Opinia, februarie 1921 (Anul 17, nr. 4122-4144)

1921-02-26 / nr. 4142

4 ANTJL XVn-le» No. 4142 ABONAMENTE ON AN , p . . 150 LEI SASE LUNI . . . . 80 „ VBEX LUNI . . . o 40 „ ADMINISTRATIA­ ­ 6b. HSrzflsci 17 -=» — TELEFON No. 300 - 7 '/// Biblioteca Universităţii i&Sl 50 bani aaa&raî SAMBATA26 FEBRUARIE 1921^ ARUNGIURI Ia Rimase la AGENTIA DE PUBLICITATE î, BRANISTEANU — — Str. Gh. MSrzascu 17 —­­— Concesionară exclusivă a publiaitţii — ZIAR POLitiC COTIOIANU, — Un nmnir vechia­­­len — Acordurile Franco-Polone — Rolul rezervat Romflisiei. — Telegramele din Paris de­­svăluesc câte puţin semimi­­sterul călătoriilor domnilor Pilsudsky şi Sapieha în­­ca­pitala Franţei. Suntem în faţa unor noi pregătiri­­râsboinice relative la situaţia din Orien­tul apropiat, şi de ei ne a­­flăm în prezenţa unor che­stiuni de cel mai mare in­teres pentru ţara românească. In curând va fi semnat un acord militar prin care Franţa B6 obligă a ajuta eventual Polonia prin furnizarea ma­terialului de­­război­­ şi îm­prumutarea de ofiţeri de stat major. Acest acord va fi, bi­ne­înţeles, defensiv. Se ştie că toate acordurile militare sunt defensive. Şi numai fa­talitatea face­rea agresiunile afi se produci , iar agresiu­nea odată produsă este firesc ca acordurile „defensive“ să intre în funcţiune.­­ Telegrama din Paris nu spune la ce se obligă, la rân­­dul ei, Polonia. E şi cam greu, s’o spue. Se înţelege dela sine că ’Polonia îşi ia unele angajamente care nu pot fi destinate publicităţei. E destul să constatăm ci în căzul unei aventuri război­nice, la care Polonia este îm­pinşi de imperialismul occi­dental Franţa va furniza ma­terial şi ofiţeri. Carnea de tun rămâne pe seama biete­lor state din Orient. Acest impuls războinic nu este lipsit şi de câştiguri pal­pabile şi imediate pentru marii idealişti de la Paris. Astfel acordat militar este Însoţit şi de acordări comer­ciale, prin care Franţa îşi asigură un avantaj"In stabi­lirea regimului vamal al Po­loniei şi mai cu seamă prin organizarea exploatărei tere­nurilor petrolifere din Ga­­liţia. La urma urmei ne-ar fi in­diferente maşinaţiunile occi­dentale, cât şi concepţiunea oamenilor de stat ai Poloniei, de a se mândri mereu cu ro­lul coadei de topor. Ne ar fi indiferent, zicem, dacă toate aceste lucruri s’ar petrece numai pe seama iniţiatorilor principali.Dar în acest joc Indoetnic este târâră şi Ro­­minis. Lucrul acesta nu­­ne poate fi indiferent. Telegramele din Paris a­­rată că acordul Franco-Po­­lon va fi complectat printr’o convant­ună cu Ceho-Slovacia şi România d­n vederea sta­­bi­lirei unei bariere contra tentativelor Rusiei soviet­iste“ Din Paris se precizează chiar că: „pentru asigurarea flan­cului drept al armatei polo­neze, un rol important va fi dat României“. Aşa­dar suntem băgaţi în alianţe militare în care ro­lul principal 11 joacă Polonia adica Statul cel mai ca­vale -­­­leresc şi mai lipsit de spirit paşnic, iar imboldul princi­pal stă în mâinele acelui stat care a­­provocat toate încur­căturile răsboinice pe seama şi înlăuntrul Rusiei de la 1918 încoace. Pentru adversitatea încă­păţânată faţă de soviete şi pentru marota antigermană a Franţei va trebui ca noi să fim ori­când gata de războae în schimbul simpatiei, mate­rialului şi ofiţerilor de stat TM major din Occident. Bine­înţeles că un propriu zis o înţelegere cu Polonia şi Franţa este lucrul care ne-ar displace, e vorba doar de două state aliate al căror con­curs va fi totdeauna bineve­nit. Iasă am vrea să se chib­­zuia­lă foarte bine realităţile şi să se capete garanţiile de­pline pentru viitor în legătu­ră cu interesele noastre pri­mordiale. Dacă