Opinia, noiembrie 1928 (Anul 24, nr. 6439-6463)
1928-11-01 / nr. 6439
* Arr Anchetele nou- Şcoala de corecţie dela Copou Cum a luat fiinţă.—Re®* duoarea orfanilor.—O statistică Coloniie de muncă şi şcolile de corecţie au ca scop reabilitarea materială, dar mai ales morală, a celor decăzuţi sufleteşte. Din acest punct de vedere, şcoala de corecţie dela Copou poate servi drept exemplu : Istoricul instituţiunii Şcoala aceasta a luat fiinţă în cursul anului 1921, graţie colaborarea a doua societăţi „Ocrotirea Orfanior de Război“ şi «Ocrotirea copiilor în rele purtări“, din Iaşi.Menţionăm şi stăruinţa deosebită depusă în acest scop de d. C. Meissnert. Şcoala şi-a propus reeducarea sistematică a copiilor şi in special orfanilor, ofi, lăsaţi în voia întâmplărei, înslţi de sfaturile şi ajutorul părintesc, cădeau cu uşurinţă pradă mizeriei şi purtărilor urâte. Direcţiunea şcolii, chiar de la înfragarea instituţiei, a fost încredinţată d-lui Al. Ilarion, fost director al şcoalei de aplicaţie din Cidmăţui jud. Tecuci. Învăţătorii fac şi serviciu de pedagogi. Pentru a şi îndeplini compact misiunea, ei sau tot timpul’ în mijlocul şcolarilor. Mijloace de reeducare Din numărul total de 140 de elevi, orfani din război, câţi are astăzi instituţiunea, s'au făcut dora categorii : 25 dintre ei urmează la şcolile secundare şi de meserii (5 la şcoala comercială inferioară, 8 la şcoala normală «V. Lupu»). iar restul sunt repartizaţi in cele cinci clase teoretice, cum şi în 5 ateliere de lemnărie, cizmărie , răchitărie. Lucrul în ateliere produce şcolii un venit sigur de întreţinere, din care 50 la sută se afectează în folosul exclusiv al elevilor. Banii aceştia sunt consemnaţi în cernete individuale şi la terminarea şcolii, depuşi la o bancă, de unda după satisfacerea serviciului militar, elevii şi-l pot ridica. Alături de şcoală se găseşte un vasteren de cultură agricolă. Elevii îşi împart ziua urmând cursul primar dimineaţa, iar după amează învăţând diferite meşteşuguri. Educarea lor se face nu prin severitate, ci din contra, prin blândeţe şi bunăvonţă. Pentu cei cari vor să se specializeze în vreo meserie, muncă de atelier se face toată ziua, iar cursurile teoretice sunt serale. Elevii fiind veşnic ocupaţi, se poate evita cu chipul acesta. Cum şi din pricina controlului geros, dedarea la eventuala a abateri dela disciplina şcolară. Concluziuni Din cele relatate se poate vedea rolul moralizator al şcoalei de îndreptare dela Copou. O statistică a culturii terenurilor de lângă şcoală afectate grădinărituiu, cum şi o statistică a veniturilor obţinute din vânzarea obiecteor confecţionele, stabilesc că un elev poate Intr’un an de şcoală, să-şi economisească o sumă de, bani, Îndestulătoare nevoilor de traiu pentru meseria ce şi-o va alege mai târiu, inchiem această anchetă anunţând că instituţiunea dela Copou posedă și un cor religios foarte bine organizat, care face față școlii. REMY . * Consiliul naţional al Elveţiei Blema 31.— Din rezultatul alegerilor pentru Consiliu Naţional sa constată că nu s'au produs modificări de seamă în raportul de forţe dintre partide. Rădicăi-dmocraţii au purdus un mardit, dar au rămas şi mai departe partidul cel mai puternic în Parlament. După ei vin socialiştii, apoi partidul popular catolic şi partiul ţăranilor şi meseriaşilor. U Slu Mdl L A® •*** '''m * m&mmztm^ iă£JKk R SLfe*«*, FLARUL t iotoiia 1 se prt»«** » ***** 'Ageațiil* en MiSIîăâfâSr fi la Administrația eîamului Iași—Str. Gfa. mir»*« on V» S. Durerile basarabene , ar trebui să aibă în vedere politicianii Medicul primar al jud. Orhei a trimis ministerului sănătăţii un raport în care ■— între altele — spune : „In judeţ avem 8410 familii fără adăpost, iar alte mii de oameni, spre ruşinea noastră, trăesc în 3502 bordee. La 20 de familii avem o vacă cu lapte, iar din 100 copii care se nasc, 44 cel puţin, mor în timpul alăptării..