate, din lipsă de combustibil, acceleratele pentru Moldova. In cursul săptămânei viitoare, profesorii basarabeni, cari urmează cursurile de vacaaţ* ale universităţii, vor face o excursiune la Bârnova, însoţiţi de mai mulţi profesori din localitate. jj§£ D. CQibid^che, ajutor de primar, a luat depoziţia de a pun© preţuri maximale p* Duete punând capăt preţurilor exagerat© de azi. ^ Afăm cu părere d* rău, că aseară a încetat din vieaţă în vîrsta de 85 de ani, H. Lerneviei, tatăl d-l D. Lerpovici, administratorul ziarului „Marea. ” La Roma se fac deosebite pregatiri pentru primirea studenţilor iegeni în trecere spre Genoble. Asociaţia de istorie şi artă a fost însărcinata cu primirea si conducerea excursioniştilor care vor vizita oraşul etern Cheltuelile vor fi suportate de municipalitatea Rimei. Delegaţiunea de vice-preşedinte al comisiei interimare va fi acordată dlui Lucian Roiu.