Opinia, octombrie 1920 (Anul 16, nr. 4028-4051)

1920-10-18 / nr. 4043

A­H UNIVERS! A»PL XVI-igfc la 4148 ABONAMENTE UN AH SASE LUNI . TR» LUN! î I a ADMINIS1 IASI. - Crl. ~ * K& IVOR. No^SOQ (A' r­u­ l .­ D. Vintilă b­atianu preocupat de chestiuni culturale . Răspunzind instnucţîuneior ziarului „Viitorul“, despre ca­­re şi noi ne-am ocupat la timp, direcţia societăţii „Via­ţa Romînească“, transmite ziarelor următoarea dezmin­ţire : „Ziarul „Viitorul“ cu data de 18 o­tombrie crt. anunţă că între revista „Viaţa Ro­­mânească“ şi Societatea de Editură cu acelaş nume s’a isc at un con fie­t de pe urma căruia» revista ieşeană a rupt legăturile cu instituţia de E­­ditoră etc.u „Cauza pentru care s’ar fî întîmp’at această nenorocire ar fi... un banchet... „De prisos să mai spunem că ştirea e pe dea’ntregul in­ventată şi tendenţioasă Ne mi­ri însă faptul că un ziar, ce se pretinde serios, de astfel de ştiri care pot fi foarte plă­cute patronilor „Viitorului“, dar care contrazic cu totul realitatea. „De alt­fel statutele noas­tre, publicate zi­­de acestea în „Monitorul Oficial“, precum şi prospectul mărirei capitalu­lui, ce va apărea în presă peste cîte­va zile, vor face do­vadă că intre Societate si re­vista „Viata Romînească“ n’a fost nici­odată o mai strinsă legătură dectt azi“. La dreptul vorbind, a­­ceastă dezminţire era inutilă. Lumea ştie ceia ce trebue să ştie şi invenţiunele „Viitoru­lui“ n’ar fi putut induce pe nimeni în eroare. Dar amestecul perfid al oficiosului d-lui Vintilă Brâ­­tianu în treburile societăţii „Viaţa Romînească“, are un alt înţeles cu deosebire res­pingător. Interesul liberalilor pen­tru cultură este nul. Pe dîa­­şii îi importă exclusiv aface­rile de bancă şi societăţi co­interesate. Jifuirea statului în beneficiul capitalului pri­vat este un sistem politico­­economic care nu atinge nici pe departe chestiunile cultu­rale. De la Brăteanu cel bă­­trîn, până la Brâtienii mărunţi de astăzi preocuparea parti­dului în folosul culturei a mers, şchiopis-schîops, şi poate că ch­ar de loc. Nici macar gazetăriei, liberalii n’au dat ate­ţiune, cu toate că era vorba de o armă prin care ar fi putut să şi servească interesele de ga­şcă. Abia a­­curea, cînd votul universal a constituit un teribil dezas­tru pentru liberali, abia a­­cum s’au gîndit şi ei să cul­­tive presa. Dar şi de data a­­ceasta preocupaţiunile publi­ciste libera­l se fac în chi­pul obişnuit la dînşii, ca o simplă­ combinaţie mercan­tilă. In goana după plasarea ca­pitalurilor acumu­ate pe urma morţilor, cu prilejul râzbo­i­­lui, liberalii au înfiinţat şi o societate de editură botezată pompos „Cartea Romînească“. Ce a făcut pînă acum ac­ea­­stâ întreprindere, Se ştie. Gus­­tul estetic şi literar al lui Vintilă s’a rezumat în pro­ducţiile piramidale ale vre­unui I. I. Stoican. „Cartea Romînească” a mirosit insu­ficienţă mahălalei şi a sim­­­ţit tentaţiunila să editeze fas­­­­cicule. Fără îndoială că, cu