Opinia, februarie 1921 (Anul 17, nr. 4122-4144)
1921-02-24 / nr. 4140
ANUL XVH)m No. 4140 50 bani numărul ABONAMENTE UNAN , , . şase luni , , . TREI LUNI .... ADMINISTRAŢIA — Qh. Mfirzuct 17 — »TELEFON No. 900 _ Biblioteca Universităţei Iaşi MERCURI 28 FEBRUARIE 1921. AN I N C I U S I So pfinoM la AGENŢIA DE PUBLICITATE L BRANISTEANU — — Str. Qh. MSrzescu 17 - -— Concesionari ezotiiiivi a publictyo ■— — Ua anaiiv rechin i lei - FARA De patra ani de zile ţara merge fără buget. Deşi de doi ani s’a încheiat pacea In fapt, fiind că teoretic suntem Încă In război la infinit, (aceasta fiind o stare foarte dulcepentru foarte mulţi) până acum nu s’a alcătuit încă un buget. încasăm de pe unde putem, şi cheltuim cât putem, fără ca nimeni să se întrebe sau să ştie cit şi de unde. Abi înainte de vacanţa de vară a Parlamentului se ivise un fel de proect de buget. Dar a fost numai despe*rietoare. Discuţia s’a amânat pentru toamnă, cu scopul ca să ajungem, aşa cum am ajuns, în pragul altei Primăveri, fără buget. Ministerul cel mai neglijat de toate formaţiunele guvernamentale de trei ani încoace, a fost acel al Finanţelor, socotit ca un fel de sucursală a celorlalte, subt conducerea unui „ad iuerim“ care să iscălească în fugă câteva hârtii, între 12 şi 1. Adevăratul Ministru de finanţe a tot fost un şef de atelier tipografic subt conducerea căruia se trăgeau la maşină coli nenumărate de hirtie cu menţiunea celordouă decţziei ce trebuia s reprezinte fiecare bucăţică. Actualul guvern a avut şi el o serie de interimi la finanţe pînă ce d-l Titulescu a acceptat telegrafic de peste nouă mări şi nouă ţări, să se considere virtual ca posesorul ideal al acestui portofoliu. Parlamentul din Noembrie şi pînă acum face scrimă, dueluri, şi politică. Discuţia bugetului nu s’a mai pus. Această chestiune era resolvată de Administratorii Financiari care trebuiau să facă plăţile, şi care la fiece zi întâi cârpesc antereul lui Arvinte într’o dureroasă îndeletnicire. Şi în acest mutism egal cu o inconştienţă remarcabilă, s’au mai creiat vreo trei ministere inutile, absolut inutile, care înghit bugete considerabile, pentru ca abia acum d-l Titulescu să facă un apel bine uimit la economii. Nu ştim ce servicii mai ţin de ministerul lucrărilor publice dacă Poşta şi Telegraful şi C. F. R. şi Navigţia au trecut la ministerul proaspăt al comunicaţiilor ; nu ştim care este activitatea întregului minister al Muncii, nu ştim care poate fi rostul unui minister al Artelor Intr’o ţară In care Parlamentul apreciază într’atât arta in cât pare că n’a auzit încâ de Caragiale, Vlăhuţă, Coşbuc şi Calavrancea. Pentru aceste ministere se cheltuesc milioane, iar d-l Titulescu vede salvarea bugetului In economiile pe care le solicită Ministerelor J J I K uşor de înţeles la ce se vor rezuma aceste economii, cel mult la leafa câtorva funcţionari inferiori daţi afară. Reg mentul de inspectori şi subinspectori de la ministerul muncei (tot ministerul are de scop să inspecteze munca altora) vor rămâne In-tapţi şi nemuritori ca nişte academician!. Nu se va găsi In ţara romînească un guvern care să-şi dea partizanii afară din func- ‘ţii înalte pe care le-ar socoti el şi care ar fi In adevăr i- 1 nutile. Pentru un partid po- litic de guvernămînt, sine- I curile abia, abia ajung. (Dac’ar fi