Opinia, noiembrie 1920 (Anul 16, nr. 4052-4076)
1920-11-26 / nr. 4073
mmm a *mmiiim • I • Biblioteca U» WiAH . . r jSASI LDM1 . . . f* ^LIJHI fii ADMINISTRAȚIA Mfk«H. Mlriftin II -ffILBVOR w*.~: 60 beal aam&nl «IAR "POLITIC COTIDIAN. ■»^ZiS&a- !» — ut, vffinaRi 26 'sw^iTO im % i A*N OVOI 08 I ^ m la ari) AGENȚIA DE PUBUCtAr*-1 I. brAnIsî eMn — — «Ir/ mi. blArze&cw i?* — Concesionari gweltjjJvă. a pabU«ll|i|I Vk mmm** I ta* —■ SPRE POPOR! Avem încă naivitatea da a ne indigna. Cineori s*rge’e ne bate cu putere în tîmple fi în minte, de-odată, sluţim an gol — ctnd aflăm faptele ce se petrec In jaru-ne și care înjosesc Intr’atîta, omul. Indignarea noastră, oare, nu-i ridico’ă ! Guvernul proclamă, cînd ▼rea, cenzor* el starea de asediu; guvernul schimbă, prin* tr’un regalement, regimul proprietății— deci bara „ordine»* sociale (și aceasta cu zece sile Înainte de deschiderea Parlamentilui); iar, în dezastrul financiar ce se apropie c’o rigura pal matematică, guvernul protrjesză cl^t'gurile fără mancă, şi recurge la expediente, ca de pildă urcarea taxelor de timbru care interne astăzi celor »araoi dreptul de a cere dreptate, la bara justiţiei; însftrşit, guvernul tolereasl toste abuzurile şi toate violentele, să▼frşfte c’o bestialitate într’adevăr balcanică. Şi, intrtnd 'n amănunte, putem pomeni a faerrca „Reşiţa* şi cunoscutele declaraţii, făcute de nişte miniştri în activitate. In h\\ unei Curţi Marţial*, care — dacă s’ar fi produs tntr’o ţară 'occidentală —ar fi determinst cu siguranţă căderea Cabinetului. L« noi însă serate întîrop’ări a’au petrecut intr’o perfectă indiferență a opiniei publice —doar printre rare protestări, care au rămas fără răsunet și care, în leac, sunt ridico’e. Guvernul nu i vinovat de isprăvile sale. Orice guvern ▼rea să-și întindă ' drepturile ctt mai mult, pini* la dictaturi chiar, în caz dur nu la timpini nici o rezistenţă. Vinovată este opinia pubtită, ca dă voe guvernanţilor să şi faci de cap. Si atunci... • Atunci stat inutile toata argumentaţiile noastre: guvernul rămtne la punctul său de vedere, intructt noi nu putem opune baionetelor decit cuvtntul , iar opinia publică secondează guvernul, ca o ordoranță guşată pe un superior crud şi fără de scrupule. Opinia publică ? Dar n’o cunoaşteţi? Nu va recomandat o Caramale un „Atmosferă încărcată” ? Opinia publică este formată din clubişti — liberali, conservatori, raţionalişti, averescani, etc. care, din timp în timp, îşi cedează, unul altuia, locul de „onoare*. Iar pe deasupra se adaugă „independenţii“, care alcătuesc garda flotantă a gu- Vi mei or. Opinia noastră publică este de dată recentă; ea păstrează încă obiceiurile sfrămoşilor, care trăiau prin şiretlic şi platitudini în anticamera consulilor străini. Ea nu s'a luptat pentru nici o idee mare şi nu a fleet nici o jertfă, decît cele inerente riscurilor de parvenire. Această opinie publică a primit de a gafa nişte libertăţi pe care ea nu le poate preţui şi nici nu înţelege, că ele trebuerc apărate. Acea* ft opinie ptb ică nu justifică nici o speranţa. Dar poporul veritabil, — ULde-j f Ţăranii ? Dar «I trlesc in întuneric. Lucrătorii ? Dar îs prea P'ţini, şi k’an destulă experienţă. Pi porul totuşi trebue luminei* El esve doar unica forţa morală dîlf £,*r® noastră, ca şi de aiuri. lai' ningura