Opinia, februarie 1921 (Anul 17, nr. 4122-4144)
1921-02-26 / nr. 4142
4 ANTJL XVn-le» No. 4142 ABONAMENTE ON AN , p . . 150 LEI SASE LUNI . . . . 80 „ VBEX LUNI . . . o 40 „ ADMINISTRATIA 6b. HSrzflsci 17 -=» — TELEFON No. 300 - 7 '/// Biblioteca Universităţii i&Sl 50 bani aaa&raî SAMBATA26 FEBRUARIE 1921^ ARUNGIURI Ia Rimase la AGENTIA DE PUBLICITATE î, BRANISTEANU — — Str. Gh. MSrzascu 17 —— Concesionară exclusivă a publiaitţii — ZIAR POLitiC COTIOIANU, — Un nmnir vechialen — Acordurile Franco-Polone — Rolul rezervat Romflisiei. — Telegramele din Paris desvăluesc câte puţin semimisterul călătoriilor domnilor Pilsudsky şi Sapieha încapitala Franţei. Suntem în faţa unor noi pregătirirâsboinice relative la situaţia din Orientul apropiat, şi de ei ne aflăm în prezenţa unor chestiuni de cel mai mare interes pentru ţara românească. In curând va fi semnat un acord militar prin care Franţa B6 obligă a ajuta eventual Polonia prin furnizarea materialului derăzboi şi împrumutarea de ofiţeri de stat major. Acest acord va fi, bineînţeles, defensiv. Se ştie că toate acordurile militare sunt defensive. Şi numai fatalitatea facerea agresiunile afi se produci , iar agresiunea odată produsă este firesc ca acordurile „defensive“ să intre în funcţiune. Telegrama din Paris nu spune la ce se obligă, la rândul ei, Polonia. E şi cam greu, s’o spue. Se înţelege dela sine că ’Polonia îşi ia unele angajamente care nu pot fi destinate publicităţei. E destul să constatăm ci în căzul unei aventuri războinice, la care Polonia este împinşi de imperialismul occidental Franţa va furniza material şi ofiţeri. Carnea de tun rămâne pe seama bietelor state din Orient. Acest impuls războinic nu este lipsit şi de câştiguri palpabile şi imediate pentru marii idealişti de la Paris. Astfel acordat militar este Însoţit şi de acordări comerciale, prin care Franţa îşi asigură un avantaj"In stabilirea regimului vamal al Poloniei şi mai cu seamă prin organizarea exploatărei terenurilor petrolifere din Galiţia. La urma urmei ne-ar fi indiferente maşinaţiunile occidentale, cât şi concepţiunea oamenilor de stat ai Poloniei, de a se mândri mereu cu rolul coadei de topor. Ne ar fi indiferent, zicem, dacă toate aceste lucruri s’ar petrece numai pe seama iniţiatorilor principali.Dar în acest joc Indoetnic este târâră şi Rominis. Lucrul acesta nune poate fi indiferent. Telegramele din Paris arată că acordul Franco-Polon va fi complectat printr’o convantună cu Ceho-Slovacia şi România dn vederea stabilirei unei bariere contra tentativelor Rusiei sovietiste“ Din Paris se precizează chiar că: „pentru asigurarea flancului drept al armatei poloneze, un rol important va fi dat României“. Aşadar suntem băgaţi în alianţe militare în care rolul principal 11 joacă Polonia adica Statul cel mai cavale -leresc şi mai lipsit de spirit paşnic, iar imboldul principal stă în mâinele acelui stat care aprovocat toate încurcăturile răsboinice pe seama şi înlăuntrul Rusiei de la 1918 încoace. Pentru adversitatea încăpăţânată faţă de soviete şi pentru marota antigermană a Franţei va trebui ca noi să fim oricând gata de războae în schimbul simpatiei, materialului şi ofiţerilor de stat TM major din Occident. Bineînţeles că un propriu zis o înţelegere cu Polonia şi Franţa este lucrul care ne-ar displace, e vorba doar de două state aliate al căror concurs va fi totdeauna binevenit. Iasă am vrea să se chibzuială foarte bine realităţile şi să se capete garanţiile depline pentru viitor în legătură cu interesele noastre primordiale. Dacă avem nevoe să căutăm