Opinia, noiembrie 1920 (Anul 16, nr. 4052-4076)

1920-11-25 / nr. 4072

UN AN SASE TEE! iJSlM. Sift / *rp,, „ / ABG$J&UBTn @0 băni ntxm&ral «*Aa PDUTlC IJLS. joi gş sa«nä»inijt t$m â N o n d l ö M i M primus« is AGENTIA Dis PUBLICITATE i. BSANiSTEHMU — si?, (gin, aKainm«u­if —■ -a —* CoaeeaoaarS axelasiv» s puoUsttltsî C» veefcia A 8r» - 0 mărturisire Istorică — Dejiozi(is <£*6uJ T^ks Imscu — Dăm­ smrele dejun politic, d­l Take Ionescu si a şters naustest» la dreapta şi la stânga cu coiful mult semt, prin aceasta de vânt iaro­ic şi niest de muzeu, a des­cins l» cartea Ma­rsală şi depus ca martor. Pro­grai socialiştilor la Bu­cureşti a pus toţi oa­menii po­liţiei la o grea încărcare ,a pus să epaa adevărul aubit luare de jurămlnt. C­i mai urniţi însă, au învins aceasta curse şi n’au cedat. Printre aceştia a fost şi d-l Take­lonfB­u. După ce şi a declarat nu­mele care fără pronume ar fi Inasamat o banalitate, şi după ce şi-a spus ocupa­ţi­­ actuală ascunzînd par­cea de inimos infantat al Micii Antante, a trecut ca glasul stins şi pe jumătate asupra vrâsteî fiind­că simţea, nu ştia cum, o trem­mătură curioasă pe la tjesmnchi, pe-a­colo pe unde în termeni­i arhitecturali sunt balamalele la om. Parcă văd , Preşedinte­ e grav, dindu şi sesual de mo­mentul istoric p© care’l si£­­plaeşte. — Ca vrâstâ? ! — 62 de ani. De notat pentru istorie că această declaraţie de crono­logie a fost făcută înainte de depunerea jurăm întâlni» După aceia d-l Timk3 Io­­nesan a pus masa pe cruţe, ca pe un obiect straniu şi rar, care seamănă foarte cu­­rioa a om răstignit în chip simbolic la Isus Soc­ăl­atilor. Pe urmă d-l Take Ionescu a început, să nu spue ninaie. Combinaţiuneîe politice n’as sucombat ?n faţa crucei» întrebat da­r înainte de legea Trancu, greva era oprită sau nu, fapt de altfdl cuno­scut şi de cei mai îa vrl tâ pensionar mnvocător de bolşe­vici, refuz* să răspundă, subt cuvlnt că d-sa nu vrea să dea o consultaţie juridică Marele european înţelegea să fie martor ca toţi mun­teni, şi credea că va avea de mărturisit asupra vreunei forţe de msh­lagii la car® s’ar fi afat faţă. Consulta­ţii juridice d-sa nu dă ‘'gratuit. D ea e avocat, şi pentru aşa ceva, tovarăşii de pe banca a­cuzaţilor trebuiau să strecoare preţul consultaţiei. Dl. Take Ionescu puţin gentimenial, n’a vrut să ţie socoteală că băe­ţii sent la strimtoare şi nu pot plări Da altfel poate şi d-sa era în genă financiară căci nu-şi primise încă onorarul da a­­vocat în procesul Micei An­tante. Deci consultaţia n’a fost dată. Desigur in urma aces­tui refuiz lumea nu mai ştie nimic sigur de ce-a fost cu­­ greva în legislaţia noastră an­terioară anului în care D­l Trancu reprezintă munca. D 1 Tacha Ionescu s nai fost rugat să răspundă îa calitatea sa de ministru da externe dacă sintem­ la răz­boi sau nu. Era și nevoe să se lămurească chestia asta, fiind că acum sîntem într’un fel de stare da război pe ca­re nu o simt cei mici, ei o savurează esi mari. La întrebarea asta fi­­a a răspuns că suntem si nu sen­­tem. Nu suntem din punct de vedere Internaţional fiind­că nu ne batem cu nimeni, dar suntem din mi­nct de ve­dere politic. Adică nu ne ba­tem cu nimeni, dar flatem In război. Aţi înţeles, nu’i aşa ? In chestia grevei minerilor din Anglia To­ra a făcut un expozeu, i­ar a descleștat lim­ba dintr’odată, fiindcă nu mai era vorba de g&stile po­litice de la noi, fi-a spus