Opinia, ianuarie 1921 (Anul 17, nr. 4102-4121)
1921-01-13 / nr. 4112
Ul 11-' gSBP* c CB Biblioteca Universități. «11 1%. 150 LEI 80 „ 40 „ ȘASE Lui: TREI LUN I? ------TELEFON No. 200 - Ce n’a înţeles d. teieral türesen — Ţărăniştii şi piîilial niiloial ard eisnass. — Nu voim să dezgropăm lucrurile trecută. Da aceia nu ne vom ocupa de ceaa ce n’a înţeles d. general Averescu pe vremea când era în opoziţie. Abţinerea de la alegerile de sub guvernul Văitoianu a fost incontestabil o greşală,pe care însă e prea posibil c’ar fi comis’o şi alţi barbaţi politici, mai cu experienţă, In'1 treburile' publice. Aţi da perfect de bine seama de profunzimea unui curent, într’o ţară în deobşte lipsită de o sănătoasă şi manifestă opinie publică, nu-i lucrul tocmai uşor şi de areia nu vom face o vină d lui gueral Averseu pentru ceea cân n’a înţeles când a fost în opoziţie. Nu este tot astfel când e vorba de ceea ce s’a întîmplat de când a venit la guvern, în condiţiuni constituţionale cel puţin bizare,r’dar nu direct ant -constituţionale. Despre ceea ce n'a înţeles de când e prim-ministru îi facem o vină. Să cercetăm o clipă lucrurile. * * Pentru c°a mai simplistă minte politică din ţara românească erau evidente două lucruri, din clipa când s’a realizat votul obştesc şi unitatea naţională şi anume, că nu va fi cu putinţă să ne socoteşti marea masă ţărănească care în chip fatal se va constitui în partid ţărănesc, I şi, în al doilea loc, că se im- f pune unificarea poitică a ţă- riei, ţinând cont de partidele I puternice şi organizate din provinciile alipite. Priviţi, într’adevăr, ceea ce se petrece astăzi şi veţi vedea că absolut toate partidele din vechiul regat caută să se apropie fie de ţărănişti, fie de partidul naţional ardelenesc şi ar fi foarte fericite să se poată apropia de ambele Aât liberalii cât şi diferitele nuanţe conservatoare — indiferent nouile titulaturi adoptate— fac enorme sforţări pentru a reuşi în acest sens. Or, generalul Averescu n’a înţeles acest lucru. D-sa nu numai câ n’a căutat să-şi apropie aceste elemente, dar rînd pa rînd a căutat să distrugă şi organizaţia ţărănistă şi partidul naţional ardelenesc. La urma urmei se mai pricepe tendinţa în ce priveşte pe ţărănişti. D. Averecu i-a considerat ca pe nişte uzurpatori şi a voit să ii se substituie. La un moment d-sa a voit să fie partidul ţărănist. Nu-i tot astfel însă In ce priveşte pe ardeleni. .Aci tentativa de distrugere nu era numai o greşalâ ci şi un act antipatriotic. Nu se distruge fără pagubă pentru naţiune o organizaţiune care a luptat cu duşmanul atîtea decenii, a păstrat neîntinat sufletul romînesc, o organizaţiune care constituie un organism sănătos şi capabil de diriguire, într’o provincia de abia de curînd revenită la patria mumă!* Greşala s’a răzbunat. As- j tăzi d. general Averescu nu mai umblă după distrugere ci după apropiere. De c!t un lucru- In poli- ti ca greşelele coastă. Acessta cu atît mai mu t cu cit i nici acum generalul nu pare definiiv lămurit în privinţa realităţilor adevărate. D-sa ! speră într’o spărtură în snul opoziţiei. Se înşală. Oricine se poate înţelege astăzi cu opoziţia, guvernul însă nu. Şi cine se va înţelege, acela va fi guvernul de mîine, va veni la putere pe cale justă constituţională şi va avea ca program opera constructivă a unităţei