vremea, »g Hertz va fi pro­gramul de activitate al „Cărţii8. Şi ♦ofuşi, ingeniozitatea ne­limitată a lui Vintilă a făcut ca societatea liberală sft dea un cogeamite beneficiu de 10 m­iliosine la 23 mlioane ca­pital Şi doar nici Sto’ean şi roata chiar niei P. Dulfu n’ar fi ajutat la asemenea afa­ceri. Nn. Vintilă s’a folosit de cărţile didactice cumpă­­rate de a gata pe preţ modest, pe care le-a revindut apoi speculînd gologanul şi aspira­­ţiunile de învăţătură ale şco­larilor. Dar asemenea chilipir, „Cartea Românească“ nu-l mai nădăjdueşte pentru la a­­nul. Stocul de cărţi tipărit înainte de război se isprăveşte. Şi iată pe Vintilă îngrijorat de concurenţa ce-ar putea o face „Viaţa Romînească“, de­oa­rece numai cu stopan nu vor curge milioanele. Şi atunci s’a dat „Viitorului“ ordin să faci intrigi şi să dea gata concu­renţa de la Iaşi. Intrigile cusute cu aţă albă ale „Viitorului“ sunt făcute după priceperea „Viitorului“, şi provoacă risul. Dar mobilul acestor atacuri *date revoltaist de dezgustător. D te Vintilă, stai binișor la Banca Romînească și nu te mai fă preocupat de literatură! 7. CÂTE­VA NOTE O. Argetoianu ţine cu ori­ce preţ şi bage în minister pe d. Popovici — Taşoi. In acest fericit caz ar fi nemerit ca d. Popovici—Taiţca să-şi schimbe nu­mele în Popovici-Portofoliu. * Se dă ca siguri intrarea d-lui I. Petro­vici ca titular la departamentul instrucţiei. Are să râdă până şi d. P. P. Negu­­lescu, iar cercurile şcolare vor putea exclama: Din lac în puţ ! Fiind­că e vorba de ministerul şcoa-­ lelor, indiscutabi că titularul ce! mai indicat ar fi d. Taşcă-Popovici. * «Am dat o mulţime de interviewen care nu ştiu dacă toate au ajuns în ţară» — declară d. Take lenescu, în­­tr’un nou interv­iu. • Au ajuns, excelenți. Ba încă, din pricina lor, vei ajunge şi dumneata în patrie mai curând decât ai eremit ! MN^FMNâRl Omagia şl pocăinţa întreaga Eur^p* se zbate Mr­­clviliz tie •' anarhia: clvHzețla ord nei at b I te al amrhii ? ne!­orffinizxţ'uni mii r ht ble sid - mo rrilce. N^mal «ritul romín, g a tie forţei iui mora e, a reuş t pini acum ei zlg znissei cu deatvîrşire o i ce asalt al ntbă­niei reno ateire. A'eaafă iorompar* bHi fancț'e Istorci, «ritul român a put* t-o îodeplini d»îo bă apr'm­am­­ de­zinteresat al onor butoroge na­ţionale ca de pild« ex eleatul nosTo contrat d Victor îaman­­di de la „Mişcarea“. N'ci-od'ta Istoria nu va parveni să tnrrgi­ treze activ tatea rrl,şâ cheltuită de acest domn, activit U ca «tit mal lăudabilă cu ctt a fad de­pusă cu preţ­ii celei mal lătural­nice s hulii inutilităţi. Pă,*t că sat pomenita! domn na-și dă In dest*! scaun de pre­destinarea d-sale intra mîataire* stataiai, Aaifcidumaealai se afli go feaM átaLotUl LUNI 18 OCTOMBRIE 1920 â N n N 010 11 %& primes la „• AGENȚIA DE PUBLICITATE 1. brAnisteanu — — Sts’. $8». KiHSSh­t If — — Concesionari exclusivă a pabMtStsl — f‡ \ * * a v « ”f ‡ , a . ”1 4 «• r­museri de ghS^prie fndoriei, și își loch ouie că ar exist* întrucît­­va vreo oare care pos­bil tate de a s» î­nfăptui „epoci“ scbs’mna­­toH s!