avem nevoe să cău­tăm un sprijini militar îm­potriva unei eventuale agre­siuni a Rusiei nu am admite ca acest sprijin să ne fie a­­cordat numai împotriva Ru­siei sovietice, şi să ne fie retras atu­nci când Ru­sia ar deveni stat burghez şi ar recunoaşte datoriile ex­terne. Tot aşa n’am înţelege să ne legăm la o politică de duşmănie cu orice preţ faţă de Germania. Temerile noastre nu pot fi socotite de interopestive. Se ştie doar ce rol agresiv a ju­cat Polonia faţă de Ruşi şi ce rol curtenitor încearcă Franţa faţă de Ungaria, îm­potriva intereselor noastre cele mai vitale. D. Tache Ionescu, care do­reşte să fie cu orice preţ mi­­­nistru de­ externe al ţârii să­­şi păstreze independenţă ma­­car faţă de străinătate, dacă nu şi-o poate deloc păstra faţă de politiciani mărunţi din sănul actualului cabinet. 7. Liga Naţiunilor ar fi­­voit să însemneze reprezentanţa legală a ordinei Internaţionale. Atâta vre­me însă cât această ordine este alcătuită aşa cum­­este şi repre­zentanta ei,—mai mult sau mai puţin legală,—e­­fatal să apară în lumina pe care o radiază la noi, Excelenţa sa domnul profe­sor doctor Toma Ionescu. 6. Spuns Aspect« Liga Naţiunilor Osteniţi de încordare» unei în­delungi activităţi, solii României în adunarea diplomaţilor cu se­diul la Geneva s'au întors­­în ţară pentru a expune mult aştep­tatele lor principii de politică in­ternaţională şi remediile propuse de excelenţele lor întru tămă­duirea rănilor de care sufere o­­menirea. A vorbit d. Toma Ionescu, do­vedind o largă competinţă în o­­peraţiunile radicale cerute de pa­cificarea lumii, dovadă intenţio­nata expediţie militară în Arme­nia şi violenta protestare împo­triva dezarmării generale. Aceas­tă conduită intransigentă a gă­sit imediata aprobare a ministru­lui de externe care îşi laudă reprezentantul său la Geneva, în dubla calitate de frate­­şi singur partizan takist. Desbateriie urmate In Parla­ment în jurul Ligei Naţiunilor, dacă n'au arătat că este o su­cursală a Alianţei israelite cum voia d. Cuza, au dovedit insă că este o neputincioasă organiza­re de politiciani cosmopoliţi, îm­bătrâniţi In tradiţionalismul ve­chilor sisteme şi concepţiuni ale diplomaţiei de anticamere se­cretă. Nici una din marile probleme cari frământă lumea nu şi-a gă­sit deslegarea la consorţiul dela Geneva, nici un proect care să ducă la înfrăţirea popoarelor n‘a fost eliberat de bine plătiţii ple­nipotenţiari ai Camerei capitalis­te. Tratatul dela Versailles, pe a cărui urmă s’a ridi­at Liga Na­ţiunilor, tânjeşte inutil în colbul­bul arhivelor. Noua aşezare a Europei este o minciună întru­chipată de beţia victoriei impe­rialiste care nu se sprijină pe nimic alta decât pe neputinţa momentană a popoarelor, de a o dărâma. ­n ultimul timp, discuţii­e din Cons­iul de Coroană, în care s’a desbătut chestia intrării noastre în războiu, au fost obiectul unor amănunţite şi felurite comentarii. „Adevărul“ publică în numă­rul de orl notele unui partici­pant la acel consiliu, scrise în ziua de 14 Aug. 1917 şi date acum la tipar. Autorul notelor, cu toată ostilitatea­­ faţă de ne- Intervenţionişti, nu se , îndepăr­tează prea mult de adevăr. Mai întăiu trebue să precizăm caracterul Consiliului. Regele a spus, că „a convocat pe mai marii ţării nu ca să Ie ceară un sfat, câci hotărârea Iui este lua­tă, dar ca să Ie ceară sprijinul lor“. D. Brătianu a adăugat în discursul său că „el şi ţara sânt angajate şi nu mai pot da înapoi“, împotriva acestui sistem al „faptelor îndeplinite“, au pro­testat d-nii Carp, Marghiloman­ul Maiorescu. Carp a constatat, că „aici nu este vorba de un consiliu, de­oarece regele a luat deja