“ Fără a pretinde că înalte regiuni ale ţării situaţia ar fi prea bună, constatăm că mizeria care se iveşte în Basarabia e într’adevăr înfipătoare. La adversitatea naturii, se adaugă o administraţie vitregă, indolentă, nepricepută şi hrăpareţă, care împinge la nenorocire şi istoveşte un popor cuminte şi muncitor. Ne trebue o politică omenească pentru Basarabia (în înţelesul bun al cuvântului). Cearta dintre partide, cu ambiţii de mărire şi pofte de buget, ar trebui să cedeze în faţadurerilor care prăpădesc neamul. Aici am vrea să vedem o colaborare umană a elementelor noastre conducătoare. Oare pe care ? Ziarele naţional- ţărăniste afirmă neîncetat că guvernul nu va îndrăzni să vie în Ardeal ca să prezideze comemorarea a zece ani de la unirea cu regatul. Oficiosul liberal « Viitorul*» răspunde că guvernul va veni negreşit în Ardeal la 10 decembrie şi va comemora unirea. Rămîne să vedem : care *pe care ? Am dori numai ca cearta aceasta să nu se spargă în capul ţării. Motivul... " Averescanii au găsit motivul^ politic pentru care ei (împreună cu d. Iorgaj să fie chemaţi la putere. Ziarul *Dreptatea» a publicat nişte documente care dovedesc că ingerinţele administrative în alegerile din 1987, au fost comandate de sus. Printr’o logică curioasă, ofi'ciosul aperescan *Îndreptarea* trage concluzia că... prin urmare... ingerinţele au vizat în special pe averescani şi iorghişti ...şi că deci aceştia ar avea adevărata popularitate... şi că deci lor le revine succesiunea la guvern... Toarte nostimi Românul are vorba ma-ţi o frîntă că ţi am dres-o» Aşa-i şi eu , motivul* avere scanifor. .. Din toată luntea In împărăţia gheţurilor.— Zarul englez „Daity New*“ anunţă că pe insula Wranghel 5 ruşi şi 50 eschimoşi au rămas complect izolaţi. Ipsula a fost cuprinsă împrejur de nşte blocuri uriaşe de gheaţă, aşa încât apropierea vaselor este imposibilă. Deasamenea un aviator din Noma (Alaska) a Încercat să zboare cu aeroplanul până la naufragiaţi dar n’a izbuti din cauza furiei curenţilor aerieni. Şi astfel 55 de persoane sunt ameninţate să moară de foame în pustietăţile nesfârşite de gheaţă. * Un preparat pentru mărirea vitalităţii—Zarul »Pravda“ din Moscova publică ştirea senzaţională că darul Tuşnov de la Universitatea din Kazan a inventat un preparat chimic denumit „Lystolyrat“, care măreşte vitalitatea oamenilor şi animalelor. Cu ajutorul acestui medicment, doctorul rus a reuşit să înzdrăvenească pe un bolnav de astmă şi să readucă la viaţă numeroşi câni, iepuri şi cobai. Americani bogaţi au făcut oferte strălucite d-rului Tuşnow, dar acesta nu vrea să-şi vândă preparatul decât Statului rus. * împotriva celibatarilor.