ocupaţie serioasă ar fi deci propaganda de deştept&re printre ţărani şi lucrători—adică a purta pretutindeni acele „lomin'ţb* despre care ▼orbeşte Boiki. Arfcole de ziar sínt eel puţin naive, căci n’au aui rost de't să tulbure digestia amicilor. Și iată... nu scrne un articol, ca să dovedesc inutilitatea lui. M. Suvastos CĂTEVA NOTE D. P. Dragomiresen a încilîcM p* calul revendicărilor Moldovenești. E cu at&t mai liudabU aceat act de cavaleriatica politică, ea c&t d. Dra* tromiresen vine de departe, de la obor din Bucureşti. * Noua acţiune politică laoldevcneaacă rate siguri că va avea concursul unui important deputat de Iași* membru al majoritatei. Va deveni d. Petrovici ministru, d. Dragomirescu va fi pentru moldova* nism. Se va int&mpla ca ministru să devie d. Dragomirescu, atunci mol» ^ovenismul va avea un apăsător î» i. Petrovici.• Direcția generală a căilor ferate a fost pusă sub tutelă. S'a convins Invins și guvernul că este vorba de un risipitor, care urmează a fi supus rigorilor legei. BLAMZT —a^wBcacnmmMmzuvMnMnv‘' - at strucţîunile importante BUCUREŞTI.— la ministerul Industriei şi Comerţului s’a ţinut o consfătuire, în urma căruia s’au luat noul măsuri restrictive în privinţa importului. INCENDIUL de la Facilitatea de medicină Astănoapte la ora 3, câ vidu a izbucnit la Facultatea de medicină. Se presupune că focul a luat naştere de la soba din raza de consiliu a profesorilor. Abia dimineaţă au putut începe lucririle de salvare. Primul sosit la faţa locului a fost d. profesor dr. Tărăsescu care cu ajutorul studenţilor veniţi la cursul de Fiologie, au pătruns în local şi i-u putut salva arhiva şi biblioteca. Incendiul a distrat la întregime etajul prim al clădirii unde se aflau instalate ’abort torii’e d-lor profesori Riegle, Thuron şi Bacaloglu. Celelalte laboratorii au fost scăpate de dezastru. Pagubele sunt imense şi pe lângă aceasta cotribue şi la stânjenirea complectă a cursurilor universitare. Cercetările ursar ază pentu stabilrea răspunderilor» * Studenţii fac anticoi de medicină din anul I şi II îşi vor putea continua cursurile laboratoriile necesare fiind salvate. In striin , studenţii din anul III in sus sunt cu totul stingheriţi şi în neputinţă de a urma cursurile. Aseară tâ dla, dană 'apartya xtarulul, o telegram?, a eons/endet titlul nostru din copite ’ă ne runea tn cunoștireâ de cete cites a fapte, pe care le înregistrăm mat Io», sl care nnvc• de real?, ci nu 'vfttliM des hideret parlamentului a (ncerat o mitivare nai vie a vb fel politice. • »m Astfel ni se anunţă că un radio Londra subliniază aprecierile presei engleze cu ocazia plecărei d-lui Titulescu spre Bucureşti. Pomenitele ziare spun că proiectele financiare depuse de ministrul de finanţe român vor fi în legătură strânsă cu propunerile pe care financiarii englezi le-au făcut guvernului ntonian. Semnificaţia acestor cuvinte an va scapa, speră», armăaul. • Deasemenes s»zism vestiţi ci foloslado &s ds neinţelegerift din sinul federaţiei, guvernul, prinL Argetoiasa, caută si tragi foloase, fu genzul unei apropieri cu o parte din diriguitorii federaţiei. Bineînţeles că nu poate fi vorba de dnul Iorga şi dr. Lupuci de ceilalţi. In potriva d-lui Iorga ura continuă a fi puternică, mai alea că lntr’un interview acordat unui ziarist englez d. Iorgă