politice şi nu ope- r ra distructivă, cu care d. A tverescu a păşit la guvena- i rea acestei ţeri. C. S. N ■■r.wrrm — Din cauza rechiziţionărei * navetelor ■] Comunei, serviciul aprovizionării a hotărât să nu mai elibereze nici un bon de lemne. Săptămâna viitoare nu vom avea păne Luni şi Vineri. In aceste zile se va distribui făină de porumb cu următorul preţ: Făină de porumb de lux cu 1.75 lei kgr. şi ordnară cu 1.50. POGROMIŞtII ASPECTE RĂSBOINCI Nici o primejdie nu vine de la Răsărit. Agitatorii războinici s’au dovedit a fi o seamă de speculatori ai mizeriei noastre şi sfârşitul nefastei lor opere, se apropie. Există insă un fel de cuib perpetuu al proxeneţilor cărnei pentru tunurile ruseşti, noul stat polonez. Şleahta aristocraţilor decăzuţi care s'a întrevăzut o clipă stăpână peste trefia dobiotocească a unui neam de robi, îşi caută o justificare pentru inutila ei existenţă : războiul anti- sovietic. Prin aceasta însă, îndeplineşte rolul de slugă a capitalismului francez. Un trimis al acelei şleahte se află la Bucureşti. Oamenii din fruntea ţării au naivitatea de a sta de vorbă cu un domn general Halier, al cărui chipiu în patru colţuri stârneşte desigur hazul copiilor deştepţi. Generalul acesta încearcă un şantaj cu fantasticele ştiri pe car le aduce despre eventualitatea unui atac bolşevic. .Halier vrea din nou războiul. Asemenea indivizi, chiar dacă poartă epoleţii şi fireturile de general, trebuesc alungaţi dincolo de graniţi. Halier e un asasin. Mânjie lui sunt minate îa sânge nevinovat, pentru că in vara anului 1919 el a comandat la faimoasele legiunide hoţi cari au măcelărit populaţia evreească a Poloniei, pentrucă el a incendiat târgudie evreeşti, pentrucă el a ordonat „evacuările" cele- ibre ale teritoriilor ocupate şi prădate. Lemberg, Cracovia, Censtohov, Sosnovice, Bendzin, Pinsk, Andrichov, sunt decoraţiile de sânge pe pieptul lat al agitatorului de azi. Sute de mii de victime în ă mai poartă urmele de doliu şi ruşine pe care le-a lăsat eroicul general, ia drumul său spre gorie. Un stat civilizat nu poate discuta cu asemenea indivizi. Să plece. 6. Splna I SO b&ai aumiral VINERI 14 IANUARIE 1521 ANtNClUBi S® primesc la AGENȚIA DE PUBLICITATE i. brAMstehmc — — Sir. Síi. *llrs©3C*a iy — — — Concesionari exclusivă a publicii&ii — Un numir veihín un len - La sosirea noului ministru al lucrărilor publce, în localitate, s’a petrecut un fapt menit să strice buna dispoziţie a junelui ministru pşan. Este obiceiul ca titanei cînd pleacă sau soseşte, un ministru să se anunţe de către Ministerul de Interne autorităţile pentru a fi condus sau plinit la nară. Or, nici prefectul de judeţ, net acel de poliţie ” au eşit în întîmpinarea d-lui Petrovici. Nu numai atit, nici n- au facut măcar o vizită de etichetă acasă la d. Petrovici. De aci, mare zarvă în rîndurile prietinilor ministrului lucrărilor publice, făcând bine înţeles toate rezervele in privinţa numărului in s ne. * D Petrovici pretinde că ar trece peste gestul prefecţilor, d-sa nefiind omul protocolului, întrucât însă se socoate victima unui complot,— după cum se vede partidul poporului a ajuns monopolizatorul compoturilor şi la Bucureti şi la Iaşi se completează—va cere demiterea prefecţilor. Tntre argumentele d lu’ Petrovîei e şi acela că n’ar fi avut nimic de spus dacă