— Deputatul Francisco Varona din Manila (insulele Filipine) a prezintat Camerei un proect de lege prin care toţi bărbaţii ce au împlinit vrâsta de 40 ani şi nu s’au căsătorit, vor pierde calitatea de cetăţean şi toate medaliile conferite de stat. Rămâne acum de văzut dacă locuitorii din Filipine vor continua să se ambiționeze. CUM VA FI CLIMA IN LUNA NOEMBRE Staţiunile meteorologice din străinătate anunţă că luna Noiembre nu va fi prea friguroasă. Temperatura va oscila de a o zi a alta şi va prezintă în genere caracterele timpului de toamnă. Intre 6 şi 8 Noembre vor cădea noi abundente, ca şi deasemenea In ultima jumătăţii a lunii. Numai intre 5 şi 7 Noembre temperatura se va coborî brusc, iar în regiunile muntoase va cădea chiar zăpadă. Sfătuim Insă pe cititori să fie precauţi şi să nu comsidere drept I tera de evanghelie, aceste preziceri meteorologei. Căci de obicei, când prezic savanţii., tesă cam ge dos! ZIAR POLITIC COTIDIAN „OPINIA“ LITERARA 91 ARTISTICA Papagalii d-lui Arghezi. * Milionarul de inspiraţii şi forme nouă, care este poetul Tudor Arghezi—precum era şi firesc—a căpătat în ultimul timp foarte mulţi pastişeuri. Cazul nu este unic la noi, dacă ne gândim că Eminescu a determinat un curent de poezie pesimistă şi că o bună parte din proza noastră contimporană este impregnată de sadovenism. Ceiace-i insă Întristător, este faptul că toată cohorta de imitatori ai d-lui Arghezi, a ales din toată opera acestuia numai părţile de obscurantism şi scatologie. Deaceia întărim astăzi în literatura proaspătă de la noi tot felul de scribi şi poetaştri nebulos, care-ţi provoacă în cazul cel mai fericit, râs sau compătimire. Ceva mai mult, după apariţia „Biletelor de papagal" s’au găsit muţi plastografi literari, care au copiat stil, conţinutul şi chiar formatul minusculei reviste. Astăzi apar la noi câteva foiţe în acest gen, pline cu „versuri de faianţă“ şi „proză de ebonit“ Papagalii d-lui Arghezi s’au păcălit, scoţând numai planetele rase din cutia cu talente a maestrului lor. i.berg FAPTE Femeia care ne trebuie. Moralistul francez Joubert se afla odată într’o societate de nobili, unde se discuta cu pasiune despre necredința femeilor la viața conjugală. După ce invectivele s’au potolit, Joubert care tot timpul a rămas tăcut Intr'un colț, se adresă asistenței cu tonul cel mai sincer: — „Şi bărbaţii sânt vinovaţi în această chestiune, findcă ei n’au talent în alegere. Să ştiţi de la mine: nu trebuie să-ţi alegi ca soţie decât pe acea femeie, pe care ai aleg -o de prietin, dacă ar fi bărbat“. Literatura misterioasă, Utimul gen de roman medonist a apărut în Franţa. Lucrările se rezumă numai la descrierea faptelor prin imagini corespunzătoare. Pentru a fi înţeleşi, cităm un pasaj din roman: „Trupul s’a întins spre cilindrul cu ab imaculat şi buzele au simţit gust de apă, grăsime şi lactoză*. Astă, vorbind omeneşte, înseamnă că eroul s’a apropiat de o sticlă cu lapte şi a băut puţin. Continuând aşa, literatura modernistă va scrie „parfum“ şi ne va obliga de pildă săţelegem „varză“... (Ocatiaaarsa in gag. IV-a Din Camera greacă, in Camera din Atena, la şedinţa de deschidere, primul-ministru d. Elefterie Venizelos (la mijloc, cu tichie în cap) a făcut un mare expozeu politic. Tânărul meu coleg de redacţie Berg şi-a apărat ori generaţia : comentând numărul mare al sinuciderilor îndrăgostiţilor nefericiţi, a găsit prilejul să afirme că platonismul n’a murit încă şi că nu e exactă acuzaţia di insensibilitate aruncată prea des tineretului de astăzi. E drept că numărul sinucigaşilor din amor este mare; e drept că fiecare zi aproape e tulburată undeva de o dramă pasională, ai cărei eroi stnt din generaţia prietenului meu Berg şi e foarte adevărat că actul sinuciderii implică oarecare doză de idealism, deci de desinteresare. Dar constatările