Opinia, noiembrie 1920 (Anul 16, nr. 4052-4076)
1920-11-21 / nr. 4069
AW«L \ 1 UN AN ' , *asi* rak.i , W i.Lgl »SS? ADMINISTRAȚIA l»il«.-««.Ä MAtSVSCtt tt - * «Mi. B ff O S£ *«. -Siflfâ * •••ffSacră $! nevlolabifft" Insftrsît, 'ohestionea ce’or trei prteri: legislativă, jssdeeătoreascS și exeptivă s’a tranșat definitiv. Aceste trei puteri, la noi, 8*a» contopit, fornăind o Sftntâ Tmma cu atribut’urci de parlament, judecător si jandarm. Tntr’sdevăr, ministerul de interne — deci puterea executivă—a întocmit un „regsdarpent“ pentru “locuinţe. Regulamentele erau făcute de obiceiu, pentru a se asigura, în amănunt, „executarea lepilor“—cum se exprimă art 93 din constituţie. Iată îmă un regulament fără lege. Şi luaţi aminte, nu i vorba despre ran regn I ament oarecare. Noul regulament supună la alt regim proprietate»—acea proprietate declarată de art. 19 din Consituţîe ca „sacră şi neviolabilă“. Acest regulament este deci o „ lege (care modifică Constitu- ţia fără strigări şi fără parlament). Este, adică, cn decret/ lege. Astfel, guvernul face legile, le publică în „Monitorul Oficial“ şi cetăţenii trebue să se supună lor. Aceste legi sunt executate tot da govern,în sfeţă, vorbind de »regulamentul locuinţelor“, de comisiurtea da csrforuire, compusă din: „undulgat al primăriei (pretutindeni sunt cominii interimare, numite de guvern), un magistrat delegat al ministerului de justiţie, un delegat al ministerului de interne şi nu delegat al comandamentului militar“, (finele atribuţii funa sunt rezervate prefecţilor de poliţie şi de judeţ). Iar în caz de conflict, autoritatea judecătorească chemată să dea dreptate celor păgubiţi— este tot guvernul. „In contra măsurilor luatee de oficiul de locuinţe,sapune „regulamentul“, se va putea reclama semieterului de interne“. Noi, care admirăm simplicitatea şi claritate», sîntem la culmea entuziasmului, vîzînd că guvernul a găsit mijlocul să contopească cele trei puteri în stat, care — prin permanentul conflict dintre ele— provocau tot felul de încurcături plictisitoare. Acum ştim că avea un guvern care face legi, le judecă şi le şi execută. Lucra foarte simplu, şi nici nu se potS® mai clar. Păcat însă de deranjamentul cu alegerile şi cu dininile parlamentarilor inutili. Nu s’ar putea care suprima definitiv parlamentul ? * ,,Noul regulament pentru locuinţe“, cum am spus, dă o mare lovitură dreptului de proprietate. Şi ne mirăm că această lovitură vine din partea unui guvern , ,de ordine“. Ia virtutea acestui regulament, proprietarii sunt „forţaţi“ să procura locuinţă pentru : 1) „biuromila oficiilor publice“ ; 2) „ armată (ofiţeri, trupă) şi animalele sparţinind oastel“ ; 8) „funcţionarii şi persoanele care sa găsesc intr’o însărcinare oficială“ ; şi în sfîrşit pentru 4) „refugiaţii “. S’a făcut „ruptoarea“. D‘ Averegeu calcă si «uzi dreptul „sacru şi neviol abil“ de proprietate în foloaul birourilor, armatei, animalelor, funcţionarilor şi refugiaţilor. Mae însă un sat prim-minîatra va desăvîrş! opera dîuî Averescu — la avantajai „golanilor“. Şi na punct dia programul socialist se va fi realizat, în parte. Care-î pricina act dl ai revoluţîonii, po esta l-a s&vtrşit d. general Averescu, ca obişnuita bravură ? Adevărul este că... nu mai merge. Viaţa modernS, în toată complexitatea ei, se dez agregeazS, se