prefeţii ar fi invocat măcar scuza unei boli. Or, e dovedit că în ajun prefecţii au luat parte la o consfătuire la care s’a pus la cale lovitura. * & da prevăzut cum va resea?o»a d. Oragomir%««« împotriva acestor «re* t‘ ntuni als rPafuiul sau de 'banei minishriîsti. «vemmotive să cr*"^e»n «a d. Orsgomiresev nu »««■rdâ mîci © Nportamfl, șl priveșt« cu zâmbet zwîracelor ca?esnerljj«sBKa în prietinii d-lui Pa» trovki. or-e® cec dorința celor e© vor ;ti vîzS pref :î|!i înioiuţi şi mai cu scamă „alţi prefecţi" nu ss va realiza. Tn Inc fie Viata Pnnitua Ministrul Petrovici, supărat Inl3t«(rea f*rafest lor.—Css ®sts cu j» Irtel Glisai. -Qm st pus la sale mvnlf«staţia ostilă ? CRONICA DRAMATICA „VICLENIILE lui SCAPIN“ WM „DRAGOSTE ŞIRĂZBUNARE“ un act în vers şi de D-I Sunt mai bine de două sute cincizeci de ani de când More a scris şi jucat piesele sale. Secole întregi de profunde prefaceri sociale şi de o inimaginabilă evoluţie pe teren a teatrului nu au putut răpi nimic din puterea producţiilor geniale ale nefericitului şi mult hulitului vagabond. Generaţii întregi de artişti de primul rang—figuri luminoase în istoria teatrului au încarnat rolurile minunate creiate pe scenă de însuşi autorul lor. Deşi unii critici blazaţi tentează să ne prezinte pe Moliere ca „suramen fpe româneşte ar veni: rrr?ginit) totuşi nici un autor dramatic n’a atacat atât da puternic şi cu atâta succes toate problemele timpului său. Şi după secole întregi artişti mari găsesc încă o sursă inepuisabiă în efectele nenumărate de care abundă comediile genialului cabotin ..Scapin“ nu este lucrarea cea mai puternică a lui Moliere. Cu toate acestea comparată cu lucrările bune ale cutărui sau cutărui autor cu vază, frapează imediat sclipirea geniului care lipsește celorlalte. Această sclipire care nu poate fi fixată ‘ într’o anumită scenă sau într'un citat, dar care luminează toată opera şi-o face să trăiască viaţa veşnică. .Scapin“ a fost inspirat, puternic inspirat de Phormio al lui Terenţiu, abstracţie făcând de multe scene care au fost găsite de critici meticuloşi ca existând aidoma la alţi scriitori latini sau greci. Cu toate acestea, comedia aceasta nu este o compilaţie. Moliere a strâns—ca şalbina din toate florile minunate sucul aproape invizibil şi furându-L prin prizma geniului său ne-a dat fagurele care îndulceşte sufletele spectatorilor cu aceiaşi putere azi — ca şi acum două secole. Eu văd în comedia jucată aseară un bun început, pentru care mulţumesc Teatrului. Căci niciodată nu a fost mai indicat teatrul hi Moliere ca astăzi, cînd publicul se găseşte cu nervii biciuiţi de emoţiile ultra-puternice aie războaeior grozave şi privaţiunilor inerente acestora. Tartuffe, Doctorul fără voe, toate operele lui Monfere pot veni la rând, pot fi reluate. Interpretarea a fost serios studiată. Fiecare şi-a dat silinţă— dupa cât îi ajutau puterile sau aproape. Cel mai reuşit şi mai In notă a fost Dl. Vernescu. In nici un rol nu i-am văzut cu atât vervă, atât de nuanţat şi atât de lipsit de cabatinism ca în rolul bătrânului Agaute. Superbul rol al lui Scapin a fost jucat de un tânăr talentat - Dl. Ramadan. Fraza cu îngrijire studiată, uneori destul de vioi — dar totul cu mute imperfecţiuni. Nu scriu aceasta ca gândul de a’i descuraja pi talentatul interpret, încă prea tânăr