Opinia, iulie 1926 (Anul 22, nr. 5726-5751)
1926-07-01 / nr. 5726
w ^mn no. 57; A&QNAMENTe m f • - pe ' s S20 r • * » ® ■ # jy^ * * “ - ^ IN JURUL DECI A PARTld Declarafia pe care a fcut-o partidul liberii n Cameră, constitue un d-cument important auriu căruia merita să stărum obişnuiţi mai multă /'ie pe scenă, decit în salăi liberalii au constatat dl hprihdere că alta e pitctygld Specialul uiui au actorului. Că pe seriare joacă prost până la re.giperare şi că protestele iilor privitori sunt un a igcât îndreptăţite. • nişte mizerabili cabotii-a spus averescanilor, deci fiţia d-lui Ionel Brătianu,-jfeaţi atât de infam încât ni veţi duce pe noi şi pe io oamenii din ţara asta, îa o firea justificată reVolT I;itcrul era spus cu toată convingerea și gravitata de care e capabil un ex-tandiar ca d. I. (}. Duca 1 Majorităţile îrisă nu s'at lăsat de loc imnpresi.nat. In loc să-şi pue *caps! îl pământ, au izbucnit 11 rîs. „Dar. voi ce-aţi faa.it înaintea iibastra ?“ spuhe.’Hi nepăsători deputaţii d-lui Goga, întrebarea era foarte justificată: actorii de azi imită pe cei de eri exagerându-le defectele. Scoalea rea însă, Vine tot de k liberalii ai copajcrat metodele de care apuitazani2 averescanii. Mai trujit, toți au stăruit să fie adusa pe scenă trupa aceista die bacalaureatului... Zilele acestea au adus în oraşul nofettai, cu tradiţie Vie cm- tru cultural, echipe de tineri şi îndepărtate târguri provinciaii, adunându-se cu tineretul de an, s’a format o l giune de camdai la diploma bacalaureatul, emoţionată în aşteptarea exal -nării şi apoi, tristă scontândezultatul. Profesorii sânt severi, dându-şi seamă că ultimele serii absolvenţi ai liceelor au vit nepregătite în Universităţi, cât să-şi răscumpere greşelile un trecut prea apropiat plin degăduinţă, prin strângerea şuhbului la acordarea diplomelor bacalaureat. Astfel cred profsorii, că de acum înainteversităţile nu vor mai avea dcât elemente pentru muncă suţinută şi deci departe de precupări tulburătoare ale atmostrei de învăţătură şi ale linii publice. In parte, au dreptate profesii. Dar nici o severitate exagrată nu e recomandabilă , a trage absolvenţii de liceu cari, toate aparenţele, rămân cei impresionabili uşor, cu gravitea cu care sânt trataţi, a li pune chestiuni de echilibrişti şcolară, a li se da teme cât imposibile şi unele berga până la absurd (de pildă : „o vorbă cu o picătură de apă“ înseamnă o lipsă de cunoaşh a sufletului de copil, o vo împiedecare la libera dezvolţi şi exprimare a cunoştinţor cpătate din programele s-suciente şi rău aranjate. Că sânt elemente slabe puin elevi, e necontestat. Dar iu admisibil să se forjeze nota procentul celor respinşi sa î treacă peste măsură pe acel reuşiţilor; pentrucă în matei de examen, hazardi] e aproa; totdeauna eiementu principa o întrebare buclucaşă răstean percei mai bun elev şi U; •întâmplător uşoară dă posibil gfluj slab să se strecu». I 1 /SPECÎI: prin furcile catidiene un moment |jinal îndepărtate. In sufletul copiilor, întâmplăiie cele mai neînsemnate iau prtiporfuil am văzut, îij zilele acestea de emoţie, tristeţea corleşind până la durere pe mulţi lin candidaţii la bacalaureat, iţii văzut nelinişti cari ar trebui ndepărtate din sufletul încă flăpând al atâtor candidaţi. E păcat pentru orice lacrimă in ochii senini ai copilăriei; sânt singurii ani din viaţă cari trebue cruţaţi, pentru că amintirea lor rămâne să lumineze viaţa dealungul ei întreg. Ştim că profesorii nu sânt sentimentali şi că educaţia în şcoală se face cu teroarea catalogului şi a liniei aplicată viguros la palmă ; totuşi, pentru că avem convingerea că mentă toată solicitudinea noastră, cerem pentru copiii atât de emoţionaţi in epoca aceasta a bacalaureatului, mai multă îngăduinţă. Q. SPINA IMERA avtîuu.iv. ■ să le fie mai uşor să-i alunge. Acum însă nu le mai place nimic din ce vâd în oglinda care-o caricaturizează (şi nu prea mult!). Dacă din experienţa aceasta, d. Brăteanu ar ieşi cu convingerea că abuzurile §i ilegalităţi!