descompun»... Şi atunci, in preziua catastrofe!, încercări!» de salvare sunt foarte explicabile. M. Sevastos , LOC DE ÎNSEMNĂRI Soaetistul Rodion Spuneam eri că volumul lui Rodion este singurul apărut in urma războiului, la noi, care poate servi nouei generaţii drept evanghelie din care să înveţe Iubirea pentru omenire şi ura neîmpăcată împotriva Războiului. Pătrunse de o tainica melancolie totuşi, cântecele de revoltă Imnurile de luptă adunate sub titlul „Frontul Roşu“, dar unui documentări asupra personalităţii atât de complexă a doctorului Steuerman. Autorul „Liricelor“ şi al „Spinilor“ se înfăţişează ca un puternic gânditor, măsurat şi sobru. Ca o dovadă a acestei afirmaţiuni stă faptul că pentru exprimarea cugetărilor adânc! a ales forma grea şi tiranică a sonetului. Ne amintim seria articolelor publicate de Steuermanîn carecu prilejul apariţiei „Statuilor* de M. Codreanu, — expunea In amănunţimi atât de mult desbătuta problemă a sonetului Şi era natural ca atunci când îl încearcă, el criticul, să atingă perfecţiunea In compuerea lui. Alături de sonetele lui Codreanu, secte ale lui Borfron stau într-o egală măsură în ce priveşti forma, muit superioare In ce priveşte conţinutul însă. Acelaş scepticism pe alocuri, aceeaş neîncredere în tot ci în toţi cari îl înconjoară, acelaşi1rism uneori, dar şi unul şi celălalt sporit cu o doză de avânt de entuziasm. Revoltatul social, desamăgit mai târziu până la sinucidere, îşi preface condeiul în forţă Incendiară şi verbul în culmi de baricadă, într'o vreme când silnicia măsurilor excepţionale îi impuneau comprimarea şi îl urmăreau pas cu pas. Rodion, este, alături de Eminescu, Lerna şi Arghezi, umil din cei mai de seamă prea-cugetători pe care i-a avut ţara românească. Şi gândindu-ne la Calvarul pe care a avut să sîngere o viaţă întreagă pentru munca lui cinstită de proletar intelectual, încheem rândurile acestea, cari ne-au fost un prilej de duioasă amintire, cu versurile cari îşi închee şi el volumul, versuri cuprinzătoare a tragediei care a fost viaţa lui: Pentru greşala de-a vorbi în faţă Ai’a ponegrit Minciuna şi rămân „Un duşman al popomlw romín* G. Split» CATEVA NOTE , JiU JiijiiI o «co T! ci a ao-jzat p« linistii fa auMfoiîîj^otst contra dinastiei si c* în jsw%«‘ dV gtneral A veresen s’a muntat pentru o dinastia engleefi*Aii*i?,eneral 1|r«re*ca a ffleut sa •*groiauvî^ti' djt aici • replici. brfepJndu-Wn &tz curtai, d. Iit§ Moscovi&^a apu« d-lui Negulaseu : «Vai, dogmaie Ministru ! » Iar d. Negruîe sau »’a simțit at.gulit și mulțumit că a scăpat numai cu atâtfi dejaufi. ILANZY ....;TniTiîni|TiriTim'iT«fmnmiiinnrniiii —«■. i 60 Mai austarol DUAfiNWA 2fi A W U H 0 i 0 i 1 Mustarsttw, |$ 40 INT1A de pubugitayk I. BSÂNlSTEflîJU — Sfr." Oh, MAra«*c« Vf — -• fs«iva 5i1oE*ră excHisivS ■ psblIaUttaf IC» w®«:fel« 4 Se® Alegerile din Greeh — de 19 extraordinară importanţă prin problema dinastiei şi lavina politicei internaţionale — au luat sfârşit. Rezultatul a fost surprinzător pentru mulţi care nu cartuşeau situaţia reală a politicei gnceşti mai cu seamă că în transmiterea ştirilor aha produs lucruri hex dicabile. La Inge pat se vorbea de triumfalist Venizelos, pentru ca apoi să se anunţe înfrângerea, can a adus şi demisia guvernului. Nu sunt padini la număr cică care vorbeau de probabila înfrângere a lui Venizelos. Pe lângă tonul presimist al presei engleze, mai era şi o ultimă corespondenţă dint® Temps, plecată din Atena în ajunul cleştrilor, şi care transpira o vie îngrijorare in privinţa soartei lui Venisetos.