de a fir un pic cum a fost totul, de psre’ar fi foit la fata locului. Pe urma a început iar să mai refuze răspunsul. N’a vroit să calific« și să se pro­mpte asupra faptelor socia­­liștilor, fiind el d, Taehe lo­­nssen nu vrea să influenţeze Curtea, nu vrea să se pro« hanţe căci ar însemna aă Ha­­ndifloStor. Vă închipuiţi el odată e* s’ar fi pronunţat D-sa, cu­vintele lui ar fi fist sentinţa însăşi» Curte» n*ar mai fi schimbat nimic din acest a­­devâr, spua de un misLun* subt, prestare de jurăm­int. Noi protestăm ea toată e­­nergia contra acestui sistem neraai auzit, de-a pune oa­menii polit­ei s& jure pe cru­ce eft vor gpuae adevărul, și contra obiceiului ie a ac deranja oameni așa meri pen­tru chestiuui de-aceste». Pe drum spre cată, îa li­muzină, d. Tache Ionescu cău­ta zădărnici» buzunirile blu­­nei vre­ un indiciu de onorar, şi pentru întiia-oari în viaţa lui, pe gîndi melancolic ci are 62 de ani, şi măsura îa minte toate desavantsjdl« şi toate avantajele acestei eifrs, Alb­us din petalele el floarea pământu­lui şi aşa de întristător este par­fumul răspândit de paginile cari o presează, că rămâi împietrit gândindu-te că poate fi *creaţia unui flăcău atât de robust ca a­­cela care Ii este grădinarul Da . Botez pune înaintea noas­tră problema tinereţe! istovită şi dezamăgită, problema acei*! ti­nereţi blazată înainte de vreme, învinsă fără să fi cunoscut va­carmul­ bătăliilor, dătătoare de iluzii şi entuziasm- Botez­e pen­tru noi o pildă şi In acelaşi trap o suferinţă. Tristeţi bolnave de flaşnete Cu valsuri vechi şi anodine. Tristeţi şi moaşte de regrete Ce veac v’a îngropat In mine ?.. Versurile lui Botez ai când ritmul încet al părerilor de rău sfredelind amintirea, când ritmul lacriri.Mor brăzdând obrajii îm­bujoraţi de frigurile unei patimi surde , şi natural,­­ din loc In loc —un ritm de blestem, de impre­caţie, când nu străbate sarcas­mul îndurerat al celei din urmă şi definitive înfrângeri. Dem­ostene Botez, eşti tu citi­torule şi sunt eu.­ Puternica personalitate a poetului te-a prins şi pe tine ca şi pe mine, şi cu mult, mult talent, ne-a desfăcut diugrezitele măruntai ale sufletu­­ui şi le-a expus corbilor să-şi râdă« croncănind, de neputința noastră­». Spun« CÂTE­VA NOTE Sarcina d-lui Negruzzi. Sa a toate găurii* lașului, na mi •• par*, in fond atât aia axaesir aia gr**, «ui* am crezul! în primul momaat. De pe vremea când A. Negi'tmî • fost militar, d-sa, ca bun *av*Uria­t, se deprinsese cu ast­fe] de luc ruri, menite a netezi drumurile. • Incidentul de 1» cecţi» s-a intpar­­it vechiul proverb : «Când doi «o ■ ceartă al treilea câştigă», Zei­s a dovedit ci atunci când doi se ceartă al treilea intră in puşcărie. * Este curios că le o ispuliste care de fapt este un edavorat hoit, si se mai poată vorbi de lipsă de cadavre. «LANZTI IN LOG DE rINSBMNAltI „FLOAREA PĂMÂNTULUI“ „Acest volum, scot fără iluzii­­ şi fără entuziasm“—Pe cartea­­ dăruită unui prieten,­­Demostene Botez a scris cuvintele de mai sus care conţin, lapidar, tot no­ianul de stări sufleteşti pe care­­ poetul şi le-a închis la prima culegere a versurilor sale. Nu ştim dacă trebue să ve­dem la Demostene Botez un ti­pic reprezentant al desamăgitei­­ noastre generaţii. Ştim însă că in producţiunile sale se oglin­deşte simţirea aproape întreagă, izbită de valurile melancoliei şi tristeţei fără margini,­ a celor mai buni dintre oamenii răniţi