o hotărâre, ci de o aduna­re al cărei rost el nu-l pricepe". D. Marghiloman spune „că i pa­re rău că guvernul s’a ananjat“. Şi mai departe declară că „nu înţelege cum a putut guvernul să între pe o astfel de cale şi să pue ţara în faţa unor fapte îndeplinite“. Iar Maiorescu a ce­rut să ne „degajăm" de anga­jamentele luate. In consiliul de Coroană nu s’a discutat și votat declararea de războiu. Dacă s’ar fi pus la vot, această propunere ar fi cre­zut, căci împotriva războiului au fos: Carp, Maiorescu, Mar­ghiloman și Th. Rosetti. Iar pentru: d-nii Filipescu, Tărie Ioneau şi Brătianu (căci pe miniştrii din cabinetul liberal nu­ putem socoti ca vot aparte individual. T. Milorescu a ridicat o chestie constituţională: el a spus că: „Dacă vrem răz­boiu, trebuesc in preelabil noul alegeri asupra acestei chesti­­uni. Această idee a provocat zâmb­ii. Dar declararea de războiu s’a făcut chiar fără votul Parlamentului de atanci, adunat bineînțeles ca alt scop. Astfel fiind lucrurile, războiul nostru a fost declarat prin lovitura da stat, fără un vot preala­bil al Parlamentului, îm­potriva majorităţei frun­taşilor politici din Consi­liul de Coroană şi a în­tregului popor român. România a intrat în războiu, —cum a spus d. Brătianu,—de teamă „să nu dispară morali­ceşte, stând neutră într’un răz­boi in care se hotăra de soarta lumii“. Şi, în altă parte, d. Bră­tianu a adăogat! „Cei care se opun războiului nesocotesc che­stia morală“. Fără voe ne vin în minte de­claraţiile d-lui Brătianu, făcute unui reprezentant al ziarului „Secole“, când premierul nostru se întorcea de la conferinţa de la Paris, unde România nu fu­sese tratată, „pe picior de ega­litate“ cu Marile Puteri. D. Bră­tianu a spus atunci: „Am fi putut rămânea neutri, fără să periclităm integritatea revendi­cărilor noastre“. Dacă am fi rămas neutri, fără dezastrul de bunuri şi de vieţi, cu armata Intactă, cu prestigiul neştirbit,­hotărârile noastre ar fi tras greu in cumpăna eveni­mentelor și, ne-am fi îndeplinit idealurile, fără de jertfe inutile. VIATA POLITICA Consiliul de Coroană — Lovitura de Stat. — Justificarea războiului. — Neutralitatea. — ­înarmarea Ungariei Bucureşti.—Presa elve­ţiană discută zvonurile ca­ri vin din Ungaria privi­toare la înarmarea un­gară. Această ştire este comentată in întreaga lu­me politică internaţională. Controlul Străinilor Proectul de lege pentru con­trolul străinilor a fost votat. Camera, reprezentată printr’un număr restrâns de deputaţi a votat în şedinţa de luni acest proect de lege, fâră nici o dis­cuţi­une. De acuma, conform art. 2 din sus numita­­lege, fiecare cetă­ţean, român sau străin care s’a s­abilit Intr’un târg oare care după anul 199­6 este obligat să ceară Ia scris baroului popula-i­iei, autorizaţia de a putea locui n târgul sau oraşul unde se află. Dacă biroul nu va permite ră­mânerea în oraş a cetăţeanului petiţionar, legea dă drept de a­­pel la prefectul poliţiei sau la poliţaiul oraşului, care judecă în ultimă instanţă. Petiţionarul nu se poate pre­zintă nici la întâia nici la a doua instanţă singur sau prin procurator pentru ca să-şi sus­­ţie cauza. Trebue să dovedească în scris că rămânerea lui în localitate este „necesară“ şi că exercită o profesiune „necunoscută“. Prefectul poliţiei sau poliţaiul oraşului dispune evacuarea ce­tăţeanului Indezirabil, adică tri­miterea lui la urmă. Sentinţa se execută tot de forţa publică în 48 de ore. * Împrejurările în care a fost vo­tat acest proect de lege şi spiri­­tul sever în care el a fost re­dactat, pun încă odată în evi­denţă mentalitatea­­guvernanţilor noştri. Legiuitorul a făcut abstracţie de