* Corespondentul nostru din capitală s’a grăbit săsublinieze comentariile presei venizetiste şi franceze, care atribuie înfrângerea operei de conrupţiune germană. Este prea multă naivitate îa această apreciere ,pentru a ne opri mult timp in privinţa ei. Germania, care trece prin durerile atroce a unei refaceri excesiv de dificile, n'are ceva mai bun de făcut decât să se ocupe de probleme din afară şi în care poate veni un conflict cu interesele unora din puterile Antantei! Că puteri străine au avut rostul Ier la această campanie electorală e evident. Franţa, care vedea în Venizelos un pivot al supremaţiei franceze în Grecia, spunea prin Le Temps Grecilor că înfrângerea lui Venizelos însamnă sfârşitul Greciei mari. 1talia, care nu vedea cu ochi buni exagerarea cerinţelor greceşti, dorea o prăbuşire a aceluia care sintetiza imperialismul elin iar Anglia, care dorea pentru dânsa influenţa decisivă în afacerie greceşti, făcuse notorii manevre şi în potriva lui Venizelos şi în favoarea restaurând vechei dinastii, care a luat probabil angajamente faţă de ea.Aceste intervenţiuni şi lucrători au putut exercita oarecare influenţe asupra rezultatului alegerilor. Puerila susţinere însă a conrupţiunei germane nu rezistă unei analize.* Adavlrata «a»»3 a prStsushral 'î*«5 asta tlnala dictatoriali a luiV«mlzaioz. Toata literti(i|fl $1 «aranfilla constitutionala au fost ani d«arândut cu cate in picioare. Gratia liberi nu mai «xieta. In ®s*»m«sw®a Vmprajuriri nouila alagari «raia m» prilej da manlfastara in potriva unul regim dictatorial. Si cum Kîamli — sora deosebira da alta popoar» - au si virtutaa civic« si dragostea raali da il&ardîfi, «I n’au prategetat un moment a aplica lecţia cuveniţi acelora care se socoteau suficient da puternici spre a sa substitui drepturilor unul popor. si srst-fal Vanlzalaz a eSzut. Ca va fi ? Viitorul o va spune. Pantru moment tnsS Grecia 'a fost eliberata da dictatorul presei. VIATA POLITICA Pravisirea lui Venlzelos »svSf3mifti*l’ et» - problema dictaîorilor. Popoarei« contra «rănisi. — Funtitu de medicină firi udam — O grevă îa persgeäiva — încă, acuma câteva luni—ocupându-ne de situaţia Universităţi în general şi a facultăţei de medicină în special—am prevăzut marile greutăţi pe cari le vor avea studenţii de suportat Strigarea noastră a rămas fără răsunet şi acuma toată răspunderea cade asupra mai marilor, potentaţilor de la facultatea de medicină locală Situaţia studenţilor de la facultatea de medicină, este mizerabilă Vechiul institut de anatonomie este neîncăpător iar noua facultate se tot clădieşte şi sunt speranţe că până peste 10 de ani să fie sfârşită. Cu tot marele număr de studenţi înscrişi până acuma In anul 1, secretariatul crede necesara prelungirea până la 1 Decembrie a înscrierilor. In acest timp toţi nepregătiţi şi toate duduite, a căror singură ocupaţie este plimbarea, se înscriu îngreuind pe cei harnici şi doritori de învăţătură. Nimeni nu s-a îngrijit de cu vară ca să se aducă suficiente cadavre pentru disecat şi acuma suntem în perspectiva unei greve la facultatea de medicină. Cu puţini