susţine că d. gem rai Avereacu, odinioară foarte popular, este astăzi mai mult decât uzat. ■ * Ţărăniştii basarabeni s'au înfrânt în congres. Autorităţile au căutat să împiedice participarea, totuş congresul a avut succes Este probabil că va avea loc o înţelegere cu ţârăiştii din regat. D-nii Bujor, Borcea şi Costachescu au lucrat in acest sens. Ţărăniştii basarabeni duc campanie in contra măsurei de a institui un drectorat lacasa noastră», care moderează cu mult radiclismul ezpropiatorilor fără socoteala. D. Inculeti a căutat să-şi modereze partizanii. A încercat chiar sa amite Congresul. Nu a reuşit. Ţărăniştii nu Vau ascultat. Zilele aceste se va cunoaşte rezoluţia lor. VUTA POLITICA Propuneri engleze-Spârtură Tn federaţie “ frelMfils d-ră I Titimotcu.— Stiluns dni Argintolănii.—Tirlnlţul din lairibla — Credeam că scăpând pentre momentul o ghiareie vijeliilor lui Bernsteln vom putea respira puţin şi dioti'o altă atmosferă, dar am căzut din lac In făntână. Dacă nu avem In piese lui Wolff nici violența ultragiată si nici "exbibijuila" drojdiei „elitei* pariziene, In schimb Iar marchizi, iar baronii, ccuţi etc. De ce predilecţia direcţiei Teatmut Nothnt pentru asemenea medii sedate, aceasta este o enigmă, cu atât mai greu de înţeles cu cât azi când atâtea probleme mari, covârşitor de mari frământă întreaga «menire, ni se oferă cu persistenţă asemenea hrană sufletească. Piesa lui Pierre Wolff este incontestabil — ca o teză, ca mentalitate cel puţin, cu maH superioară .Ghiarei*,,, Vijeliei* etc., dar atât, efld ?a technică, ca analiză suflete?.acă, cu un cuvânt ca prezentare de oameni, are şi ea nenumărate păcate Oamenii care trăiesc nu debitează tirade când sunt extrem de agitaţi şi nici nu ţin conferinţe Interminabile când sunt liniştiţi — afară de câte-un pisălog care are specialitatea In a »soma pe cime prinde in ghiară — dar de asemenea specimene fuge lumea ca dracul de tme. Eu nu polemizez cu autorul piesei — mai puţin cu un autor străin, dar direcţia are slavă Domnului de unde alege. Sunt atâtea piese bane, geniale, aşa că nu revolt, lipsa de repertor ar putea fi invocată pentru justificarea acestei predilecţiuni. Dar să ne întoarcem la „Păpuşile",de-aseară. Am auzit eladva uar proverb ! „Femtea e ca umbra Cu cft fugi după dinsa cu atît fuge de tine*. Cam aceasta este morala fabulei ne care Pierre Wolf şi-a constituit cele 4 arte Intenţia a fost frumoasă, dară voiţi moraUcahme, dar nu i-a reuşit. Omeneşte nu este cu putinţă ca bărbatul care îşi priveşte soţia ţa «obadă ce Ingreuiază mersul la ori ca pas şi-l exasperează cu tiradele ei sentimentale, să devină apoi şi Othelo şi Romeo, pentru că Deamaa începe să flirteze cu cunoştinţele şi apare decoltată In societate. Cel mult Il pare bine, că mai poate respira necontrolat fără veşnice şi interminabile predici de etc. etc. Artiştii , cel puţin acei care s’au silit să-şi priceapă rolurile, şi-au dat toată osteneala pentru a insufla ci mai multă viaţa personajelor ce interpretau. In special soţii Braborescu. Pe domnul Braborescu primit cu aplauze la apariţia pe scenă, l-am văzut aseară pentru prima oară. Deşi vitregit de moartă, totuşi nu face să treci peste acest manco fizic prin pătrunderea adâncă a rolului o volubilitate"impecabilă un dialog şi o mimică foarte