­a coligalul Sev*«foi Din p»rte-m*, mirturiaesc 'ă cetind Infinitele fonduri din „Miș­­carra­, m’*m convin» s' m’aoi I pocăit. Epoca mea nu m*i vine, I pertru că lumea ftă pe loc, s u I chiar dă înapoi. Prntru Romfala i este etern regim­ul de astăzi, cn I mobilizării# de ,p'8cere ale d-lor I T^ke I meteo ; cn vij­ nia Sgu­­­­r^nței d n Basarabia ; cn exp !­­\ zării« din B ICO dna și Ardea!; I cu incendiarea depoziteîor,; brâ­ti?nl*ma! d-luf Tiz'^oasn, t?z­­•aocigviRi d­?nl Br* tiapu, 13 IDe­­cembrie, com­*er sări e, »tarea de î sediu, Curtiie M­'tl«5e, cenzura, văii ta, foam* t­a, h?c»tombeîe războîuiui, f nd rile secret* de ia interne, cir «fării* «rmat­i de eat, etc. etr...m­­osna de f nri din paradisul „ordinei* da astă d. Est* etern», desigur, epoca *d­­mirabila'nl confrate, d. 'amah'll, hipnotizatul partidelui Bănceî Na­ţionale şi despovăram­ de re­­muşcări oda ti ea retr*gr rea d-lor A. C. Caza din viaţa­­ bsligano­­politică. Reaoraful Războiul a lăsat urme adinei pe cari ofHanitatea noastră cat* #cnm a* le ră­m*d­eze. Dar to­tst p«re a fi aadarnic. Mzrri» creste, cerş*torii «e’n* mnitetc, vădane d« războin fn zad»r «• leptS cn „răsplet*“ celor 40 lei—pena’a pe Inni pen­tra trebuinţe!e alb­ic*. Invalizii f»i t*r la coconi ciopărţ't. prin trenuri, cerând wila palUcele!; eonii paliei de m­an’tie, mor cn dnm­mol. în «ch­îmb mîlionarîi mânnnc? strld'l s* besn «ampanie, dnemn­­du şi r­aț# mnfr’un fox-f'ot M-­b»t. Nîmeni ian ’aproape nimeni *u ae gândeşte la marea î­mb­*­­rîe ce-a copleşit ţar» şi ors ș d no*trn în apecial. Nimeni a«n *­­arome nimeiml «ti *­ gărdette b înfipta­rea unei »«latente »octale c*re sl vl* cn to»t* amploarea la ajutorul celor sum­inal. * Onveranl s* p­epă ca roma­­nierele , traficanţii cu "răpătarea de vagoane fmlngiţiţil de răz­boi n ca «ocotelile ci»tignilîor realizate prl* acb’mbnl coroana Io şl al r»htaTor. f timp ce A­­mericanli «trâng «»d­ d* milioane pentru refacerea existenţelor rev­iste din cauza războiului In bă­trâna şl civilizata Europă “ In adevăr annt unele lucrari ce Ie fnf pbî««c aceşti» da­ţi ae oare an vis. $»a o fantezie. De pildă operae de a*ttt*nțli socială flptnite n«mai fntr’un acnrt timp de aș* numită orga­­ni*ati*, .Joint i^irtribrtion rom't­­te* ateag* admirația unanim» Dop» cale ce ne apneea do u­­r»z! t'imb­ul special »1 *n« zf«e| org*n!zațiuni, d. Noe» Arorovl­i, pntrm aocotl pe „J i«t DUfriba­­fon Comîtt­e'cs o bunafecer* * providenței și care a cn­tribut sl v» cort'ibui Ia tămăduirea rănilor grozave a’e războiului. începând cu opera de r#f»rf re prin a­­ordare» de împrum^tTl pentru cr*area de exi«t#nt#. rezid're* d­ minorilor dbt'ns* d* Inamic, for­marea centrelor de lapte pentru copiii până la vrâat* de 6 ani, coîon'lle S'O'are, sob^enfonare» sco»leior, a ao|falorii, a a«l|nrl­­lor, formarea unei aafatenfe