® Jm trebifesc practicSiS nicjt chiar de guvernul său, declaraţia din Cameră ar putea fi socotită ca un punct de unde viaţă noastră politică năzueşte cu toata seriozitatea spre un regim constituţional. Dar ne îndoim, pentru că cunoaştem prea bine pe liberali. In orice caz, declaraţia ,elita de l1 Duca constitue un fel de a seernii prin care partidul liberal se leapădă şi condamnă metodele ilegale. Îşi mai ia obligaţia — extrem de importantă —, de a nu amesteca ărnvata în luptele politice, şi de a feri magistratura să aplice circularele ministerului, în locul ilegilori . Toate aceste lucruri se cer de multă vreme, cu insistenţă inepuizabilă, ţărăniştii şi naţionalii. De ce sunt aşa de înverşunaţi liberalii împotriva lor ? Iată c*un nou carrip pe uiacup? care ne duce iarăşi la scepticism. Timeo Danaos... I. Englejii pleacă cu gramada în America O consecinţă a grevei minierilor In ultimul timp, peste 100,000 engleji au cerut învoirea de a debarca în America. Acest adevărat exod se datoreşte grevei minierilor. Numeroşi lucrători vor să ermgreze, în speranţa că vor găsi in Continentul Nou o viaţă mai bună. Dar sânt şi bogătaşi cari vor să se expatriezQ xje jtre ce ameninţările de”greVă jc ^rihfej^nesc, traiul tihnit şi comod. Ei caută trt America plăceri de trai şi confortul pe care nu-1 mai găsesc în pairii. ... ' Deoarece legea îmigrărei prevede Că tiu pdf iii if a in Ștafete' (Jnite de cât 34,000 engfett pe an, guvernul din Washington caută un mod de a rezolvi cele 100,000 de cereri. • Vis fatal.— O tragică întâmplare se anunţă din Asti (Italia). Fraţii Carol şi losif Vigliazzo dormeau In acelaş pat. In puterea nopţii, losif a avut un vis groaznic. Se făcea că l-au atacat bandiţii şi el se apăra trăgând focuri de revolver. losif s’a trezit tulburat şi scăldat In sudoare. In mână ținea un revolver, iar patul era plin de sânge. In puterea visului, își împușcase pe fratele Carol 1 5Turssmu- EXPOZIŢIILE ŞOCAX.BX.OR. Aceste expoziţii câştigă an cu an tot mai mult teren în viaţa publică românească, ceea ce denotă că cultura a început să prindă şi la noi rădăcină puternică, întrucât pe lângă studiile trebuitoare pregătirei tineretului în lupta pentru traiu, mai este şi o altă preocupare care complectează pe cea dintăiu cu diferite ramuri de activitate ; — preocupare ce se socoteşte în şcoală ca un corolar, dar care pune în evidenţă aptitudini hotărâtoare pentru a determina anumite orizonturi ce se întredeschid celor ce trec prin şcoală cu scopul fără îndoială de a-şi forma o carieră. Acest punct de vedere a făcut că azi expoziţiile şcolare ale feteiei §1 Us de Em. Manoliu multă lume, nu din curiozitate numai, ci şi din un interes viu simţit, pentru progresul ce se realizează şi pe terenul practic, care să dee societăţii elemente noui şi in alte ramuri ale activităţii lor, nu numai în acea a studiilor teoretice cari îndreaptă pe foarte mulţi tineri şi tinere spre calea budgetului. Presa semnalează la finele fiecărui an şcolar ceea ce constată din mersul învăţământului de peste an şi-şi îndeplineşte o datorie de a seconda anchetele, ca să zic ăşa, pe care le face însuşi publicul mare. Şi anul acesta deci, noi cel puţin, nu lipsim de la îndeplinirea acestei datorii. Iar dacă pentru azi ne ocupăm în coloanele acestui ziar numai de limiia Hi »Qhsa QamjjC şi „Mihail Cogălniceanu“ o facem aceasta cu deplină covingere că şcolile profesionale se prezintă bine, că trebue să fie bine sub toate raporturile, deoarece directiva lor e dată de la început, şi tot ce se învaţă în ele e cu menirea de a face din eleve numai profesionist?. Nu-i tot aşa cu liceele unde lucrul de mână, desemnul, ţesutul etc. sunt considerate ca dexterităţi şi ca atare elevele au prea puţine ore pe săptămână ca