un sprijini militar împotriva unei eventuale agresiuni a Rusiei nu am admite ca acest sprijin să ne fie acordat numai împotriva Rusiei sovietice, şi să ne fie retras atunci când Rusia ar deveni stat burghez şi ar recunoaşte datoriile externe. Tot aşa n’am înţelege să ne legăm la o politică de duşmănie cu orice preţ faţă de Germania. Temerile noastre nu pot fi socotite de interopestive. Se ştie doar ce rol agresiv a jucat Polonia faţă de Ruşi şi ce rol curtenitor încearcă Franţa faţă de Ungaria, împotriva intereselor noastre cele mai vitale. D. Tache Ionescu, care doreşte să fie cu orice preţ ministru de externe al ţârii săşi păstreze independenţă macar faţă de străinătate, dacă nu şi-o poate deloc păstra faţă de politiciani mărunţi din sănul actualului cabinet. 7. Liga Naţiunilor ar fivoit să însemneze reprezentanţa legală a ordinei Internaţionale. Atâta vreme însă cât această ordine este alcătuită aşa cumeste şi reprezentanta ei,—mai mult sau mai puţin legală,—efatal să apară în lumina pe care o radiază la noi, Excelenţa sa domnul profesor doctor Toma Ionescu. 6. Spuns Aspect« Liga Naţiunilor Osteniţi de încordare» unei îndelungi activităţi, solii României în adunarea diplomaţilor cu sediul la Geneva s'au întorsîn ţară pentru a expune mult aşteptatele lor principii de politică internaţională şi remediile propuse de excelenţele lor întru tămăduirea rănilor de care sufere omenirea. A vorbit d. Toma Ionescu, dovedind o largă competinţă în operaţiunile radicale cerute de pacificarea lumii, dovadă intenţionata expediţie militară în Armenia şi violenta protestare împotriva dezarmării generale. Această conduită intransigentă a găsit imediata aprobare a ministrului de externe care îşi laudă reprezentantul său la Geneva, în dubla calitate de frateşi singur partizan takist. Desbateriie urmate In Parlament în jurul Ligei Naţiunilor, dacă n'au arătat că este o sucursală a Alianţei israelite cum voia d. Cuza, au dovedit insă că este o neputincioasă organizare de politiciani cosmopoliţi, îmbătrâniţi In tradiţionalismul vechilor sisteme şi concepţiuni ale diplomaţiei de anticamere secretă. Nici una din marile probleme cari frământă lumea nu şi-a găsit deslegarea la consorţiul dela Geneva, nici un proect care să ducă la înfrăţirea popoarelor n‘a fost eliberat de bine plătiţii plenipotenţiari ai Camerei capitaliste. Tratatul dela Versailles, pe a cărui urmă s’a ridiat Liga Naţiunilor, tânjeşte inutil în colbulbul arhivelor. Noua aşezare a Europei este o minciună întruchipată de beţia victoriei imperialiste care nu se sprijină pe nimic alta decât pe neputinţa momentană a popoarelor, de a o dărâma. n ultimul timp, discuţiie din Consiul de Coroană, în care s’a desbătut chestia intrării noastre în războiu, au fost obiectul unor amănunţite şi felurite comentarii. „Adevărul“ publică în numărul de orl notele unui participant la acel consiliu, scrise în ziua de 14 Aug. 1917 şi date acum la tipar. Autorul notelor, cu toată ostilitatea faţă de ne- Intervenţionişti, nu se , îndepărtează prea mult de adevăr. Mai întăiu trebue să precizăm caracterul Consiliului. Regele a spus, că „a convocat pe mai marii ţării nu ca să Ie ceară un sfat, câci hotărârea Iui este luată, dar ca să Ie ceară sprijinul lor“. D. Brătianu a adăugat în discursul său că „el şi ţara sânt angajate şi nu mai pot da înapoi“, împotriva acestui sistem al „faptelor îndeplinite“, au protestat d-nii Carp, Marghilomanul Maiorescu. Carp a constatat, că „aici nu este vorba de un consiliu, deoarece regele a luat deja o hotărâre, ci de o