de vicisitudinile anei vieţi, lisa­­portabilă şi rea. „ Atâta mslanceli* îşi jflSiftă - •j»«GflBasF«9®1Eya6Sa«ageGagasewfwesB» ceea ce bilanţul cbîtmnail re­prezintă în pieţa întreprinderi­ tor financiare, noua sesiune e corpurilor legtutoare o rtprnln t$ tn mersul polite al unul s­fat. In (rjunul dkschider$t unei te­xtendi se subftnlazd neajunsurile, se stout* in relief tnsufl'temele tefftlor şi se propun soluţiurile de Infestară. Dată s’ar gisl gh­ie­v* ears ar tea In senos deschiderea nouel sesiunii şi dană s’ar mm­­sa sa nule tn evidenţă reci te• tea situaţiei desigur ei bilanţul ar constitui o trldi pagin»­e vieţel palitist­e* sstizi -* Ii* eoaapara|ie ca amil tre­cut cad­ ta primul Jos si rt­­ci avem şi ce na. Si astfel, ea asta ţina că a- V6ju dia beu ceazm­a şi sta­rea de asediu; oft avem mo­bilizarea care n'ar fi trebuit s& existe, ci avem o armată pe picior de râzboin oare ee coastă eapriu, — îa ori­ce caz mai mult da cât suntem în ater«­a chei­­ei pentra «a, —iar cheltuielile pentru Mi­nisterul da­rftehoia continuă fără măssri şi firi prescripţie budgetară. Mai constatâm ea a’aveia budget , că au « evaptste» veniturile fi mai puţin încă sentem in stare si se dăm seama de capătul cheltuili­­lor; mai constatăm c£ vom drum de I­er, n’avem poştă, x­ arsm telegraf, a’avem telefon, n’avem drumuri. A­­proape a’avem ni­mic. Şi în această situaţie fără de hai, miniştrii anunţă proecte cu duiumul. Pro­jects pentru ce anume ? Pentru aşezarea definitivă a legiuirei româneşti? A­­ceastă presupune să cu­noaştem realitatea adevă­rată- iar noi nici nu ştim câţi locuitori are Rometnia mărită. Proecte de lege de organizare organică? Dar asta presupune o unitate de directivă şi o concep­ţie. Cine ar putea spune in conştiinţă ca actualul gu­vern posedă aşa ceva?» Poate legi de resort ? Dar de unde mijloace cînd lip­seşte substratul principal, şi când nu se invederează o concepţiune pentru cre­area acestor mijloace. Şi astfel, seziunea se deschide cu perspectiva u­­nui nămol de legi, dar ţara continuă drumul cel rău, din care aproape ne vine a crede că numai un nou mare noroc ne-ar mai pu­tea scoate şi scăpa de ne­norocire. fKTA POLITICA In ajunul deschi­derel parlamentului — Un mic bilanţ. — in raport cu anul tracul. — Cu avum şi cu nu. Nimol da prunetu. — MAGISTRAŢII ŞI AVOCAŢII — »Irtiia unui vagit«­trul superiur — Autorul acestor rân­duri a avut ocazia să cunoască impresia unuia din cei mai au­torizaţi magistraţi superiori, in chestia Incidentului dela tribunal secţia III-a. intre altele acel magistrat ne spunea: —* Snat ,partizanul desăvârşit al ideiei că relaţiile dintre ma­gistraţi şi avocaţi trebue să fie cordiale. Tocmai de aceia depling proporţiile pe care le-a luat In­cidentul da la secţia III a şi care nu poate folosi nimănui. Recunosc că, In relele condi­­ţiuni în care trebuie să practice avocaţii, din cauza răspândirei tribunalelor, este drept a li se admite lasarea la rând­ Obligat­ia aceasta însă nu este magistratul în penal, unde lipsa de apărare nu constitui motiv de recurs de­cât în materie de crimă. De a­­ceia refuzul preşedintelui de a înscrie In procesul-verbal al şe­dinţa­ cele ce cerea d. C. Si­nhaleses era justificat, fiindcă cererea aa eadra ctt Isge s] ifed anjjfa caateî. Continutnd, magistratul îb chestiun» ne spunea: —„Ceea ce Insă e surprinză­tor este făptul că decanul și ba­roul au