bună-voinţă toate aceste calamităţi ar fi putut fi înlăturate. Dar pentru aceasta trebue cap şi nu cizmă, bună-voinţă şi nu sbierete. Sigur că greviştii studenţi vor fi acuzaţi de bolşevism, câţiva de instigare la grevă şi mirare n'ar fi dacă îi vom vedea pe ei arestaţi şi judecaţi pe baza legei Trancu. Dar, asupra, situaţiei de la Universitate vom reveni cu date și fapte complecte. A Cetiţiei pagina II-a ai» Umnele ştiri telegrafice şi telefonies Eaborator iransformat in fabrica it citi Studenţii facultăţi, de chimie sunt în fierbere. Motivul este că laboratorul de chimie teehnologică a fost transformat de către profesor Otin într’o fabrică de... clei. Sala interzisă accesului studenţilor este straşnic păzită, întregul personal al laboratorului pus la dispoziţia profesorului-fabricant de cleiu şi toate aparatele, produsele chimice şi subvenţiile de la ministere transformate în cleiu. Studenţii puşi în imposibilitate de a urma cursul şi de a face experienţele necesare prin utilizarea laboratorului de chimie technologic!—vor înainta un protest decanatului, rămânând ca fabrica d-lui fabricant de clei, profesor dr. Ofin, să fie mutată în alt laborator al bătrânei noastre Alma Mater. Suntem siguri că lucrul se va petrece după dorinţa studenţilor. Ne miră însă faptul că d. profesor dr. Cosmovici decanul n’a luat din timp măsurile pentru a evita nemulţumirele studenţilor. % Sociatism şi Pozitivism.—D-na Ana Conta-Kernback a adresat d lui dr. Zassin, autorul lucrărei ca acelaş nume arătătoarele rîadari : „Mult stimate domnule doctor. Am cetit mm d-v carte, nu ea plăcere, ei eu adinei malţaaiire. Aşa înţeleg şi eu es’* Sva rea ©a şi rolul filosofii! : să dea omului o orientare şi o câ ăuaâ. Să dea D-se* să citească cit mai mulţi cartea aceasta, pentru ca cât mai mulţi să se bueur® de seninătatea optimismul«! ei, de perspicacitatea cu care disaat» atitea chestiuni amtoare și da zatelep* muvm pe mm « radi«*nftanâmnk ei toate.“ y^B Saf . Eri au urmat la Decanatul baroului, cercetările in privinţa conflictului de la Tribunal. Au fost interogaţi d-nii Avocaţi Alfons Herovanu, C. Manciu, D. Schreiber şi Demonstone Botez cari au relatat amănuntele incidentului. A fost ascultat de asemenea şi d. Alfred Winder, preşedintele secţiei a 3-a. Casele foastei Adela Kogălniceariu au fost vândute Ministerului de Război cu 2 milioane. Prinţul Rosnovanu împreună cu soţia sa vor pleca In curând spre a se stabili la Paris. IIf In fiecare noapte la cele 300 gări din România Mare aşteaptă plecarea trenului câte 20-50 militari. C. F. R. au perdere de 200-300.000 lei lunar sau anul vreo 4 milioane. îftf In număr al it mâine vom publica o foarte interesantă scrisoare pe care dl C. Simionescu, avocat, ne o adresize in chestia In idnntalul de la Tribunalul secția 3-a ca ocaz a cercetării procesului fraţilor Pcmisleaner. 1? Ed actirizat pe aerodromul de la Abator, avionulpoştă condus din. maior dr. Anastasia, vnsmetonl aviaţiei, venind din Bucureşti. Drumul până la Iaşi a fost parcurs in 2 ore şi 40 minte. Avionul urme să plece spre Cernăuţi, dar din cauza Infemmrillor ala contramandat plecare®. țfjj Eri s’a judecat de către Tribunalul *. III procesul fostului comisar Cisdin şi al subcomisarului Tibichi acuzaţi da necorectitatiue îa serviciu. Din partea inculpaţilor au pledat d-nii avocaţi Filat, Penescu şi Rang. —'Tribunalul a rămas si ss pronunţe. 