şi prea puţin rutinat pentru a putea duce pe umeri o povară aşa de grea ca dificilul şi subtilul rol al lui Scapin. Gesturile şi mimica cer atâtea noac ţări pe care numai printr’un studiu aprofundat şi cu un maistru versat ţi te poţi însuşi. Deocamdată mijloacele sunt insuficiente. Dl. Melcu — în rolul lui Geronte. Nu e nevoe de forţarea notei prin exagerare. Aş putea spune : ceia ce lipsea lui Scapin, prisosea la Geronte. D-nii Nosec şi Braeschy — doi simpatici feciori de bani gata, bine îmbrăcaţi şi cu frumoasă ţinută s’au achitat bine de roluriie secundare ce aveau de interpretat. Nu acelaş lucru îl pot spune de alesele inimilor lor. Regret, dar pe cât erau de frumoase pe atâta le-am înţeles de puţin; sau dacă voiţi cu cât era una mai frumoasă ca atât am înţeles mai puţin din cela ce spunea. Ceilalţi conştiincioşi. Spectacolul a început cu actul îa versuri „Dragoste şi Răzbunare“ datorit Domnului E. Herdeanu, a cărui reputaţie de scriitor e de mult stabilită " Versuri curgătoare, nesilite, presărate cu imagini frumoase şi mai presus de toate stil îngrijit — ceia ce nu prea se întâlnește ades la piesele ce ni se oferă. Chiar comedia care a urmat excela prin unele turnure de fraze qcasi oribile. Se spună că lucrarea este o operă „din tinereţe“ a autorului. Am totuşi impresia că felul de a gândi, dt a fi e acelaş cu cel de azi. Şi atunci ca şi azi Dl Herovanu avea aceaşi fire b!.»j!fă, delicată pe care un cuvânt deplasat sau un geri nepoliticos (ca să nu zic grosier) îl Indispune, r fi fac să "sufere. Cu atât mai mult când e vorba de o prblemă așa de dificilă: lupta între dragostea colcăitoare și răzbun mea careI se I'opune. Erouî nu "găsește tăria de a eși din greul imp*s în care se află și «e refugiază spre a'drua scăpare — Hn’stea vesalcă. D'șoara Țopa — în rola! mame! nefericitului erou a avut momente de un tragic sfășlitor. Bne și Dl. Ghiceanu în rolul fiului. Fata lul Ftrold a fost palid ,redată. Autorul a fost chemat la rampă și călduros aplaudat. Decor frumon, viu, plin de fiori. Wratislawius CATE VA NOTE Princîp’Te Albert Ghyca no trimete o scrisoare prin cere ne arată cil nu va primi nici odatA sâ fie salariat. Iat& un om care o viaţă titroasrA a vânat tisrii şi lei şi nu vânează totuşi Iei noi. • Un eunosmt tip din societatea iesanft fiind întrebat de ce şi-a ras mustăţile, a răspuns : —..Am facut’o ca să scăp de chetă la şantan“. O artistă de la şantan înând cunoştinţă de declaraţia finului a replicat: "—..Ne înşală da-S c-colo că ne tine»« chiulul Noi îl acceptăm bucuros fără chetă dar şi fâră de mustăţi“. BLAN55Y x D Mihai Negrimi, primarul oraşului, a sosit astăzi în localitate, venind din Viena. * INFORMATION! x !*»r» probabli că butidul libar«l «iu va duh© r^ndldsti fm »««g-rII® parfiala cari v«r avea loc Ia sfârșitul lu»©» r »«arar. ImbPtiants •«©»*©! ftpt nu va scapa nimSnael. Un martid ca cal liberal, nu r^nunfS la luata fărâ un m^ttw tiaelnic, car© Incontaslabil ©xisîS șl d« data aceasta. Mblivul ar putea fi căutat şi în convingerea partidului liberal el ne afli© I« prezenţa unui sfârşit de regim. €«*»» ent saus, nu este vorba Insă de o hotâ»â a definitivâ, dar nu e exclus ca ea sâ devină fapt îndeplinit. Campania electorală a guvernului în judeţul laşî, poate fi considerată deschisă. D. Petre Dragomirescu, însoţit