spiritul larg democratic care trebue să fie la baza oricărei legi şi a lăsat la discreţia agen­tului de poliţie sau a subcomi­sarului, soarta oricărui cetăţean pe care valurile vieţii îl va a­­runca prin târguri sau­ oraşe străine în căutarea mijloacelor de trai sau sănătăţii sale. Legea aceasta nu va fi alt­ceva decât sursa unor nouă abu­zuri de oprimarea cetăţenilor li­niştiţi şi paşnici al căror spirit de ordine, se mai preface din această cauză, în adevărată a­­narhie, care nu poate să fie de­cât fatali guvernanţilor noştri. Panamaua refacerii Bucureşti.—In urma scan­dalului provocat atât la Ca­meră cât şi la Senat de ac­tivitatea D-lui Jenică Ata­­nasiu, se afirmă in mod cert că D sa Işi va înainta de­misia. Pe de altă parte aflăm că un deputat din majoritate, hotărât să Interpeleze în chestia panamalei de la mi­nisterul refacerii, un msm- brn al guvernului ia răs­puns : „inutil, de­oarece acest subsecretariat va fi des­fiinţat. R INFORMATIUM . Urmând pilda întregei ţări, Iaşul şi a făcut dato­ria pregătind un frumos cadou pentru principesa Eli­­sabeta, cu prilejul căsăto­riei sale. Comisiunea interi­mară a oraşului a hotărât ca acel cadou să constea în o icoană artist­ă lucrată. Apropiindu-se data trimi­terii la Bucureşti a cadou­lui, credem că ar fi nimerit ca el să fie expus într-una din vitrinele principate, pen­­tru ca şi ieşenii să-şi cunoa­scă darul şi mai ales să afle de unde a fost cumpă­rat şi la ce preţ se urcă valoarea lui. Cetăţenii îşi manifestă această legit­imă curiozitate. „ Prefectura de judeţ a în­ştiinţat azi autoritaţile căi în conformitate cu ordinul minis­trului de interne, serviciile pub­lice au a fi suspendate de mâine până luni, cu prilejul serbărilor de căsătorie, a A. S. R. Princi­pesa Elisabeta.­­ Din partea armatei vor participa la serbările de că­­sătorie a A. S. R. Principesa Elisabeta, toţi generalii de Corp de armată şi de divi­zie, precum şi cîte o delega­ţie de 3 ofiţeri superiori, şi 3 inferiori de fie­care corp de armată. „ Alegerile pentru comitetul Asociaţiei stud. evrei­­ din Iaşi, vor avea loc Duminică 27 Feb­ruarie a. c. de la 10 dim. până la 8 seara în localul cantinei. Tot Duminică vor încep alege­rile delegaţilor pentru congres în acelaş local.­­ Comisiunea de organizare a congresului studenţilor evrei sminteşte tuturor studenţilor că ultimul termen pentru depunerea candidaturilor este ziua de Vi­neri 25 Februarie a. c. Sâmbătă 26 Februarie ora 8 seara va avea loc la Cantina din Str. Lăpuşneanu 26, aduna­rea generală a studenţilor pen­tru­­discutarea ordinei de zi a congresului. x Comisiunea specială judecă azi pe d. Lichiardopol învinuit de a fi contra­venit la legea spe­culei. x Astă seară, la ora opt şi trei sferturi, d. prof. I. D. Şte­­fănescu, va începe în aula Uni­versităţii, seria conferinţelor asu­pra „Artei Româneşti tratând despre „Prejudecăţi şi greşeli, în ceea ce priveşte trecutul nostru artistic, atmosfera artistică ac­­tuală şi arta ţărănească. Origi­nile artei româneşti în relaţie cu originile artelor In Europa occi­dentală. 3. Locuinţe pentru funcţionari —Iată adresa trimisă de d. Scu­­taru administraţiei comunale, de care am vorbit erl. Direcţia Regională c. f. r. în numele „Casei Muncel c. f. r.e solicită de la Primă,­ia Iaşi locul grădinei de la Râpa Galbenă, gratuit sau cu preţ r dus, în sco­pul de a construi pe acest loc cu cheltuiala sa un cartier mo­dern de locuinţe pentru funcţio­narii c. f.