socotit că au dreptul ii căderea de a ancheta un magis­trat. Aceasta nu este admisibil. Magistratul nu are a răspunde de­cât la faţa organelor prevă­zute de lege, după cum magis­traţii nu au cădere a cerceta ac­tele avocaţilor din punct de ve­dere profesional. Legalist înainte de teste, so­­cot că decanul a dat o greşită interpretare textului, lucru cu a­­tfit mai regretabil c­u cât existau m­ijioace, mai ‘puţin zgomotoase, dar mai folositoare, şi prestigiu­lui magistraturei şi acelui a cor­pului avocaţilor, graţie cărora Incidentul, redus la adevăratele lui proporţii, ar fi putut fi e­­vitat. E regretabil că nu s’a făcut ceea ce ar fi trebuit să se facă ci tocmai contrarul". SS Se crede că fabrica Nico­­lina va Începe să funcţioneze de abea peste vre-o 10 zile, când­ se va întoarce «i. Mirecessn m­i­­rscternl ttehsfc a! fahrifeL I -jBk ’ -4 Ziarul Daela subSinisiă unele sugsriri fâtutu du aliați Vu sensul ei Uita absolut n^eeiar ca sS su inititua Vn Romănia un guvara da coneanfrars, daeS mu un guvern național. Marele ziar popular sdsugi c9 acest lufru s*a făcut mal cu seama Itind «ci nitsree strlise socot­isise ano«i*mentel^ luata da aif«ffaS da guvins drept apflajsinenfa parso^aie si dud firi obligați! din ornași cu a© scSilmial guvern»!. 6 d® prâs©,? a spuns el nu m«S?.*C33U fedeit­l el acsstu jttsaarlri fsl vor producă nfadvl. ca m fl teuâutt si taduei dupi sina cu« mintâaîs noidlX si dragasi ^ da fari va adu­cu su slflvraiţă o lie plusiţi din ilari. Sau D. Reislm procuror ge­neral, a plecat la t­al, pentru a smhtta cazul despre care am pomenit la timp şi anume actul prin care prsmronul local a dat la judecată pu prefect pen­tru abuz de putere. 9 D. Judecător de instrucţie Bşana a dat ordonanţa defini­tivă prin care socialiştii ares­­taţi sunt daţi judecă­ţei pentru decretul prevăzut şi pedepsiţi de art. 27 şi 29 din legea Trancu. D, Judecător a găsit ca sale să dispute cu Inculpaţii să apa­ră arestaţi in faţa tribunalului. Este a­pr­o­ape sigur ca jude­cata înaintea tribunalul va în­cepe nu chiar cartul acestei săptămâni.­­ Rezumarea excesivă a unei cuvântări nu jaitifică deturna­rea desăvârşită a înţelesului ce­­lor spusa. De aceia nu putem lăsa nerelevate cele ce Evunt g­rauntui atribue colaborator­ului nost­u, d. dr Dl. Blumenfeld, că ar fi spus la banchetar dat la sm­ersa d-lul Near­uzul. In cadrul întregei cuvântări, spusele colaboratoml nostru imbrăcau cu total "altă formă di­cât o retractare, aşa cum o atribue ziarul democrat. Aceri laera îl vor recunoaşte toti comesenii şi nu ne îndoim ca-l vor recunoaşte şi confraţii de la Evenimentul. 1. Din ordinul personal al pomului ministru, direc­ţia generală a căilor ferate a fost pusă sub o nouă tutelă în afară de cea obi­cinuită a ministerului de comuni­caţie. O delegaţie a subsecr­eta­­­riatului refacerei, a minis­terului de interne şi a ma­relui stat major va dispune şi hotărârile comisiunei vor fi obligatorie pentru direcţie. Măsura dovedeşte halul direcţiei, dar învederează şi la ce măsuri puerile se re­curge într’o materie atât de importantă. % De erl am început subs­­cripţile de noi enţlani pentm mărirea capitalului Sos. , Viaţa Românească*, şi vor dura nu­­mol în culmi acestei săptămâni. Primul vărsâmănt este de 20­0 lei şi se poate face la Bama Moldova şi Be­nea Dacia. Aducem aceasta la cunoştinţa cititorilor noştri pentru a ne pierde termenul de