me­­dloje; ‘împărțirea de f*»hriră­­ml-t» la mstnr’ sl crmb»t*r»» tober n’orei; Meme'ere d» r - -tn-r' pontra or*»f»I $1 terminând ca 1­ opirtire» gr tald­ de pom­­buat­ hii—acr»t»* toate »unt od*‘ re mal presna de laud» InfSp­­t«ite de „Jolat DNtrlbution Co­­mmittee*. • Na «crin aceste rânduri pen­tru a aduce laude cuiva, ci an* mai am urmărit si dim an e­­xempla despre cela ce trebuie să fie preocuparea și datoria ori­cât i om de bine, In aceste tim­puri gr­ie. Şi di ă pentru combaterea speculei formarea cooperativelor se impune; peotru combaterea paap rismalul, a nevelior cel­or Io aefrrnnţl trebue o asistenţa sociali bine organieati şi blne condusă Să nu uităm cl daci războia! a crefat o daai de îmbogăţiţi, c n*s'nt în schimb şi o clasă d* m’zeri c»ri d*c» inaiat« de răa­­bo­a o dace*« de **l pa mâine, a«i nu le rlwane de cât să aş­tepte fa t’bn» aripa morţel car* te «entrste de fo«t*. Şi l*rn* b»te la *să şl fem­nefe «nnt «cu «pe, îmbrâcimlnt*» !lo*est», pâinea a d'apărat, v*r­­deţurile se din ce în ce, ca r«*a « 12 Iei kgr. cel mar’ Ingh't fonul şl ae pregătesc pen» tru carnaval. D*r mal te'zlţi-vă boarilor el ffând'ţi-vă »I la fmnărlţia ce­­ruriior, «»l^ând o* cal ca u’»« avnt po*lh!fit*fca aă fie fn gra­ţiile d Iul Tlzlăaaau, nici n’au a­­vet grâul da axportst «’ nici cq roane d* S'hlmh*t, ci numai o exlatint» mod «tă pe care se aacificai’o *pri fericirea voaalel. Imitaţi exemplul lui Joint Di*­­tr'bation Commlitea șl salvaţi o populaţi» întreagă d# fa monte. Se impune o Imediaţi i«t*r­­ventie pâni când *a va fi prea târslu. Si d*ci Americaail »vraf. căci J. D. C. e»t» o orgaalaati» •­­vre»*acă, a’aa fladit da ’dincolo de oc»*a la miserica îăaste război* la Europa r!sărtte*nă in special, ca atât mal mult tata de datoria noastrl să *e gâadim la «ol. Cel cu «tar* a* cuvântul și oficialitatea ars datori« s*-f a­­iate. H. Oh« CRO^K­A SOC A» — Refacerea prin inltraflva particulară Qm­ilit prlelnult« «le rSsbol. — Opera Iul „Joint Obitribution Comitea“ — Un exemplu de Imitat. — 0 CHESTIUNE EDILITARĂ — Primăria și gunoaele — La ultima şedință a comisiei Interimara—na membra » ridicat rheid­un«* cirltirei străzilor. La dreptele ob’e­­innl—d. Negrazi a răapans.. ci e greu, că an sast oameni, că nu sânt bani. Important* - hrsfen«. a rămas să fie dl«cot*t» . m*| d­'zla. Nu facem Impatlrl ni cinai, şl m*| ouțlo d-lal Nefun­ Totuşi curăţirea străzilor trebue fă'otl. Tot timpul vere! am suportat murdăria şl mirosurile Infect# ce ie exalau d­ooz'teîe de gaaal as#Zîte ca cine ştie c« podoabă preţioasă—tocmai fa nasol re- ! rătoritor. Toate protestele noas­tre er*u zădarn'c». Şi chiar atenei, când dădea Domnul de ac­el toran atras de — tocmai ora prânzului era alea­să ca stomacharîle cetlţeiilor si simt» deliciile acestei nudorit a­peri­tiv. In etrăinătate, prima griji a primăriei est» curăţirea atr*z!lor„ De ea depi desipâtatea publici. Oreis de curăţire sunt dental de matinale iar în timpul