ajuns nu s’ar infiltrat cele trei ministere.) ‘ Şi nimeni din acei care au astăzi automobile nu va renunţa la acest mijloc civilizat de locomoţiune, pentru a o porni la slujbă după masa pe jos. S‘ar produce congestii cerebrale ! Apelul D-lui Titulescu la economii, aşa cum a fost el primit „aplauze prelungite şi indelung repetate“ rămăne o iluzie, o figură oratorică. Au fost mai ales atîtea aplauze fiindcă D-l Titulescu n’a mai vorbit de data a- ceasta despre impozite pe câştigurile de război şi nici despre impozitul progresiv pe venit. Acestarămăne ca punct . nerealizat In programul ave- 1 rescan, pentru a putea fi speculat la vreme de opoziţie. Şi cite tirade nu s’au făcut In Întrunirile electorale pe ■I)inarA9 JU*f»etni prinnipîr. tî* echitate, şi ce partid politic nu’l are inscri« cu litere cu gtndacii pe manifestele reapar In vremurile grele ale opoziţiei si-ale campaniilor electorale ? ! Dacă proectele bugetarei« sprijină pe economiile ministerelor şi suprimarea «înecurilor, atunci vom mai trăi fără buget, fiindcă aceasta, stare nu'i aşa de exigentă. T. Z. drăgostiţilor ? Mizeria, sifilisul şi Imoralitatea n’au sfredelit pini In adâncuri sufletul acesta ane*mat ai tinerime! care se ridică Şi pe ai cărei umeri apasă întreg balastul nouilor prefaceri ? Se pare că omenirea nu şi-a topit dorinţele până la absurd şi că posibilitatea rămoirii există , aşteptând, ca o brazdă intredeschisâ de mâncă, să fie fecundată de forţa îdealuriior cari se rostogolesc din infinit. G. Spins BUGET ! Aspecte DESPRE IUBIRE Cam tardiv, poşta ni-a adus ftmeninfi protestare împotriva unor aprecieri tăcute asupra dispariţiei preocupărilor romantice şi deci a spiritului de aventuri din sufletul generaţiei de astăzi. Spunem,—în legătură cu gestul asasin al unui erotic,—că nici o curiozitate n’a trezit ecoul împuşcaturei sale şi că foiletoanele brodate pe acest fapt divers acum nu-şi mai găsesc inspirătorii. Necunoscuta corespondenţă ne lămureşte că la tihna alcovurilor încă se mai intreţez tragedi sentimentale, că versurile lui Eminescu mai sânt şoptite In orele clar obscurului crepuscul şi „dorul de luceferi8 mai face să palpite pieptul neîncorsetat al adolescentelor ca şi pe vremea de mult pierdută dinaintea războiului. Că dimpotrivă, nevoia de a uita grozăviile sângeroasei încleştări cere neapărat o mai Intensă dragoste „platonică* de afrânarea adusă ce râzboiu fiind o trecătoare stare de nevroză. Un entuziasm atât de tineresc străbate din rândurile necunoscutei care şi a oprit rochii peste gândirea noastră scrisă, un avânt atât de copleşitor .Împrăştie fila de hârtie acoperită cu măruntele caractere, că în dezacordui patimilor cari ne frământământ ca o pură adiere de evantaiiu în după amiaza ostenitoare a zilelor de Iulie Mui sânt visători deci? In umbra tăinuitelor alei înfrigurarea primelor cuvinte de iubire străbate focă iluminând ochii încercuiţi de veghe ai în P. S —Articolul nostru de emi nu privea pe scriitorul Radu Rosetti, autor al însemnatei lucrări: „De ce s’au răsculat ţăranii* şi al multor volume de povestiri moldoveneşti, ci pe trubadurul Incorigibil al cotidianelor bucureştene, ş Distatura pe care o exercită d. Aristoianu se întinde şi asupra tovarăşilor dosate de guvernare, membrii majorităţii parlamentare. Astfel se explică faptul