noastre şi ale altora mai autorizaţi că generaţia tînără e stăplnită mai murt da sexualitata decit de sentimentalism, rămîn totuşi intacte ; cele cîteva excpţii confirmă regula şi e hazardat sâ se bazeze apărarea unei Întregi generaţii pe cîteva cazuri izolate. Niciodată, ca în ultimii zece ai, tineretul nu s’a aruncat mai sălbatic în braţele iubirii fizice; niciodată tineretul nu s’a vădit mai puţin pregătit pentru o viaţă sentimentală ca acum, viaţă sentimentală care nu implică neapărat serenade sub clar de lună şi suspine sub balcoanele iubitei , fete şi băeţi încep prea devreme să se înlănţuească în hora dragostei pur fizice, robind sexualităţii trezită prematur. Şi ceea ce e interesant de constatat, e faptul că goana aceasta după satisfacerea sexului e mai acerbă în societatea aşa zisă cultă , se pare că acei cari citesc, cât de puţin, şi îşi formează sau cred că îşi pot forma oarecare cultură din câteva cărţi sau din câteva spectacole teatrale considerându-se prin aceasta „superiori“, capătă un dispreţ pentru sentimentalism care —după dânşii,—nu mai cadrează cu un spirit «luminat», ridicat deasupra tradiţiei şi a obiceiurilor consacrate. Sinucigaşii din amor sânt cei mai mulţi dela ţară sau din clasa muncitorilor ; tinerimea cultivată dă un contingent infm de sinucigaşi, ceea ce dovedeşte că dacă mai există dragoste idilică şi sentimentalism, ele s’au refugiat în oamenii simpli, în cari stările sufleteşti se pot menţine pure pentrucă ei n’au fost corupţi de senzul greşit al culturii. o Suferinţele tânărului Werther nu le mai putem găsi In sufletul tineretului nostru orăşănesc ; acesta s*a lepădat prosteşte de cel mai frumos apanaj al sâu, sentimentalismul, şi nu-l mai putem readuce pe un drum pe care l-a părăsit poate penru totdeauna. Tineretului actual îipseşte educaţia sentimentală. Gestul prietenului meu Berg, prin care încearcă să-şi reabiliteze camarazii de vârstă e frumos dar el rămâne un simplu gest, singur, izolat: cu o floare nu se tdtc tot'înăvară, dupa cur., singură studentă sinucisă din dragoste nu pote rechema întreaga ei generaţie de pe drumul libertinajului început din primul an al ajungerei la pubertate. G. SPINA ASPECTE Unde e tânărul Werther ?... li radio-comunicaţie cu planeta Marte ? Am anunţat că medicul englez Mansfield Robinson a expediat, prin telegrafa fără fir, un masaj către planeta Marte. Ciudatul medic s’a instalat apoi la un post receptor şi a aşteptat... până ce, într’un târziu, a recepţionat nişte cuvinte ininteligibile. Era o telegramă din Marte ? Dr. Robinson, care pretinde că cunoaşte limba marienilor, n’a putut descifra enigmatica telegramă. El s’a pus imediat in contact «psicho-telepatic» cu amicii săi cu planeta vecină si a aflat câ mesajul său n’a ajuns in Marte. Dr. Robinson şi-a dat atunci părerea câ radiograma misterioasă pe care a recepţionat-o, provine totuşi de la un post din Marte care caută să se pue în contact cu Pământul nostru. In definitiv, putem încerca cu toţii să trimitem radiograme In Marte. Numai că ar fi cuminte să expediem radiogramele, fără răspuns plătit... FILE PE CARNET DESPRE PUDOARE Sunt popoare cari nu tolerează spectacolele libertine sau literatura pornografă, sub nici un motiv. Anglia stă In această privinţă, pe primul plan. Afară de clasicul Shakespeare şi mult ponegritul Oscar Wilde, nici un scriitor mare englez n’a avut curajul să descrie scene de luxură, sau să întrebuinţeze expresii nepotrivite. Fiindcă londonezul, fie cel din trecut cât şi cel modern, e rigid până la mecanizare. In ce priveşte ordinea şi morala publică. Impudoarea este aspru pe-*depsită şi fricţiunile aceştia cu opinia publică, dau naştere la veritabile nenorociri. Dar îl schimb, străbateţi Canal.’