versi stropirea se efectuează mai re­­p de ca ajetorul automobilelor. Chiar maturarea se face ca a­­jutorul onor automobile, econo­­mUIndu-se oameni şi timp. Acum în timpul ersei, dss’gur ci de această griji va fi scutita comisia loterimari, Zi sada­­i fs* ghetal vor acoperi gaaossie si simeni ea va mai protesta, Iar de la primăvară lucrarile vor inczpe de la cap. Ua cerc vîţios s! gtipn'o». Bugetul comunal repartizează prrtro curăţire auua cea mai nalcă. Ri*găm pe d. N.'grazi si mărească suma sort'tă ' ecrăţirei laîuinl ș! să crg^ie toată esrna, în căldura birei Ia!,—la mijloa rle de mai b­ani şi meită curățire a aşilor la primăvara viitoare. X Ce I« comisia de ex­­proj»risr15.­­ Toate cambia•­i­e e de expropriere din circum­scripţia Curtei de Apel din laşi, au admis abottrarea decretului- lege in privinţa or­tului de ex­­propriare, considerând că asu­pra ace­stui punct violează nu numai spi­ritul dar şi textul art. 19 din Constituţie. Numai comisia judeţeană din Neamţ, prezidată de d. consilier D. Qindaru, a hotărit că de­cre­tul-lege trebie aplicat în li­tera sa, nefiind de atribuţîunea comisiunei judeţene, mai mult un o­rgan administrativ derit ju­diciar, să judece constiuţionali­­tatea decretului lege. Delegatul proprietarilor din această comi­­siune a făcut onlnte senare,­tă, pronunţia­du-se pentru înlătura­rea decretului-lege ca fiind anti­constituţional. In 0« priveşte preţurile, co­­misiune» und laş» variază foar­te nmît în fixarea preţurilor care sunt sta­bil­ite numai cu majoritate făcută cind de pre­sident cu deLgatul proprieta­rilor, cînd de president cu de­legatul Centralei obștiilor,­­ Cardaş, cînd de driegatul Centralei cu delegatul săteni­lor, prezidentul opinie se­parată, și delegatul proprie­tarilor cu altă opinie sepa­rată. Delegatul sătenilor rămîne tot­desuna de părere că pre­tul trebue să fie inferior maxi­mului din decretul-lege. In jud. Botopni, cornisia a ajuns îa timpul din urmă, la unanimitate, fixînd pr­eul la care s’a raliat şi delega­tul arte.»îlor. Astfel, pentru moşia Bohuleşti comisiunea în unanimitate a fixat în şe­dinţa de ieri următoarele pre­ţuri: 1900 lei hectarul de fî­­nat, 1800 lei ha. teren de cul­tură, 1500 lei terenul de imaş. Comisia jud. Suceava a fi­xat pentru Psşcani 2100 lei ha. teren de cultură. Comisia jud. Roman a ajuns pînă la 3000 lei ha. teren de cultură. Senatul Universitar a decis ca al­gerea de rector al universităţii locale, în locul d-lui Iulian Teodorescu, să aibă loc la începutul lunei Noembre. De la 15 Octombrie au început în tot cuprinsul Bu­covinei recrutările norilor ce­tăţeni între 15 şi 40 ani. % Ab­ţiitorii pentru Pa­ntera de Comerţ.