să se ocupe cu ase-simea obiecte. Din acest punct e vedere interesul nostru creşte vizitând expoziţiile acestei ecoi. Expoziţia de la „Oltea Doamna“ Înjghebată repede, se prezintă ceva mai io mic ca anul trecut, dar cu toată graba pusă în aranjarea expoziţiei publicul a cele văzute. Ceia ce e mai de seamă şi care interesează mult pe toţi cari să gândesc la aptitudinea femeilor în gospodăriile viitoare, este cusutul, propriu zis, şi în spre partea aceasta se îndreaptă aproape toţi ochii cercetători ; lucrul manual de se prezintă bine, opinia publicului vizitator e câştigată. Lucruri expuse, ca: cusuturi în puncte, broderii, împletituri în diferite forme şi stiluri, şervete, şerviţele, feţe de masă, apoi şi mai interesante: cămăşi cu şi fără prea multe de toate dantele etc. etc. şi mai cu seamă, trusouri de copii, mici şi mai mărişori, — erau obiectul cel mai interesant , şi toate gradat expuse, de la cl, la până la VIIl-a. Dar încă colecţiile de rochii, rochiţe, cusute cu măestrie, camaşe cu artiţe, tişlaifere etc. toate lucrări efectuate cu pricepere dat nota unei bune conduceri sub privigherea d-nei Marie Stihi şi a d-rei Florica Vezbian. Nu mai puţin atrăgătoare erau lucrările de ţesătorie care dovedeau minunatele dispoziţii ale elevelor sub stăruitoarea îndrumare şi privighere a maestrei d-na Aglaia D. Pascu. O colecţie bogată de perne de diferite forme şi împletituri atrăgeau privirile tuturor prin gustul ales al culorilor şi exactitatea lucrului înfăptuit. Desemnul şi pictura au avut o parte bine prezentată ca technică în execuţie şi alegeri de subiecte. Cele trei capele, tablouri în pictură executate după natură de d-ra Aurelia Căpâţina din clasa a Vll-a, dovedesc mult talent. D-ra Valentina Timotei din clasa Vlll-a a expus două panouri cu subiecte arabe (frumos şi îndemănaticffc'xicrat© de gmyjMARPI, ZIAR POLITIC COTIDIAN JOI 1 IULIE 1926 13 ANUNCSURI se primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—StP. Qh. tfft.rxes3u 17 Din toată lumea Progresele medicinii. — Bolile de inimă de acum înainte nu vor mai fi periculoase. Afirmaţia aceasta a făcut-o doctorul Frederick Allen la congresul Societăţii medicale americane, ţinut la Atlantic City (Statele Unite). Dr. Allen pretinde ca tensiunea arterială şi aproape toate bollile de inimă pot fi combătute cu cea mai mare ușurință. — Un remediu contra leprei mai bun decât cele cunoscute până acum, a fost descoperit de doctorul Geraldo Kuhlmatt din Rio de Jîtieiro. Doctoria a fost o.. 4p!on că ibarPill se găsește decât în Brasilia. — Pentru combaterea cancerului, negustorul american Scherry a lăsat prin testament peste 1 milion dolari (?30 h milioane Iei). Devotat în întregime gândului de a alina suferinţa oamenilor, americanul în Chestie n’a testat pentru soţia şi finul său decât câte 30.000 dolari. Întreaga lui avere (milionul de dolari) va servi la căutarea unor noi remediu contra cancerului Urmele trecutului. — La Amiens (Franţa) cu prilejuit săpături, s’au descoperit Vase, unelte și ziduri din epoca galoromană. Provoacă un innteres special mai multe monezi cu efigiile lui Traian, Faustin, Iuliu Cezar etc. [Principele de Coroană al Suediei in America Perechea princiara a Suediei se găseşte actualmente in Voiaj prin America. După primirea lăreaţă a oaspeţilor de către Kellog, ministru de Externe, principele de coroana Gustav Adol a participat împreună cu preşedintele Coolidge, la inaugurarea noului monument a lui John Ericson, celebrul Inventator american de obârşie suedeză. Ilustrația noastră reprezintă perechea princiară împreună cu ministrul Kellog. f.HORETA De a război încoace, în jurul primăriei Iaşi s’au auzit nemulţumiri, cârteli, şoapte... Balineofi s’au ridicat acuzaţii formatei divicite de anchete destul de îngresante. Şoaptele s’au auzit cu persistenţă în jurul ultimei administraţi liberale. D. Petrea, actualul mimar, a avut curiozitatea Să cotrobăiască scriptele. D. 