! Ivîânecei şi puneţi pi-C'iCfU - f-'rj"'*. :-jr afişare a libertinajului 1. Ca la Catulle Mentiei şi până astăzi, toţi scriitorii tineri parizieni, s’au chinuit în fel şi chipuri spre a-şi prezenta eroi şi eroinele cât mai dezbrăcate, nutrind pentru principiul „perpetuării specii* un cult inexplicabil. Istoria literară ne reaminteşte câteva scandaluri enorme. In această privinţă. Astfel procesul lui G. Flaubert pentru „paginile scabroase“ ale romanului «Madame Bovary*, e archicunoscut. La fel, procesele lui Baudelaire pentru „Les fleurs du mal“ şi Jean Richepin pentru „La chanson des gueux“. Teatrul francez, fie cel modern, fie de revistă, e asemeni la înălţime. Imoralitatea apare în sute şi mii de forme, scandalizând pe apărătorii moralei publice. Spre a localiza problema, trebue sâ amintim literatura și teatrul românesc, cari fac dese împrumuturi dela modernizmul francez. Dar aceasta formează o problemă mult mai complexă, ce merită altă dezvoltare. 1. FR. BOTEZ In pag. III a Ultima CTV telegrafică și telefonici (contiuarea în pag. I» Luni seara s’a reprezentat de către artiştii Teatrului nostru o nouă lucrare a concetăţenului nostru dl. Col. Manolache, lucrare în 3 acte şi care poartă titlul evocator al verii întârziat «Când reînfloresc salcâmii». Nouă pe sonal, reînflorirea salcâmilor ne răscoleşte multe amintiri ale copilăriei petrecue prin vii şi livez . Ne împrospătează—cu multă melancolie, vre’ muri frumoase, care din nefericire n’or să se mai reîntoarcă— chiar dacă...vor mai reînflori salcâmii* Cum a fost şi în vara aceasta, când din cerdacul viei —stând la taclale cu părinţii şi cu neamuri venite în vizită, am zărit câţiva strugurei albi şi sfioşi printre frunzele salcâmilor acum de un verde închis şi răscopt de arşa unei veri întregi.. Domnul Colonel Manolache nu este un necunoscut pentru publicul ieşan. In decursul ultimilor 4—5 ani s’au reprezentat pe acelaşi scenă două comedii ca un act şi o dramă în trei acte, întitulată .Nebunul". In lucrarea din urmă se întrevede năzuinţa de a fixa o serie de tipuri contimporane şi care să ogândească frământările vieţii noastre. Tendnţa aceasta e reuşită. Din chiar actul întăi, noi facem cunoştinţă cu un individ energic a cărei viaţă plină de zbucium, denotă pe omul care e gata la orîce numai să reuşească. Şi dacă la urmă cade învinuit astfel că ne mai întrezărind putinţa de a duce lupta mai departe, se siucide, nu e mai puţin adevărat, că n’a încercat până'n ultimul moment toate mijloacele. Pe acest Barbu Vasiu Tanu pomenit la început, de oarecti mi pare tipul cel mai reuşit. De aceia poate ne este şi cel mai simpatic—deşi nu odată m i se aruncă’n obraz vorba , excocule ! Din diferite motive, soţia lui Irasiu a părăsit domiciliul conjugal şi noi o găsim în casa tutorelui ei Ştefan Mitraşcu, om trecut de cincizeci şi care are la activul lui multe. Intre altele a avut legături şi cu sinucisă mamă a pupilei sale, domna Catrinel Vasiu. Se spune că Ceonu Tănică Mitraşcu nici n’ar fi strein de această sinucidere. Ba există şi dovezi scrise 5 CRONICA DRAMATICĂ de Vratislavius Teatrul Naţional Gând reinfloresc salcâmii“ Premieră (Piesă în 3 acte de Col. Manolache)