de mai mulţi amici politici, a fost ieri la Bivolari unde a ţinut o întrunire cu caracter electoral. In ce priveşte când daturele se poate afima precis că nici d. Mihai Negruzzi, nici vreun membru al partidului democrat nu vor fi candidaţii guvernului, Ede foarte multă probabilitate că între 15 şi 20 ianuar, desfiinţându-se trenul mixt Bucureşti- Marăşeşti, se vor pune in circulaţie trenurile accelerate 1 şi 2 Bucureşti-Iaşi şi înapoi. Cerăndu-se in această privinţă avizul d-lui director regional G Scutariu, d-sa a opiniat ca acceleratul să fie nns in funcţiune chiar la 16 tatuar, laşul ameninţat de foamete şi întuneric. Se ştie că Primăria obţinuse tm rumăr de 5 navte, pentru repararea cărora a cheltuit mai bine de 300.000 lei, şi care au fost utilizate pentru aprovizionrea oraşului cu grău, Umne şi pietrişul necesar nivelării străzilor cari ajunseră In ultimul timp ca total impracticabile. Dl Scutaru, directorul regionalei, care s’a întors erl din Bucureşti, a hotărăt, conform dispoziţiunllor luate de către ministerul comandat lor, rechiziţionarea acestor navete, lovind prin aceasta în interesele cele mai vitale ale comunei, care pe lângă că nu va mai putea face transporturile necesare aprovizionării oraşului, rămâne ca o pierdere destul de însemnată deoarece, după cum am arătat mai sus, a cheltuit câteva sute. de mii de lei pentru repararea mașinilor. Din cauza acestor disposlţiu-1 ni ale ministerului de Comuni- ! c. pi nu vom avea în vi tot râne îndestulătoare și tvm'nfi, de oare ce comuna ne mal având vagoane pentru transportul lemnelor nu va mal pute a anrovizlor.a vzlna care n’are nici an a't^t de. eombn'tbH. F ti de această nouă lovitură dită hsnhil se impune o atitudine hitâtală șl d rgl nu numai din partea autorităților ci a întregii populații. P Cancanuri pontice. — „4frv'îrai* șl „E^ee* se ocupă tn mod Insistent de cele ce Far pane lă cale, nu în a1 fele sferr, ptnirn îndepărtarea guvernată Avcmca. Du^ă „Baoca" ar fi vorba de o InteUgite Intre Suv*rnn sl partidă libera\ ca la 15 Februar guvernul să fie eonged'at pdn reforul Suveranului de a mal ar ord o prelungire de sertare. U' guvern fhemat otrnrf fie pur liberat, fie de. cor-aftaj Uber' 1. ar nul-a guverna foarte. h'ne rână la 15 Noembre fără Parlament și or av*a deci iot Umani sâ-și pregătească alegerile în sensul în este l-ar conveni. Pe de altă parte „Adevăral“ pnhl*e am*nunte din rare ar rezulti ca Prgma Vn* nearest să-l readucă la gr vern pe d. Marghiloman nfân*le devn?at aî nvnartirl", și l-a primit chiar într’o audiență la Cntroceni unde l-a comunicat text *onvorbirel arate ca ttgfle Constantin dl Grerteh Cum se vede, la*ăsi tema nauticei pro-cnirtrntiniene la Curtea renală română și nimic *urprinzător deci că lucrurile o certe” se înregistrează la „Adevărul". Orezim și oricât de mică parte de adevăr am atribui acestor cancanuri, ele învederează neîndoios că guvernul Averescu naită tomnai pe roze. '&• Poskiî Jandarmi Rurali din Comuna Rediu Mitropolie urmăreşte pe individele : Maria Ion Russu și Catinca I. Vanduc din din, sus numita comună, cari au dispărut din serviciul d-nei Emilia Constanța, furându-i mai multe lucruri. ^ Joi 13 Ianuarie crt. orele 9.30 seara va avea loc îa saloanele Cercuriui Militar o serată dansantă pentru serbarea reveilionului. *** * * I