Opinia, ianuarie 1921 (Anul 17, nr. 4102-4121)

1921-01-13 / nr. 4112

Ul 11-' gSBP* c CB­ Biblioteca Universități. «11 1%. 150 LEI 80 „ 40 „ ȘASE Lui: TREI LUN­ I? ------TELEFON No.­­ 200 - Ce n’a înţeles d. teieral türesen — Ţărăniştii şi piîilial niiloial ard eisnass. — Nu voim să dezgropăm lu­crurile trecută. Da aceia nu ne vom ocupa de ceaa ce n’a înţeles d. general Ave­rescu pe vremea când era în opoziţie. Abţinerea de la a­­legerile de sub guvernul Văi­toianu a fost incontestabil o greşală,pe care însă e prea posibil c’ar fi comis’o şi alţi barbaţi politici, mai cu ex­perienţă, In'1 treburile' pu­blice. A­ţi da perfect de bine seama de profunzimea unui curent, într’o ţară în deobşte lipsită de o sănătoasă şi ma­­­nifestă opinie publică, nu-i lucrul tocmai uşor şi de a­­reia nu vom face o vină d lui g­ueral Aver­­seu pentru ceea cân­ n’a înţeles când a fost în opoziţie. Nu este tot ast­fel când e vorba de ceea ce s’a întîm­­plat de când a venit la gu­vern, în condiţiuni constitu­ţionale cel puţin bizare,r’da­r nu direct ant -constituţionale. Despre ceea ce n'a înţeles de când e prim-ministru îi facem o vină. Să cercetăm o clipă lu­crurile. * * Pentru c°a mai simplistă minte politică din ţara ro­mânească erau evidente două lucruri, din clipa când s’a realizat votul obştesc şi uni­tatea naţională şi anume, că nu va fi cu putinţă să ne socoteşti marea masă ţărănea­scă care în chip fatal se va constitui în partid ţărănesc, I şi, în al doilea loc, că se im- f pune unificarea po­itică a ţă- r­iei, ţinând cont de partidele I puternice şi organizate din­­ provinciile alipite. Priviţi, într’adevăr, ceea ce­­ se petrece astă­zi şi veţi ve­dea că absolut toate partidele din vechiul regat caută să se apropie fie de ţărănişti, fie de partidul naţional ardele­nesc şi ar fi foarte fericite să se poată apropia de ambele Aât liberalii cât şi dife­ritele nuanţe conservatoare — indiferent nouile titulaturi a­­doptate— fac enorme sforţări pentru a reuşi în acest sens. Or, generalul Averescu n’a înţeles acest lucru. D-sa nu numai câ n’a căutat să-şi a­­propie aceste ele­­mente, dar rînd pa rînd a căutat să distrugă şi organi­zaţia ţărănistă şi partidul na­ţional ardelenesc. La urma urmei se mai pri­cepe tendinţa în ce priveşte pe ţărănişti. D. Avere­cu i-a considerat ca pe nişte uzur­patori şi a voit să ii se sub­­­stituie. La un moment d-sa a voit să fie partidul ţărănist. Nu-i tot ast­fel însă In ce priveşte pe ardeleni. .Aci ten­tativa de distrugere nu era numai o greşalâ ci şi un act antipatriotic. Nu se distruge fără pagubă pentru naţiune o organizaţiune care a lup­­tat cu duşmanul atîtea de­cenii, a păstrat neîntinat su­fletul romînesc, o organizaţi­une care constituie un or­ganism sănătos şi capabil de diriguire, într’o provincia de abia de curînd revenită la pa­tria mumă!* Greşala s’a răzbunat. As- j tă­zi d. general Averescu nu mai umblă după distrugere ci după apropiere. De c!t un lucru- In poli-­­ ti ca greşelele coastă. Acess­­­ta cu atît mai mu t cu cit i nici acum generalul nu pare­­ defini­iv lămurit în privinţa­­ realităţilor adevărate. D-sa ! speră într’o spărtură în s­nul­­ opoziţiei. Se înşală. Oricine­­ se poate înţelege astă­zi cu opoziţia, guvernul însă nu. Şi cine se va înţelege, acela­­ va fi guvernul de mîine, va­­ veni la putere pe cale just­ă constituţională şi va avea ca­­ program opera