adunare al cărei rost el nu-l pricepe". D. Marghiloman spune „că i pare rău că guvernul s’a ananjat“. Şi mai departe declară că „nu înţelege cum a putut guvernul să între pe o astfel de cale şi să pue ţara în faţa unor fapte îndeplinite“. Iar Maiorescu a cerut să ne „degajăm" de angajamentele luate. In consiliul de Coroană nu s’a discutat și votat declararea de războiu. Dacă s’ar fi pus la vot, această propunere ar fi crezut, căci împotriva războiului au fos: Carp, Maiorescu, Marghiloman și Th. Rosetti. Iar pentru: d-nii Filipescu, Tărie Ioneau şi Brătianu (căci pe miniştrii din cabinetul liberal nu putem socoti ca vot aparte individual. T. Milorescu a ridicat o chestie constituţională: el a spus că: „Dacă vrem războiu, trebuesc in preelabil noul alegeri asupra acestei chestiuni. Această idee a provocat zâmbii. Dar declararea de războiu s’a făcut chiar fără votul Parlamentului de atanci, adunat bineînțeles ca alt scop. Astfel fiind lucrurile, războiul nostru a fost declarat prin lovitura da stat, fără un vot prealabil al Parlamentului, împotriva majorităţei fruntaşilor politici din Consiliul de Coroană şi a întregului popor român. România a intrat în războiu, —cum a spus d. Brătianu,—de teamă „să nu dispară moraliceşte, stând neutră într’un război in care se hotăra de soarta lumii“. Şi, în altă parte, d. Brătianu a adăogat! „Cei care se opun războiului nesocotesc chestia morală“. Fără voe ne vin în minte declaraţiile d-lui Brătianu, făcute unui reprezentant al ziarului „Secole“, când premierul nostru se întorcea de la conferinţa de la Paris, unde România nu fusese tratată, „pe picior de egalitate“ cu Marile Puteri. D. Brătianu a spus atunci: „Am fi putut rămânea neutri, fără să periclităm integritatea revendicărilor noastre“. Dacă am fi rămas neutri, fără dezastrul de bunuri şi de vieţi, cu armata Intactă, cu prestigiul neştirbit,hotărârile noastre ar fi tras greu in cumpăna evenimentelor și, ne-am fi îndeplinit idealurile, fără de jertfe inutile. VIATA POLITICA Consiliul de Coroană — Lovitura de Stat. — Justificarea războiului. — Neutralitatea. — înarmarea Ungariei Bucureşti.—Presa elveţiană discută zvonurile cari vin din Ungaria privitoare la înarmarea ungară. Această ştire este comentată in întreaga lume politică internaţională. Controlul Străinilor Proectul de lege pentru controlul străinilor a fost votat. Camera, reprezentată printr’un număr restrâns de deputaţi a votat în şedinţa de luni acest proect de lege, fâră nici o discuţiune. De acuma, conform art. 2 din sus numitalege, fiecare cetăţean, român sau străin care s’a sabilit Intr’un târg oare care după anul 1996 este obligat să ceară Ia scris baroului popula-iiei, autorizaţia de a putea locui n târgul sau oraşul unde se află. Dacă biroul nu va permite rămânerea în oraş a cetăţeanului petiţionar, legea dă drept de apel la prefectul poliţiei sau la poliţaiul oraşului, care judecă în ultimă instanţă. Petiţionarul nu se poate prezintă nici la întâia nici la a doua instanţă singur sau prin procurator pentru ca să-şi susţie cauza. Trebue să dovedească în scris că rămânerea lui în localitate este „necesară“ şi că exercită o profesiune „necunoscută“. Prefectul poliţiei sau poliţaiul oraşului dispune evacuarea cetăţeanului Indezirabil, adică trimiterea lui la urmă. Sentinţa se execută tot de forţa publică în 48 de ore. * Împrejurările în care a fost votat acest proect de lege şi spiritul sever în care el a fost redactat, pun încă odată în evidenţă mentalitateaguvernanţilor noştri. Legiuitorul a făcut abstracţie de spiritul