­­. din localitate, cu şcoală, bibliotecă, sală de con­ferinţe, băi etc. cu distribuţie de apă, lumină electrică, cu pavaje şi plantaţii, toate făcute şi între­ţinute de Casa Muncel. Pentru o aşa operă de asis­tenţă socială şî de înfrumuseţi­re a Iaşului, credem, Domnule Pre­şedinte, că atât dv. cât şi întreg onor consiliu, nu veţi ezita a sa­crifica acea grădină, foarte greu de întreţinut, şi veţi fi rezolvat în acelaşi timp în parte şi ches­tiunea locuinţelor în Iaşi“. După cum am spus chestia va veni în dezbaterea comisiei inte­rimare, în cursul săptămânei vii­toare. „ Camera de Comerţ a ţinut astăzi dimineaţă la ora 10 o şe­dinţă extra­ordinară la care au luat parte şi membrii corespon­­denţi. S-a discutat proectul legii pen­­tru combaterea­­speculei şi s-a numit o comis­­une care să plece la Bucureşti pentru a expune guvernului, punctul de vedere al comercianţilor ieşeni care cer libertatea comerţului ca unic mij­­loc pentru oxtenirea traiului. * In învăţământul normal al grădinilor de copii din Iaşi sânt vacante 4 ore de­­ştiinţe fizico­­naturale şi 2 ore de geografie. * Sâmbătă in 26 a lunei are loc serbarea aniversărei soci­etă­­ţel „Vulturul*. Seara va avea loc un mare bal în saloanele societăţii de gimnastică.­­ Comisiunea pentru eva­­luarea pagubelor de război, instituită pe lângă tribunalul local, şi-a terminat cercetă­rile privitoare la cererea de des­păgubiri a Comunei Iaşi. Interesele Comunei au fost susţinute de A. Savul ingi­­ner-şef al comunei. Pronunţarea se va produce Luni.­ VI Conferinţele asupra „Sim­bolismului în artă sec. XX lea, cari, în urma cererii unui grup de studenţi—foşti elevi al d-lui prof. I. D. Ştefănescu — urmau si fie rostite în limba franceză, vor fi ţinute acum ta limba ro­mână. D. Ştefănescu va ţine In franţuzeşte, conferinţe de exer­ciţiu pentru studenţi, în mod special. „ Dela asociaţia medicilor — Luni 21 Februar a. c. neîntrunin­­du-se decât un număr mic de medici, s’au făcut discuţiuni cu caracter profesional şi medical asupra Leprei,staţiunilor climateri­ce şi marilor puerperale, la care am luat parte D-na Dr. Grota­, prof. Dr. Parhon, Colonel Dr. Pârvu- Iescu ş. a. Discuţiunile ante-proectului de reorganizare a asociaţiei generale a mediilor s’au amânat pentru Luni 28 Februarie a. c. ora 5 seara tot un amfitentral nUI. autonomie, când se vor lua hotărâri definitive, cu ori­care ar fi numărul medicilor prezenţi. x Veaticul hoţ de vite Zahiria Birlădeanu care evadat din arestul de la Vaslui a fost ares­­tat de agenţii serviciului de siguranţă din localitate şi trimis sub excortă la Vaslui pentru a-şi executa pedeapsa de închisoare de acolo. x Direcţiunea g-rală a teatre­lor, conf. art. 100 din regulamen­tul legei teatrelor, aduce la cu­noştinţa tuturor proprietarilor şi antrepenorilor de localuri ,unde căută orchestre sau din voce, că sunt obligaţi ca până la 1 Martie a. c. să facă declaraţii timbrate, prin care să arate numărul per­soanelor care cântă, numele lor şi dacă sunt cetăţeni români. Declaraţiile vor mai cuprinde şi chiria localului, patenta, registru de vânzare zilnic şi alte acte pe cari va crede comisiunea. Deocamdată sunt citate următoa­rele localuri, în luna Martie, la ora 4 p m., în cancelaria Teatrului Naţional; la 7 restaurantele Tuff­ei şi Traian ; la 8 berăriile Aziga şi Luter; la 9 berăria Zimbru şi localul Toma Nistorică din B­d. Ferdinand; la 10 Varietéul Tanareche şi Hala de bere din str. Anastasie Panu ; la 11 Martie Terasa Bejan şi Cofetăria Comer­cială din strada Ştefan cel Mare No. 31. Localurile care nu­ a cuprinse aici, vor fi avizate de poliţie şi se vor prezintă în ziua de 12 Martie. Din comisiune face parte şi un delegat al Minist de finanţe. Acei cari nu se vor prezintă în zilele de mai sus, vor fi impuşi din oficiu la taxa fixă teatrali.

Next