constructivă­­ a unităţei politice şi nu ope- r ra distructivă, cu care d. A­ t­verescu a păşit la guvena- i rea acestei ţeri. C. S. N­ ■■r.wrrm — Din cauza rechiziţio­­nărei * navetelor ■] Comunei, serviciul aprovizionării a hotărât să nu mai elibereze nici un bon de lemne. Săptămâna viitoare nu vom avea păne Luni şi Vineri. In aceste zile se va distribui făină de porumb cu următorul preţ: Făină de porumb de lux cu 1.75 lei kgr. şi ord­nară cu 1.50. POGROMIŞtII ASPECTE RĂSBOINCI Nici o primejdie nu vine de la Răsărit. Agitatorii războinici s’au dovedit a fi o seamă de speculatori ai mizeriei noastre şi sfârşitul nefastei lor opere, se apropie. Există insă un fel de cuib perpetuu al proxeneţilor cărnei pentru tunurile ruseşti, noul stat polonez. Şleahta aristocraţilor decăzuţi care s'a întrevăzut o clipă stăpână peste trefia dobio­tocească a unui neam de robi, îşi caută o justificare pentru inu­­tila ei existenţă : războiul anti- sovietic. Prin aceasta însă, în­deplineşte rolul de slugă a ca­pitalismului francez. Un trimis al acelei şleahte se află la Bucureşti. Oamenii din fruntea ţării au naivitatea de a sta de vorbă cu un domn gene­ral Halier, al cărui chipiu în patru colţuri stârneşte desigur hazul copiilor deştepţi. Genera­lul acesta încearcă un şantaj cu fantasticele ştiri pe car le a­­duce despre eventualitatea unui atac bolşevic. .Halier vrea din nou războiul. Asemenea indivizi, chiar dacă poartă epoleţii şi fireturile de general, trebuesc alungaţi din­colo de graniţi. Halier e­ un a­­sasin. Mânjie lui sunt minate îa sânge nevinovat, pentru că in vara anului 1919 el a comandat l­a faimoasele legiuni­­de hoţi cari au măcelărit populaţia evreească a Poloniei, pentrucă el a incen­diat târgudie evreeşti, pentrucă el a ordonat „evacuările" cele- i­bre ale teritoriilor ocupate şi prădate. Lemberg, Cracovia, Censto­­hov, Sosnovice, Bendzin, Pinsk, Andrichov, sunt decoraţiile de sânge pe pieptul lat al agitato­rului de azi. Sute de mii de vic­time în ă mai poartă urmele de doliu şi ruşine pe care le-a lă­­sat eroicul general, ia drumul său spre g­orie. Un stat civilizat nu poate dis­cuta cu asemenea indivizi. Să plece. 6. Splna I SO b&ai aumiral VINERI 14 IANUARIE 1521 ANtNClUBi S® primesc la AGENȚIA­ DE PUBLICITATE i. brAMstehmc — — Sir. Síi. *llrs©3C*a iy — — — Concesionari exclusivă a publicii&­ii — Un numir veihín un len - La sosirea noului minis­tru al lucrărilor publce, în localitate, s’a petrecut un fapt menit să strice buna dispoziţie a junelui minis­tru pşan. Este obiceiul ca ti­tanei cînd pleacă sau so­seşte, un ministru să se a­­nunţe de către Ministerul de Interne autorităţile pen­tru a fi condus sau pli­nit la nară. Or, nici prefectul de ju­deţ, n­et acel de poliţie ” au eşit în întîmpinarea d-lui Petrovici. Nu numai atit, nici n- au facut măcar o vi­zită de etichetă acasă la d. Petrovici. De aci, mare zar­vă în rîndurile prietinilor ministrului lucrărilor publi­ce, făcând bine înţeles toa­te rezervele in privinţa nu­mărului in s ne. * D Petrovici pretinde că ar trece peste gestul prefecţilor, d-sa nefiind omul protoco­lului, întrucât însă se socoate victima unui complot,— după cum se vede partidul popo­rului a ajuns monopolizato­rul compoturilor şi la Bu­cure­ti şi la Iaşi se comple­tează—va cere demiterea pre­fecţilor. Tntre argumentele d lu’ Pe­­trovîei e şi acela că n’ar fi avut nimic de spus