larg democratic care trebue să fie la baza oricărei legi şi a lăsat la discreţia agentului de poliţie sau a subcomisarului, soarta oricărui cetăţean pe care valurile vieţii îl va arunca prin târguri sau oraşe străine în căutarea mijloacelor de trai sau sănătăţii sale. Legea aceasta nu va fi altceva decât sursa unor nouă abuzuri de oprimarea cetăţenilor liniştiţi şi paşnici al căror spirit de ordine, se mai preface din această cauză, în adevărată anarhie, care nu poate să fie decât fatali guvernanţilor noştri. Panamaua refacerii Bucureşti.—In urma scandalului provocat atât la Cameră cât şi la Senat de activitatea D-lui Jenică Atanasiu, se afirmă in mod cert că D sa Işi va înainta demisia. Pe de altă parte aflăm că un deputat din majoritate, hotărât să Interpeleze în chestia panamalei de la ministerul refacerii, un msm- brn al guvernului ia răspuns : „inutil, deoarece acest subsecretariat va fi desfiinţat. R INFORMATIUM . Urmând pilda întregei ţări, Iaşul şi a făcut datoria pregătind un frumos cadou pentru principesa Elisabeta, cu prilejul căsătoriei sale. Comisiunea interimară a oraşului a hotărât ca acel cadou să constea în o icoană artistă lucrată. Apropiindu-se data trimiterii la Bucureşti a cadoului, credem că ar fi nimerit ca el să fie expus într-una din vitrinele principate, pentru ca şi ieşenii să-şi cunoască darul şi mai ales să afle de unde a fost cumpărat şi la ce preţ se urcă valoarea lui. Cetăţenii îşi manifestă această legitimă curiozitate. „ Prefectura de judeţ a înştiinţat azi autoritaţile căi în conformitate cu ordinul ministrului de interne, serviciile publice au a fi suspendate de mâine până luni, cu prilejul serbărilor de căsătorie, a A. S. R. Principesa Elisabeta. Din partea armatei vor participa la serbările de căsătorie a A. S. R. Principesa Elisabeta, toţi generalii de Corp de armată şi de divizie, precum şi cîte o delegaţie de 3 ofiţeri superiori, şi 3 inferiori de fiecare corp de armată. „ Alegerile pentru comitetul Asociaţiei stud. evrei din Iaşi, vor avea loc Duminică 27 Februarie a. c. de la 10 dim. până la 8 seara în localul cantinei. Tot Duminică vor încep alegerile delegaţilor pentru congres în acelaş local. Comisiunea de organizare a congresului studenţilor evrei sminteşte tuturor studenţilor că ultimul termen pentru depunerea candidaturilor este ziua de Vineri 25 Februarie a. c. Sâmbătă 26 Februarie ora 8 seara va avea loc la Cantina din Str. Lăpuşneanu 26, adunarea generală a studenţilor pentrudiscutarea ordinei de zi a congresului. x Comisiunea specială judecă azi pe d. Lichiardopol învinuit de a fi contravenit la legea speculei. x Astă seară, la ora opt şi trei sferturi, d. prof. I. D. Ştefănescu, va începe în aula Universităţii, seria conferinţelor asupra „Artei Româneşti tratând despre „Prejudecăţi şi greşeli, în ceea ce priveşte trecutul nostru artistic, atmosfera artistică actuală şi arta ţărănească. Originile artei româneşti în relaţie cu originile artelor In Europa occidentală. 3. Locuinţe pentru funcţionari —Iată adresa trimisă de d. Scutaru administraţiei comunale, de care am vorbit erl. Direcţia Regională c. f. r. în numele „Casei Muncel c. f. r.e solicită de la Primă,ia Iaşi locul grădinei de la Râpa Galbenă, gratuit sau cu preţ r dus, în scopul de a construi pe acest loc cu cheltuiala sa un cartier modern de locuinţe pentru funcţionarii c. f.. din localitate, cu şcoală, bibliotecă, sală de conferinţe, băi etc. cu distribuţie de apă, lumină electrică, cu pavaje şi plantaţii, toate făcute şi întreţinute de Casa Muncel. Pentru o