ca de îndată ce deputaţii guvernamentall au manifestat oarecari veleități de indepedenţă declarăndu-se împotriva proectului de legi, pentru înfiinţarea unui sub-secretariat ii siat al minorităţilor, mriletul de internet a comocat ameninţă idal ca demiterea sa din cabinet in casa a ducerei pănă la capăt a acţiunii apoilponiste. D. Aristoianu, lăsănd că argumtiuarea sa nu poate totuşi Înfrânge hotărârea deputaţilor, a cerut înfiinţarea anul subsecretariat al ministerului de interne, deocamdată fără nici o denumire, chit cam tăisia să-i găsească o întrebuinţare şi o denumire. Căpătuirea unui partizan şi a unui întreg noian de funcţionari a reuşit să îmbantene pe rebelii majoritari cari s’au declarat gata să susţină prostul de lege. * Pa da alti paria Vnsl lakistii parlsmantari, prin d. Cambisesua, s’au pronunţat Vnusotrina d-lul Argatoianu. Paji da acea«« ti atitudina a colaboratorilor, ministrul da Intarsia a ridica! chestiunea !s c**n*iiiui da ministrii, carA«d d nuntaraa colabo»!'** s* deci demiteraa d iul *»h i lonascu. D T-k« lonascu Vnsl pe car» dorinta da a rlmlna I«« guvern itu-i pnat» Indupla a la demitere, e dezavuat pa d. Cămări» sascu, afirmând di d-sa nu poala n ficut rlspunzitor da actiunaa partizanilor sil, colaborarea da azi fiind dela persoană, la persoanl iar nu d la partid la Quartid. Succesul d-lui Angetoianu a fost încă odată deplin, demonstrând totuşi că pe când se urmează tratative în vederea colaborării cu Federaţia, însăşi trăinicia actualei formaţiuni ameninţă să-şi piardă coheziunea. Şi cu acest prilej s’a mai dovedit încă odată că d. Take Ionescu nu vrea să părăsească puterea de care este hotărât să se lege, cu riscul chiar de a-şi sacrifica şi ultimele rezerve ale grupării sale. VIAŢA POLITICA Dinseea unui subminister Opoziţia majorității. — sucasul d.lui Argetoianu — Ca facă d. Tallonăscu I. — Dezbinarea Federaţiei Bucureşti — Tratativele duse de către dl Mihalake In vederea colaborărei ca guvernat, au avut darul sa trezească In sânul Federaţiei mari nemulţumiri, de dr. Lupu şi Iorga Marie au fost consultaţi de către d. Mihalache în privinţa tratativelor s’au ridicat Împotriva şefului ţărănist cu atât mai mult, cu cât din toate combinaţiile pe care le punea la cale d. Mihalache, dr. Lupu era cu desâvărşire exclus. Oameni fără grai! Cine urmăreşte de aproape frământăril e intelectuştilor din ţara noastră întregită, acela poate observa existenţa anul nou tip de oameni, născuţi din unirea nonilor provincii cu ţara mumă, şi pe care noi ii numim oameni fără grai. Zâmbiţi ?... Vă miraţi ?... Da , oameni fără grai !... în timpul răspântii istorice, când se pregătea căderea robei ţărăneşti, a existat şi în Rusia un nou tip de oameni, pe care scriitorul rus Turghene l-a numit „Oameni de prisos*, idealişti cu gânduri frumoase şi totuşi nenorociţi, de parcă le-ar fi lipsit pământul de sub picioare Ei n’aveau tăria să treacă de gânduri la fapte şi adeseori se lăsau duşi da vânt, „ca frunza de toamnă. Cam tot aşa sunt la noi oamenii fără grai. Nu vorbesc despre Ardeal şi Bucovina, căci n’aşi crede că un nnger sau un neamţ conştient ar îndrăzni să ceară la o adunare oficială a românilor şi se vorbească în limba lui maternă, deşi ştie câ, bazladu-se pe drepturile minorităţilor, garantate de aliaţi, ar putea mai