dacă pre­f­eţii ar fi invocat măcar scuza unei boli. Or, e dovedit că în ajun prefecţii au luat parte la o consfătuire la care s’a pus la cale lovitura. * & da prevăzut cum va resea?o»a d. Oragomir%­­««« împotriva acestor «re* t‘ nt­uni als rPafuiul sau de 'banei minishriîsti. «vem­­motive să cr*"^e»n «a d. Orsgomiresev nu »««■rdâ mîci © Nportamfl, șl priveșt« cu zâmbet zwîr­­acelor ca?esnerl­­jj«sBKa în prietinii d-lui Pa» trovki. or-e® cec dorința ce­lor e© vor ;ti vîzS pre­­f :î|!i în­ioiuţi şi mai cu scam­ă „alţi prefecţi" nu ss va realiza. Tn Inc fie Viata Pnnitua Ministrul Petrovici, supărat Inl3t«(rea f*rafest lor.—Css ®sts cu j» Irtel Glisai. -Qm st pus la sale mvnlf«staţia ostilă ? CRONICA DRAMATICA ­ „VICLENIILE lui SCAPIN“ WM „DRAGOSTE ŞI­­RĂZBUNARE“ un act în vers şi de D-I Sunt mai bine de două sute cincizeci de ani de când Mo­­re a scris şi jucat piesele sale. Se­cole întregi de profunde prefa­ceri sociale şi de o inimaginabilă evoluţie pe teren a teatrului nu au putut răpi nimic din puterea producţiilor geniale ale neferici­tului şi mult hulitului vagabond. Generaţii întregi de artişti de primul rang—figuri luminoase în istoria teatrului au încarnat ro­lurile minunate creiate pe scenă de însuşi autorul lor. Deşi unii critici blazaţi tentează să ne prezinte pe Moliere ca „suram­en fpe româneşte ar veni: rrr?ginit) totuşi nici un autor dramatic n’a atacat atât da puternic şi cu a­­tâta succes toate problemele tim­pului său. Şi după secole întregi artişti mari găsesc încă o sursă inepuisabiă în efectele nenumă­rate de care abundă comediile genialului cabotin ..Scapin“ nu este lucrarea cea mai puternică a lui Moliere. Cu toate acestea comparată cu lu­crările bune ale cutărui sau cu­­tărui autor cu vază, frapează i­­mediat sclipirea­­ geniului care lipsește celorlalte. Această scli­pire care nu poate fi fixată ‘ în­­tr’o anumită scenă sau într'un citat, dar care luminează toată opera şi-o face să trăiască via­ţa veşnică. .Scapin“ a fost inspirat, pu­ternic inspirat de Phormio al lui Terenţiu, abstracţie făcând de multe scene care au fost găsite de critici meticuloşi ca existând aidoma la alţi scriitori latini sau greci. Cu toate acestea, comedia a­­ceasta nu este o compilaţie. Moliere a strâns—ca ş­­albina din toate florile minunate sucul aproape invizibil şi fu­rându-L prin prizma geniului său ne-a dat fagurele care îndulceşte su­fletele spectatorilor cu aceiaşi pu­tere azi — ca şi acum două se­cole. Eu văd în comedia jucată a­­seară un bun început, pentru care mulţumesc Teatrului. Căci nici­odată nu a fost mai indicat teatrul h­i Moliere ca astăzi, cînd publicul se găseşte cu nervii bi­ciuiţi de emoţiile ultra-puternice aie războaeior grozave şi pri­va­ţiunilor inerente acestora. Tar­tuffe, Doctorul fără voe, toate operele lui Monfere pot veni la rând, pot fi reluate. Interpretarea a fost serios studiată. Fiecare şi-a dat silinţă— dupa cât îi ajutau puterile sau aproape. Cel mai reuşit şi mai In notă a fost Dl. Vernescu. In nici un rol nu i-am văzut cu a­­tât vervă, atât de nuanţat şi atât de lipsit de cabatinism ca în rolul bătrânului A­gaute. Superbul rol al lui Scapin a fost jucat de un tânăr talentat - Dl. Ramadan. Fraza cu îngri­jire studiată, une­ori destul de vioi — dar totul cu m­ute im­perfecţiuni. Nu scriu aceasta ca gândul de a’i descuraja pi ta­lentatul interpret, încă prea