su­bscriere care este numai până la 30 Noembrie. Şi§ Sa ştie că ftcum cit la timp»­e’su pus lsael­e, la Bu­cureşti, „Cracii roşi! sociali­ste“, cu fieeţivrri în toatfă ţara, pentru ajutorarea muncitori­lor nevoiaşi şi a familiilor lor. Sa pare câ „Crucea roş­e socialist A5* şi-a încetat acti­vitatea,, după cum reesă din­­tr’o înştiinţare apărată în aimil „Socialismul“. Da alt­fel, listele au şi fost retrasa, şi fu Ieşi, ca şi în restul ţării. L-'stele acestea ne mai cir­­eullndl, vor fi valabile numai listei© «mas»*« fiel« eeariiiii# miadias’t. f închirierile forţat®. In ■se priveşte regula merits! pentru punerea In aplicare a leget ven­iră închirierile forţate, sent in­dicii că givernul caută deacum sâ’l înlăture șl că dacă va trea­bal se va aplica numai acomn unde o necesitate imperioasă o va cere la adevăr, inted­entarea* publică următoarele în aua­tă chestiune: „Regulamentul publicat nu este pus In aplicare. Aplicarea lui nu se face de­cât după cererea consiliului co­munal din fiecare oraş. Minîstrrul de interne trebus să se rostească apoi asupra in­­cheerel mun’cipaHtăţel Astfel dacă eventual vr­upil agenţi al autoritătel ar căuta să facă neajunsuri populaţiutiel. In virtutea acelui regulament, toată Iumea să șMe că aceasta ar con­­st tui un abuz șl să reclame ce-« lor In drept** Cu toate acestea, autortătile esene atroce­dat la constitui­rea comi*hi”el pentra. ca la eventualitatea unor lucrări re se vor Ivi, data de 05 Noembrie fixată prin lege, imi nu găseas­că oraşul nostru repregătit. Compiunea nu fi astfel com­­­pusă : delegatul ministerului de Interne va fi d. Inspector poli­ţienesc s ttv,bel, al Ministerului de Justiţie, d. judecător Cuianu Iar m­in p arta Comandamentului va fi delegat d. maior Sturze, şi lul biurontul de rechiziţii. If O rezoluţie Importantă.­— Partidul naţional din Ardeal a ţinut şedinţă la Cluj In care a’a analizat situa ia politică. In urma discuţiunilor urmate s’a votat rezolufiunea de mal la vale, care prezintă o mare importanţă în actualele împrejurări şi Indică ţinuta partidului naţional în ce priveşte fuziunea din sânul fe­deraţiei : „Comitetul executiv aprobă a­­titudinea şi lupta­­"politică dusă de clubul parlamentar­ al parti­dului în colaborare cu­­uniunea opoziţiei naţionale.­­ Considerând că actualul gu­vern prin actele sale de guver­­nă­mânt încurajat de curentele şi elementele reacţionare politice primejdueşte cele mai vitale în­­terese a­le ţării, partidul va con­tinua lupta hotărâtă pentru apă­rarea marelor Interese ale na­­ţiun°î şi pentru intronarea lega­lităţii şi adevăratei democraţii atât de grav nesocotite. In efectuarea hotărârilor indru­mătoare ale c lui din urmă con­gres, partidul naţional român va duce lupta politică şi­­ mai departe în strînsă legătură şi co­laborare cu partidele democra­tice din opoziţia naţională, I­indu-se necesitatea de a cu­noaşte şi opinia clubului parla­mentar al partidului asupra mo­dalităţilor de colaborare şi asu­pra at­or chestiuni de mare im­portanţă, comitetul executiv îşi va continua desbaterile împre­ună cu clubul parlamentar în­dată după deschiderea seziunei parlamentare*.­­ In editura „Viaţa Româ­nească" a apărut un elegant volum de versuri, „Floarea Pă­mântului* datorit colaboratorului nostru, d. Demostene Botez. „ De mâine dimineaţă moara „Păcurari“ şi „laşilor“ intră in măciniş, aşa că vom avea făină safistetitâ.

Next