'loma, șifdnatî a obiectat că dac ?-i vorba de anchetă, apoi sa se facă de la 1919 incoaCr 4, sil iul municipal a admis Bine. Să se facă. Dar un lucru. Guvernările destrâbâldte de după război au compromis idela de „•anchetăNe-am deprins ca, de Câte ori se anunţă o anchetă, să Înţelegem câ-i Vorba de cocoţoşire. Iar dacă uneori anchetele merg până la capăt şi în mod ceva mai Serios,—apoi se închee cu un proces-verbal şi atăta-i tot. Dacă-i vorba de aşa „anchete”, mai bine lipsă. Suntem sătui de ipocrizii şi vorbe goale. Sperăm totuşi, că macar de dată aceasta se vor face cercetări serioase la primăria Iași. . Abd-el-Krim se europenizează Din Fez se anunţă că şeful rifan Abd-el-Krim a decis să se îmbrace europeneşte. El şi-a comandat, pentru dansul şi pentru băeţii lui, haine la modă, la croitori din Casablanca şi chiar din Paris. Mohamed, fratele şefului rifan, îşi trece timpul cetind literatură franceză. Excursia ixt America — Câteva note asupra călătoriei de studiu in Statele Unite, organizată de d. prof. N. ŞERBAN -D. prof. Nicholas Murray Butler, rectorul Universităţii Colutabil din New-York, intr’o scrisoare trimisă d-lui prof. N. Şerban, îşi exprimă dorinţa de a se rega relaţiuni intelectuale între România şi Statele Unite. Rectorul american, care călătoreşte acum în Europa, speră că se va înapoia la timp în Amerrca, caitid primit în persoană delegaţia română. E mare cinste pentru ţara noastră şi in special pentru aşi. Noi, cari nu vom lua parte la excurs), ne mulţumim să citim îtinerariult " ■ Plecarea din Bucureşti ar loc 25 iulie ora 13 din gara d Nord, cl. 1 prin Praga, Leipzig Hannover, până la Rotterdam. Străbaţi jumătate din Europă In 4 zile şi vezi din fuga trenului 4 ţari : România, Ceho Slovacia, Germania şi Olanda, la aceste 4 zile poţi să înveţi mai mult geografie cât ai învăţat în câţiva ani de liceu. Excursioniştii vor sta 8 zile in Olanda. In program figurează oraşele Rotterdam, Haga, Delft, Leyda şi Scheweving. Societatea „Holland America Linie“ pregăteşte o primire frumoasă şi va avea grijă de hrana escursioniştilor. La 3 August îmbarcarea pe vasul „WEENDAM“. Traversarea oceanului în condiţiuni confortabile. La începutul lui August Oceanul Atlantic e cam agitat. Să sperăm că escursioniştii nu vor avea „mal de merit. La 11 August sosirea în New- York, unde delegaţia română va fi primita de un comitet de profesori universitari, în frunte cu ilustrul savant John L. Gerig. La New-York escursioniştii vor fi găzduiţi gratuit şi vor avea o masă în condiţiuni admirabile, timp de 15 zile în palatul „Internaţional House" al Fundaţiei Carnegie. Itinerariul în America nu a fost încă stabilit. E probabil ca ascursioniştii să viziteze Philadelphia, Washington, Niagara. Data intoarcerei se va fixa în America. Debarcarea se va face la Boulogne sur Mer. Călătorii au dreptul să întrerupă călătoria la Paris. Condiţiunile financiare pentru a lua parte la călătorie se rezultă in urca 80.001 lei, dintre cari 52.003 lei trebuie depuşi la Banca Iaşilor, cel mai târziu până la 5 iulie, iar restul de 28.000 lei sunt bani de buzunar (circa 100 dolari, ceiace în America nu e o sumă atât de ra celibatarilor lui Anglia a început o campanie teribilă contra celibatarilor. E vorba, bineînţeles, mai ales de bărbaţii care trăesc fără cămin. Femeile — deşi celibatarele formează acolo legiuni întregi — sunt cruţate. Şi de fapt, lupta se duce în favoarea lor, adică englejii vor să silească pe burlacii lor să-şi aleagă câte o soţie dintre fetele nemăritate care, în aşteptarea unei ocupaţii mai serioase, fac politică, se agită în viaţa publică, încurcând lucrurile fără nici un folos. Şeful mişcării anti-celibatare este domnul Samuel Walbrock. El are pretenția să silească parlamentul ca să facă o lege (Continuarea în pag. IV-a) &* pag. -ai"