tâ­năr şi prea puţin rutinat pentru a putea duce pe umeri o po­vară aşa de grea ca dificilul şi subtilul rol al lui Scapin. Ges­turile şi mimica cer atâtea noa­c ţări pe care numai prin­­tr’un studiu aprofundat şi cu un maistru versat ţi te poţi însuşi. Deocamdată mijloacele sunt in­suficiente. Dl. Melcu — în rolul lui Ge­­ronte. Nu e nevoe de forţarea notei prin exagerare. Aş putea spune : ceia­ ce lipsea lui Sca­­pin, prisosea la Geronte. D-nii Nosec şi Braeschy — doi sim­patici feciori de bani gata, bine îmbrăcaţi şi cu frumoasă ţinută s’au achitat bine de roluriie se­cundare ce aveau de interpre­tat. Nu acelaş lucru îl pot spune de alesele inimilor lor. Regret, dar pe cât erau de frumoase pe atâta le-am înţeles de puţin; sau dacă voiţi cu cât era una mai frumoasă ca atât am înţeles mai puţin din cela ce spunea. Ceilalţi conştiincioşi. Spectacolul a început cu actul îa versuri „Dragoste şi Răzbu­nare“ datorit Domnului E. He­­rdeanu, a cărui reputaţie de scriitor e de mult stabilită " Versuri curgătoare, nesilite, presărate cu imagini frumoase şi mai presus de toate stil în­grijit — ceia­ ce nu prea se în­tâlnește ades la piesele ce ni se oferă. Chiar comedia care a ur­mat excela prin unele turnure de fraze qcasi oribile. Se spună că lucrarea este o operă „din tinereţe“ a autorului. Am totuşi impresia că felul de a gândi, dt a fi e acelaş cu cel de azi. Şi atunci ca şi azi Dl Herovanu avea ace­aşi fire b!.»j!fă, delicată pe care un cu­vânt deplasat sau un geri nepo­­liticos (ca să nu zic grosier) îl Indispune, r fi fac să "sufere. Cu atât mai mult când e vorba de o pr­blemă așa de dificilă: lupta între dragostea colcăitoare și răz­bun mea care­­I se I'opune. E­­rouî nu "găsește tăria de a eși din greul imp*s în care se află și «e refugiază spre a'd­rua scă­pare — Hn’stea vesalcă. D'șoara Țopa — în rola! ma­me! nefericitului erou a avut mo­mente de un tragic sfășlitor. B­ne și Dl. Ghiceanu în rolul fiului. Fata lul Ftrold­ a fost pa­lid ,redată. Autorul a fost che­mat la rampă și călduros a­­plaudat. Decor frumon, viu, plin de fiori. Wratislawius CATE VA NOTE Princîp’Te Albert Ghyca no trimete o scrisoare prin cere ne arată cil nu va primi nici odatA sâ fie salariat. Iat& un om care o viaţă t­itroasrA a vânat tisrii şi lei şi nu vânează to­tuşi Iei noi. • Un eunosmt tip din societatea iesa­­nft fiind întrebat de ce şi-a ras mustă­ţile, a răspuns : —..Am facut’o ca să scăp de chetă la şantan“. O artistă de la şantan înând cu­noştinţă de declaraţia finului a replicat: "—..Ne înşală da-S c-colo că ne tine»« chiulul Noi îl acceptăm bucuros fără chetă dar şi fâră de mustăţi“. BLAN55Y x D Mih­ai Negrimi, pri­marul oraşului, a sosit astăzi în localitate, venind din Viena. * INFORMATION! x !*»r» probabli că butidul libar«l «iu va duh© r^ndldsti fm »««g-rII® parfiala cari v«r avea loc Ia sfârșitul lu»©» r »«arar. ImbPtiants •«©»*©! ftpt nu va scapa nim­Snael. Un martid ca cal liberal, nu r^nunfS la luata fărâ un m^ttw tiaelnic, car© Incontaslabil ©­­xisîS șl d« data aceasta. Mblivul ar putea fi căutat şi în convingerea partidului liberal el ne afli© I« prezenţa unui sfârşit de regim. €«*»» ent saus, nu este vorba Insă de o hotâ­­»â­ a definitivâ, dar nu e exclus ca ea sâ devină fapt îndeplinit.