expresivă. Vocea cam inegală, dar capabilă totuşi de unele accente puternice, mişcătoare. In schimb am apreciat la d-na Brabotescu un registru pe care nu o bănuiam, o scară vocală care atinge tragicul. A avut momente frumoase. Nu este vina d-sale ci are atâta de filozofat pe scenă - aşa vrea autorul, dar nu cred că tot el să indice ca 4 I 5 rfln rol să’lupul publicului. Probabil că artiştii noştri inţăleg observaţia aceasta, "repetată cu disperare ca privind numai pe acei căruia este adresată şi numai pentru un anumit rol. E fals. O repet incă odată. Artistul care consultă publicai mai ales un dialog face cobotmof. Şi un artist de talent nici nu’şi dă seama cât pierde când comite această greşalâ. O spun aceasta cu convingerea, că e păcat ca să se peardă un efect artistic puternic din cauza unor asemenea deprinderi, care trebuesc înlăturate. D Demetrescu-Radu atît de bine in rolurile de .pie noble* a alunecat aseară pe panta comicului buf. (mai ales în scena finală din actul IV). Cu asemenea mijloace nu manipulează un artist de talia d-sale. D-lui Ghițescu să nu-i se mai dele roluri episodice aşa de ridicole. Orice artist, chiar cel mai de frunte trebue să primească orice rol, cât de mic, dar atunci nu-i este permis să apară cu o perscă aşa de groaznică şi di « Cronici dramatic* „PAPUŞELE“ S Pierre Wolff maad de operetă bufă. De altfel partea cea mai slabă din ansamblu a fost redarea... societăţii. Aşa se înfăţişează aristocraţia parizială ? Dl. Bratschi bine în rolul episodic al junului cuceritor "de Inimi tomnatice şi f. f. aferat cu cotiur nul. Bine şi d-ra Cronwald In scurtul rol al uneia din... rivalele Fernandei. Asemenea şi d-nii Nossec şi Damira în rolurile amicilor. Decorurile aranjate cu gust. Numai, că biroul dărăpănat, actul I contrasta grozav cu mobilele aurite, acestea invalide şi ele ia multe din părţile pe care tocmai auritura le scoate In evidență. Cu toate acestea, actorii nu trebue să se tolănească pe canapele .empire* chiar când sunt In vizită la un prieten Intim. Publicul a aplaudat călduros pe protagoniști. Wratislavnii Notă p. traducătorul: Cuvântul .Cansorei* nu există în limba românească. kt Pei tra *»gf di seama cetitorii dt de f stăm din punct de vedere al fluenţelor vom spune că i. Băgată Wovrocordt A, num't mirfs'ru plenl potcnpar, n’a ntruf pleca să sl ocupe postai, fiind că ministerul de externe n’are sama necesară tn franci francezi pentru ca d. Mivotordot şi membrii legaţiei să ppfită pleca. Pe de »Vă parte ne anw p că d. Teke toneseu ar fl declarat Că era mal mot* oa te imn legatee noastre ri au nletit de v’ra trei luni salarii’e, din lipsă de valută, k In urna recomandaţii tn unanimitate placaWtil de Litere. D. dr. George Pa*ca, distinsul docent, a fost numit suc. I n’torul catedrei de istorie a literaturii rovine* w«cfti, creată pt ziua dr 1 Oclombde. în timp ce la noi se vorbeşte dr tefbi’a Hosă şi scumpele din Germania, vine‘ şt rea că era unut cunoscut subdirector de bancă din Ieşi a găsit o excelentă pensiune la Dresda ca 15 mărci pe zi. De asemenea se anunmă că sofia şi ruda anal cunoscut cerca11 din Iaşi plăteau pensiune la Berlin, untVan mare hotel, 90 de mărci pe zi pensiune, casă şi masă. Mulţi fii de IOD tel de zi, ceea ce la Bucureşti nu ajunge nici pentru un sfert de zi. „ L'Independance