aşa operă de asistenţă socială şî de înfrumuseţire a Iaşului, credem, Domnule Preşedinte, că atât dv. cât şi întreg onor consiliu, nu veţi ezita a sacrifica acea grădină, foarte greu de întreţinut, şi veţi fi rezolvat în acelaşi timp în parte şi chestiunea locuinţelor în Iaşi“. După cum am spus chestia va veni în dezbaterea comisiei interimare, în cursul săptămânei viitoare. „ Camera de Comerţ a ţinut astăzi dimineaţă la ora 10 o şedinţă extraordinară la care au luat parte şi membrii corespondenţi. S-a discutat proectul legii pentru combatereaspeculei şi s-a numit o comisune care să plece la Bucureşti pentru a expune guvernului, punctul de vedere al comercianţilor ieşeni care cer libertatea comerţului ca unic mijloc pentru oxtenirea traiului. * In învăţământul normal al grădinilor de copii din Iaşi sânt vacante 4 ore deştiinţe fiziconaturale şi 2 ore de geografie. * Sâmbătă in 26 a lunei are loc serbarea aniversărei societăţel „Vulturul*. Seara va avea loc un mare bal în saloanele societăţii de gimnastică. Comisiunea pentru evaluarea pagubelor de război, instituită pe lângă tribunalul local, şi-a terminat cercetările privitoare la cererea de despăgubiri a Comunei Iaşi. Interesele Comunei au fost susţinute de A. Savul inginer-şef al comunei. Pronunţarea se va produce Luni. VI Conferinţele asupra „Simbolismului în artă sec. XX lea, cari, în urma cererii unui grup de studenţi—foşti elevi al d-lui prof. I. D. Ştefănescu — urmau si fie rostite în limba franceză, vor fi ţinute acum ta limba română. D. Ştefănescu va ţine In franţuzeşte, conferinţe de exerciţiu pentru studenţi, în mod special. „ Dela asociaţia medicilor — Luni 21 Februar a. c. neîntrunindu-se decât un număr mic de medici, s’au făcut discuţiuni cu caracter profesional şi medical asupra Leprei,staţiunilor climaterice şi marilor puerperale, la care am luat parte D-na Dr. Grota, prof. Dr. Parhon, Colonel Dr. Pârvu- Iescu ş. a. Discuţiunile ante-proectului de reorganizare a asociaţiei generale a mediilor s’au amânat pentru Luni 28 Februarie a. c. ora 5 seara tot un amfitentral nUI. autonomie, când se vor lua hotărâri definitive, cu oricare ar fi numărul medicilor prezenţi. x Veaticul hoţ de vite Zahiria Birlădeanu care evadat din arestul de la Vaslui a fost arestat de agenţii serviciului de siguranţă din localitate şi trimis sub excortă la Vaslui pentru a-şi executa pedeapsa de închisoare de acolo. x Direcţiunea g-rală a teatrelor, conf. art. 100 din regulamentul legei teatrelor, aduce la cunoştinţa tuturor proprietarilor şi antrepenorilor de localuri ,unde căută orchestre sau din voce, că sunt obligaţi ca până la 1 Martie a. c. să facă declaraţii timbrate, prin care să arate numărul persoanelor care cântă, numele lor şi dacă sunt cetăţeni români. Declaraţiile vor mai cuprinde şi chiria localului, patenta, registru de vânzare zilnic şi alte acte pe cari va crede comisiunea. Deocamdată sunt citate următoarele localuri, în luna Martie, la ora 4 p m., în cancelaria Teatrului Naţional; la 7 restaurantele Tuffei şi Traian ; la 8 berăriile Aziga şi Luter; la 9 berăria Zimbru şi localul Toma Nistorică din Bd. Ferdinand; la 10 Varietéul Tanareche şi Hala de bere din str. Anastasie Panu ; la 11 Martie Terasa Bejan şi Cofetăria Comercială din strada Ştefan cel Mare No. 31. Localurile care nu a cuprinse aici, vor fi avizate de poliţie şi se vor prezintă în ziua de 12 Martie. Din comisiune face parte şi un delegat al Minist de finanţe. Acei cari nu se vor prezintă în zilele de mai sus, vor fi impuşi din oficiu la taxa fixă teatrali.