10 va aduce la cunoştinţa tuturor funcţionarilor da la C. F. R., da la Poşts, Telegraf, Telefon şi de la servicii!« de Poliţie că se pot înscrie la gimnaziul din Tg. Frumos sa dea examen de două clase gimnaziale pe an, dacă vor pilii In numerar taxele cerute de noua circulară ministerială, 10 Iei taxe de imprimare, 50 lei taxe pentru comitetul şcolar şi 59 lei taxa de examen pentru luna ianuarie (primul examen scris). Toate cererile se vor adresa timbrate Direcţiilei gimnaziului din Tg. Frumos. Se ştie că primăria dăduse un ordin de imobilizare a porumbului. Astăzi e ultimul termin. Cei «e a» se present! vor intra îa esniravesjte* X Aseară, la ^Teatrul Naţional* în urma manifestat’unt» lor ostile ale unui grup de studenţi, reprezentarea phi'ei „Rf chlziţleu de. d. Ende Fadună a fost suspendată, intrrvtntiunlte d Iul Codreanu şl ale autorităţilor râmîniă afârâ rezultat. * ». In legătură cu acestea aflăm că... direcţia Teatrului Naţional fiind prevenită ,că cei cincizeci de studenţi cari au intrarea gratuită în teatru, au de gând ca prinmijloace violente să întrerupă spectacolul, d.M. Codreanu directorul Teatrului, înainte de începerea reprezentaţiei a făcut apel la studenţi rugându-i să renunţe la scopul propus, iar în caz de imposibilitate d-sa este gata sâ suspende,—cu toate pierderile Instituţiei—piesa. Faţă de acestea studenţii au făgăduit că se vor abţine de la orice manifestaţie, urmând ca a doua zi să treacă pe la direcţia Teatrului pentru a discuta asupra scoaterei de pe afiş a piesei. Totuşi la ridicarea cortinei, studenţii au fluerat, făcând imposibilă reprezintarea pesei. Mai mult încă, atunci,când d. Codreanu le-a amintit promisiunea făcută, studenţii au declarat: „că una a fost afară, alta este acuma". Hg Membrii comitatului „UBîaaeiEvre ilor-Pâ«ninteni sînt convocaţi pentru ziua de Duim inică 21 Noembrie, ora 10 dimineaţa, elad urmează a se discuta mai multe chestiuni importante. ^ Valoarea imobililor din Iași. Hotelul Raţia urmează a se vinde cu suma de an milion si anulată mii lei. O casă modestă proprietatea d-nei DRighici este pe cale a fi vinduti ca 80.000 tei. In ce privește închirierile, faptul că două camere din casa defunctului I. V. Proja, au fost închiriate cu suma de lei 12.000 anual, este îndestul de elocvent. SR. Epitropia generală a casei Spitalelor şi Ospiciilor Sf. Spiridon din Iaşi aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 3o Noembrie st. n. a. c, ora la a. m, va ţinea licitaţie publică, cu oferte închise în cancelaria Epitropiei din Iaşi, pentru darea în întreprindere a fasonărei lemnelor de foc din pădurea Boroseşti şi transportul lor la spitalele Casei din Iaşi. Garanţia provizorie va fi de 20.000 Iei. Condiţiunile acestei antreprinderi se pot vedea în orice zi de lucru în biroul silvic şi domenial al Casei Licitaţia se va ţinea conform art. 72-83 din Legea Contabilităţii Statului. V. Membrii Cercului funcţionarilor publici din Iaşi, sunt rugaţi cu insistenţă a se întruni în adunarea generală extraordinară Duminică 21 Noembrie a. c. ora 15 în sala de şedinţe a Camerei de Comerţ din Iaşi. La ordinea zilei fiind situaţiunea economică precară a funcţionarului public cum şi alte chestiuni de administraţie la iernă a Cercului.