Roumaine anunţă c* incă tn cursul firest ti săptămâni vor fl rd’Mte tot te trenurile accelerate. Am voi să vedem şi minunea aceasta, noi care ne prăpădim battr, de dorul vagona’ul-lts * & Tribune Iul a at hiat pe d-nlt Metrisch*, fomisar Cludin şi subcomisar T bkhl, incultaţi de mAulic. Institutul medico militar care aruecat să funcţioneze la Ieşi pentru elevii modoveni, se Instalează in localul baalionului de jamarml din str. Bucilesca, Vi Rtzervîndu nedreptul la critică, socotim pururea că această critică trebuie făcută in formă urbană. It ti pentru ce regretăm forma in care a fost scris articolui de ieri, Intitulat o mărturisire istorică şi care nu poate avea aprobarea direcţiei ziarului. Cu ocazia zilei onomastică a d. primar M. Neamţi, d-sa a fost felicitat telegrafic de către miniştrii Averescu şi Argetolaur. Ziele acestea m sosi un transport însemne de haine co fecţionate, pân«.tnri Urcheturi şi ciorapi cari vor , fi distribuita popu’fţiuneî. HI D. Ni tet e«, direott ml serviciului de m'şcar« de la regionala că^or ferate din Iaşi. pătimeşte zV.tU a^ste oraşul, pentru a merge să oeape un nost idcnflo la regionala din Braşov, Regretâni plevea dintre noi a noni forctîonar ftăt d* destoijic, îi urâm 4-Lui N tfiseu buna rauşită în munca ce-1 aşteaptă. !£$ Nu se rmai admite fabricarea covrigi’or, dedt în razei când fabricanţii t»! voe educe sie guri un varon de făină. Bfjt Au fo«t transferaţi mai bine de 100 elevi de la institutul medico-milific din Bucureşti, la institutul care va fancţîona la Iaşi. De asemenea au mai fost transferaţi şi la Cluj. Ministerul Industriei şi Comerţului cu adresa No. 50139 din 16 Noembrie 1920 aduce la cunoştinţa Camerei de Comerț și Irdn^trie Dsi, că M?nistr rul de infern«, Direct'a S^nitarA, prin înc.îyiunea Miosîerialft No. 19Î85 din 5 Noembrie a. c. a dec?ari^t contam’natS de eînmă ocalitatea S^bel» Nouă (IS^alanotra Rny Adsgi) și dfCi intrarea în Rotntnia a prove-nientf-lor ii călătorilor d‘n ar*east?i ’ocalitate se va furejumui prin portîl C nstanţa. ZMD- avocat Ştefan Gorgi sila ne roagă să arunţăm câ d-sa nu este candidat nici pentru demnitatea de ajutor de primar nici pentru eceea de Prefect al Poliţiei, cari au avurţat, unele ziare. % Ministerul Industriei și C mertuiii ea aduna No. 48526 din 6 Noembrie 1920, că în vederea reluărei raporturilor economice și convereiale întrerupte dia cau' războitlui s’a Incheiat la 14 August cu Rtpublica Autriala o convenţie comercială, publicii în moditorul clerul No. 157 din 19 Octombrie c..‘ * Pudicul este înștiințat să pretindă la depozitul „Distribute se elibereze gsz fără bonuri, depozite! primind ordine în acest sens. ■ ...........— ............. INFORMATION! 'kt O noul mo.ro pagubă pentru l*sL O purtom voctiol ficultit! de edicinl a fost redy-S !n cenuşi. q»iAI Instituţia acea la. fi fc forma de Vuneflonaro din puml dw voder« al corpului profesional tl material dlduiif sl da (a’iinior, rlomdîi ml» sfunel fn mftvurX fo»ra rodutl, «u mii puţin ««norociţi VMAmplern do astfel continue o prgubS maro, Vrnd-cl did'uge şl puţinul ca a mii romar. In imprejurarile do acu* cu o atât do colo**II lipsi do personal medica*« io ^ll^ra ce fncearcS fo» culta!«1« do modorini continue Si a grea plerd«ra morali p« lănal marta plerdera materisli focar» cdf.