­ ­ Campania electorală a guvernului în judeţul laşî, poate fi considerată deschisă. D. Petre Drago­­mirescu, însoţit de mai mulţi amici politici, a fost ieri la Bivolari unde a ţi­nut o întrunire cu carac­ter electoral. In ce priveşte când da­­turele se poate afima pre­cis că nici d. Mihai Ne­­gruzzi, nici vre­un mem­bru al partidului democrat nu vor fi candidaţii gu­vernului,­­ Ede foarte multă probabilitate că între 15 şi 20 ianuar, desfiinţându-se trenul mixt Bucureşti- Marăşeşti, se vor pune in circulaţie trenurile accele­rate 1 şi 2 Bucureşti-Iaşi şi înapoi. Cerăndu-se in această privinţă avizul d-lui­ direc­tor regional G Scutariu, d-sa a opiniat ca accelera­tul să fie nns in funcţiune chiar la 16 tatuar, laşul ameninţat de foamete şi întuneric.­­ Se ştie că Primăria obţinuse tm r­umăr de 5 navte, pentru repararea cărora a cheltuit mai bine de 300.000 lei, şi care au fost utilizate pentru aprovizio­­nrea oraşului cu grău, Umne şi pietrişul necesar nivelării stră­zilor cari ajunseră In ultimul timp ca total impracticabile. Dl Scutaru, directorul regio­nalei, care s’a întors erl din Bucureşti, a hotărăt, conform dispoziţiunllor luate de către ministerul comandat lor, rechi­ziţionarea acestor navete, lovind prin aceasta în interesele cele mai vitale ale comunei, care pe lângă că nu va mai putea face transporturile necesare aprovi­zionării oraşului, rămâne ca o pierdere destul de însemnată de­oare­ce, după cum am arătat mai sus, a cheltuit câte­va sute­­. de mii de lei pentru repararea­­ mașinilor. Din cauza acestor disposlţiu-1 ni ale ministerului de Comuni- ! c. pi nu vom avea în vi tot râne îndestulătoare și tvm'nfi, de oare ce comuna ne mal având va­goane pentru transportul lem­nelor nu va mal pute a anrovi­­zlor.a vzlna care n’are nici an a't^t de. eombn'tbH. F ti de această nouă lovitură dită hsnhil se impune o atitu­dine hitâtală șl d­ rgl nu nu­mai din partea autorităților ci a întregii populații. P Cancanuri pontice. — „4­frv'îrai* șl „E^ee* se ocu­pă tn mod Insisten­t de cele ce Far pane lă cale, nu în a1 fele sferr, ptnirn îndepărtarea guver­nată Avcmca. Du^ă „Baoca" ar fi vorba de o InteUgite Intre Suv*rnn sl partid­ă libera\ ca la 15 Feb­ruar guvernul să fie eonged'at pdn reforul Suveranului de a mal ar ord­­ o prelungire de se­rtare. U' guvern fhemat otrnrf fie pur liberat, fie de. cor-aftaj Uber' 1. ar nul-a guverna foarte. h'ne rână la 15 Noem­bre fără Parlament și or av*a deci iot Umani sâ-și pregătească alege­rile în sensul în este l-ar con­veni. Pe de altă parte „Adevăral“ pnhl*e am*nunte din rare ar rezulti ca Prgm­a Vn* nearest să-l readucă la gr vern pe d. Marghiloman nfân*le devn?at aî nvnartirl", și l-a primit chiar într’o audiență la Cntroceni unde l-a comunicat text *on­­vorbirel arate ca ttgfle Cons­tantin dl Grerteh Cum se vede, la*ăsi tema na­uticei pro-cnirtrntiniene la Cur­tea renală română și nimic *ur­­prinzător deci că lucrurile o cer­te” se înregistrează la „Adevă­rul". Ore­zim și oricât de mică parte de adevăr am atribui acestor cancanuri, ele învede­rează neîndoios c­ă guvernul Ave­rescu na­ită tomnai pe roze. '&• Poskiî Jandarmi Rurali din Comuna Rediu Mitropolie urmă­reşte pe individele : Maria Ion Russu și Catinca I. Vanduc din din, sus numita comună, cari au dispărut din serviciul d-nei E­­milia Constanța, furându-i mai multe lucruri. ^ Joi 13 Ianuarie crt. orele 9.30 seara va avea loc îa sa­loanele Cercuriui Militar o sera­tă dansantă pentru serbarea reveilionului. *** * * I

Next