facă acest lucru, darcu atât mai puţin îi va face când ar cunoaşte cât de cât limba românească. Vorbesc despre Basarabia. De îndată ce românii au recîştigat provincia de peste Prut,„se ştia că s'a isprăvit cu atotputernicia limbei ruseşti, se ştia că zbuciumiriie sufleteşti ale moldovenilor sunt încununate cu fiori prin faptul că şcoala şi biserica sunt naţionalizate. Era entuziasm. Se simţea şi necesitatea invăţârii limbei moldoveneşti. O mulţime de Intelectuali moldoveni, ruşi, ovrei, începuseră a frequenta cursurile de adulţi pentru studierea Umbei româneşti. Dar s’a încheiat pacea Intre state. S’a tranşat chestiunea minorităţilor. Şi... mntantus tempora... mntamas ipsa nobis. Daci asistaţi acuma la o adu- . nare a Invăţâtorilor, sau a preo- f ţilor, sau chiar a studenţilor ba- sarabeni, observaţi că îndată se alcătueşte un mic grup de oa- meni, uneori chiar 2—3 îper- 1 soa ne, (ba la congresul învăţă- J torilor dîn Orhei, o singură persoană) care deşi cunosc "limba moldovenească, grăesc în ru- ? seşte... La adunările noastre chei- 1 tiunea limbei se pune din prin- cipiu, nu din necesitate. ? Când persoanei de la Orhei i s’a spus, că ar putea să vorbească moldoveneşti, învăţătorul cu pricina s’a înfuriat şi cu voce ameninţătoare a invocat drepturile minorităţilor.. Şi cu regret constatăm că acest soi de oameni sunt sau moldoveni, sau ovrei care au fost oprimaţi in Rusia şi care n’ar pierde nimic vorbind limba românească. Acestor oameni li se pare, că luptă pentru dreptate. Sărmani idealişti !... La dreptul vorbind pentru dânşii limba rusească e străină, pe cea ‘românească n’o cultivă. Şi iatâ-i astfel nişte oameni fără grai. Dar din ’fericire, ?«« ridică în urma noastră generaţii noul, sănătoase, care vor forma oameni întregi. T. VICOL student basarabean . In urma rezultatului alegerilor parţiale, guvernul a încercat să-şi consolideze situaţia apelând la sprijinul Federaţiei. Aceste tratative insă n’au dat nici un rezultat putând fi considerate ca definitiv rupte. Pe de altă parte acţiunea democraţilor contribue şi ea la ingreutarea armoniei guvernamentale aşa că în cercurile autorizate se vorbeşte de apropiata plecare a guvernului. „ La Prefectura de judeţ a avut loc ieri o conferinţă a administratorilor de plasă, sub preşedinţia d-lei Pogonati, Prefect de judeţ. Consfătuirea a avut de obiect mărirea teritorială, a comunelor, după noua reformă administrativi. Consfătuirea continuă şi azi. In ultima sa şedinţă, comisia interimară, Intre altele a votat un credit de 22.000 lei pentru foraj, 14746 lei pentru mobilierul la divizionarea de la şcoala Adamachi şi 97.740 pentru restaurarea caretelor comunale, x Boala somnului. — Bolnavul de encefalita letargică internat la spitalul israelit, continue sfi doarmă. Doarme fără întrerupere de 42 zile. Iri bolnavul a fost văzut de d-nii dr Parhon. Cazacu şi alţii. Tratamentul se face cu un ser special, pus la dispoziţie de d. dr. Parhon. Starea bolnavului s’a agravat, prin ivirea unei pneumonii. • Bolnavul e izolat In secţia d lui dr. Zilberstein. •U. D. Ion, şeful serviciului de aprovizionare al primăriei a suspendat cu începere astăzi, până joi, distribuirea bonurilor de lemne. • D. Boia, ajutor de primar a obţinut prin Banca Moldova 10 vagoane cu porumb care se vor măcina la moara „Furnica“ din Păcurari. Făina va fi distribuită populaţiei cu preţuri maximale. Cu începere de astăzi se eliberează de serviciul aprovizionării al primăriei bonuri pentru făină de popuşoi. HI Comerciantul Herşcu Feller din str. Palatului No. 65 se află depus la serviciul de siguranţă la dispoziţia d-lui judecător de instrucţie, pentru cercetare. % D. A. D. Atanaalu a fost ooupat membru în comitetul societăţei „Muzeul Comunal* la locul d-lui Tafrali, demisionat. x Primăria a intervenit la Craiova ca isă se accelereze încărcarea celor 40 de vagoane cu griup depuse In gara Boileşti, x Regimul primer.— Ministrul Refacerei, d. Atanasiu, a înştiinţat telegrafic administraţia comunală, că s’a revenit asupra dispoziţiei anterioare şi se lasă la aprecarea primarilor şi prefecţilor de judeţ, că ţinând seamă de preţul de azi al griului şi cheltueli, să fixeze preţul plinei, sub sau peste 245 chilogramul. Se mai permite morilor sistematice, de a scoate 5 la sută faină albă, pentru patişene. Pe unul din şesurile din jurul oraşului a avut loc un duel. S’au schimbat tradiţionalele focuri de ‘pistol, după care^adversarii cari tulburaseră liniştea locuitorilor din partea locului s’au împăcat pe teren. Ştim că un articol dîn codul penal glăsueşte astfel : „ acel care, într'un duel, servindu se în arme, nu a ocazionat nici omor nici răniri, se va pedepsi cu închisoare dela 15 zile până la şase luni şi cu amendă de la 100 lei pînă la 500 lei.“ Cunoaşte parchetul de Iaşi conţinutul acestui articol ? Nici pe zia de astăzi cetăţenii Iaşului nu s’au putut aproviziona cu pine. Cantitatea fabricată de brutării a fost cu totul insuficientă pentru trebuinţelepopulaţiei care a degerat de frig din zori la uşa brutăriilor fără a căpăta un colra de pine măcar. Incura administraţiei comunale se dovedeşte a fi din ce in ce mai mare, spre jalea bieţilor cetăţeni. Comuna a înaintat astăzi dimineaţă direcţiei regionale a C. F. R. din Chişinău un tablou de toate staţiile unde primăriaare depune grâne pentru a se acorda vagoanele necesare pentru transportarea 5. cerealelor în localitate. ESI Badgetul societiţei da binefacere „Pâinea saricilor* a fost ratificat de Comisia interimară. & Toţi funcţionarii îşi pensionarii din Iaşi, cari au subscris la cooperativa „Victoria Unirel* din Bucureşti, sunt invitaţi a se întruni la Adiţia Financiari, joi, 24 curent la ora 6 p. m., In camera d-lui Director Popescu, spre a sa consfătui şi a compune Comitetul filialei cooperative ce urmează a se constitui In oraşul nostru. Dl. Prof. dr. Parhon nu-şi poate ţine cursul la facultatea de medicină. Cu toate desele cereri făcute atât rectorului cit şi ministerului, d-na n’a putut parveni să capeteala necesară. Rezultatul acestei neglijenţe este că dl. prof. dr. Parhon se vede nevoit să renunţe la curs, iar studenţi sunt lipsiţi de audiarea importantelor lecţiuni a d lui dr. Parhon. Hi Serviciul de aprovizionări al comunei a ordonat aordonat Închiderea brutăriei lui Simon Gheţel din str. Zugravilor pe timp de 5 zile, cu începere de astăzi, pentru că a vândut pâne neagră un foc de albă cu preţul de speculă. Hi D. Nicolau, directorul Prefecture de judeţ, a obţinut un congediu de câteva zile, din cauza de boală. Servicia! In acest timp este condus de d. Mihailescu, administrator de plasă.