—La 1 No­embrie urmtnd a se Into­­mi lista alegatorilor pentru Ca­mera de Comerţ pe anul 1921. In acest scop, comercianţii şi industriaşii patentări de la el. I—IV, cari au interes să figureze înser şi în aceste liste se vor prezenta la biuroul Ca­merei de Comerţ din locali­tate în ori care zi de lucra între orele 9—12 cu dni’anţa de plata patentei la zi şi cu actele de cetăţenie spre a fi recomandaţi primăriei comu­nei Iaşi pentru înscriere. Ultima n âs înscriere a iad 29 Octombrie 1920. ¥£ D, ing. Micris’u a păr*sît l»şul p*ntru s Ina cnnducerea dli’',ntfef I r g'oaaîe dN București. E^e însă »Igar că fn 'cerând d. Miclescu «e va retragă dsfi­­n’tiv gîi g»rviciul c. f. r, tfif Pre ful unul vagon de făină cu transportai Iul, a fost stabi­lit de ministrul refacerel la 17.500 . Legea pentru emiterea dan* Uratelor după titlurile evacuate la Moscva, e promulgată. Ziarul ,Le Pingré * scrie: „Suntem Informaţi că d. ge­neral Avr rescu a chemat ne d. Take tonesm în u­ră pentru ca nu cism­­a să se trezească de­barcat, aflând”se în calitate oficială prin străinătate*. * Domnii G. Ibrăilianu şi M Sadoveanu, In numele co­­mifrinl­­l de direcţie al revistei „Viaţa Romanească" ne roagă să dezminţim în total ar­­ticolul din număru’ de Mercuri 13 Octombrie 1920 al ziarului bucureştian „ Vi'torii" rure *a­­firmă că revista „ Vl°ta Româ­nească* s’ar fi desnorit* de so­cietatea de editură „ Viaţa Ro­mânească*. D. Anton Răduţescu, pre­zidentul fribttmnintri psl S II a a demisionat pentru a lua di­recţiunea anei bănei din Timi­­şoara Plecarea d-sale lasă un mare gol în magistratura trib. Ia­şi. „ Comisiunea de expro­­priare din Iaşi judecă as­tăzi principiul exproprie­rei terenurilor de cultură pe care Ie are comuna Iaşi pe teritorul comunelor Holboca şi Copou. Terenul de imaş din îm­prejurimile oraşului, n’au făcut obiectul comisiunelor de expropriare şi deci nor ră­mânea în folosinţa locuito­rilor oraşului pentru păşu­­natul vitelor lor. Vi? Omogenitatea partidului poporului a mal snorit nrintr’un nou advent D. Gr Verpeanu, de. In Husl rare mal mult de 20 afd a făcut parte din conducă­torii nurt'dunul conservator din jud Fălciu, a plătit cotizofia la efebul partidului popa raiul în cVar ziua primirel decretului de prefect.­­ Bonurile de împroprietărire create de ministerul de finanţe şi recomandate personal de ori■ unul minispu general Averesen, pror’an anei care a fost in a­c­­urdat pe n$a tuturor autorităţi­lor din comunele rurale, au su­ferit an fiasco. Sumele care reprezintă cum­părăturile de bonuri făcute de săteni sunt absolut neîndemnate. « La Racurești a !nce*«t din vUră ciprianul­ fxrmsist N'cnlal N. Ro’n, originar din l»sl. Corpnl va fi adus fn Ior»|lt«te, iar ceremonia lamormântărei va avea ioc mâine Duminecă or» 2 p­­m. cc't giu! pornind din gară spre cimitirul Ef'roit te». Transmitem familiei sincern­e noastre condoleanţe. QfSfi Vizita medicaîă a candi­daţi­or, cari »a Certt înscrierea în ca s\«a 7-a a licealul uni­tar din Lealitate va ave» loc Marţi 79 Octombrie «in­ noa ora 9 dimi­­neaţa. Vor fi primiţi!» vizită numai elevii ceri an cur®«I real, ca ce­tele complect? şi îndeplinesc, condiţiile de vârstă cerute prin Decizia Misisterlaia No. 521 j im

Next