Orizont, 1973 (Anul 24, nr. 1-52)

1973-01-05 / nr. 1

|B!BMOTËCA;, ASTRA"! g SIBIU externe, afectează interesele întregii na­țiuni. în aceste condiții, partidului comunist nu-i mai pot ajunge cunoștințele generale despre strategie și tactică, tezele cunos­cute care au permis stabilirea măsurilor necesare pentru mobilizarea clasei mun­citoare și a altor pături interesate în lup­ta impotriva asupririi sociale și naționale, pentru răsturnarea claselor exploatatoare de la putere. Este cunoscut că politica de industriali­zare a țării, pe baza introducerii tehnicii noi, de cooperativizare și dezvoltare a a­­griculturii, de creare a unei culturi noi socialiste, de propășire a științei și învă­­țămîntului, de întărire a statului și lărgire a democrației etc., probleme care consti­tuie conținutul activității de conducere a partidului în ultimul sfert de veac au im­pus o creștere a competenței partidului, o îmbogățire a complexului de mijloace și metode necesare exercitării conducerii. Conducerea pe baze științifice a societății e o trăsătură generală a partidului nostru, confirmată de transfer- ILIE LUCA (Continuare în pag. a 4-a) Știința conducerii socie­tății—instrument al politicii Partidului Comunist Român Instaurarea Republicii, cu un sfert de secol in urmă, evoluția istorică ascenden­tă a României in această perioadă sunt indisolubil legate de realizarea liniei po­litice generale a Partidului Comunist Ro­mân. Elaborată pe temelia marxism-leni­­nismului și in concordanță cu realitățile din țara noastră, politica partidului, expre­sie a intereselor vitale ale clasei munci­toare, ale întregului popor, și-a demon­strat caracterul științific prin faptele care au confirmat-o, prin succesele pe care le-a înregistrat România pe linia progre­sului în toate domeniile vieții sociale. Cuceririle întregii puteri politice de către clasa muncitoare și aliații ei, prin actul de la 30 decembrie 1947, transformarea parti­dului comunist în partid de guvernămînt au amplificat funcțiile și atribuțiile sale, au făcut ca in aria responsabilităților Partidului Comunist Român, să intre o ga­mă largă de sfere de activitate­­ poli­tic, economic, cultural, științific etc. Din critic al orînduirii burghezo-moșierești și factor de opoziție față de guvernarea partidelor claselor exploatatoare, el de­vine instrumentul principal al clasei mun­citoare de făurire a noii societăți, cu greaua răspundere pentru modul în care guvernează, căci orice decizie a sa­ atât în domeniul politicii interne cât și al celei DUMITRU PATALAU „ Maternitate“* cîncipa veșnica Patrie, aripă veșnică-n zbor, vară a finului rotunjind amiaza înflorită pe coama pămîntului, păsărilor albe cuib de lumină, istmul acesta sărutînd răsăritul anotimpului tînăr ... ION VASIU imaHH*m*»iw«i«in»»i"iii­m»m«iwi«i«u»HCii«Mi (Continuare in pag. 5) convorbiri_______________ Cu Gabriela Melinescu despre poezie — In ultima vreme s-a ivit o dispută intre poeți și critici asupra conceptului de lirică feminină. Ce părere ai în această chestiune, Gabriela Melinescu ? — Această înțelegere ca poezia scrisă de femei să se numească „feminină“ nu mă supără de­loc Dar mă gîndesc une­­­ori­­le ce poezia scrisă de bărbați nu se numește și ea într-un fel. Prejudecata că poeziile realizate de femei sînt intr-un fel anume a dat naștere unui echivoc și as­tăzi, cînd zici „poezie feminină“, te gîn­­dești, chiar dacă­ ești în fața unei poezii puternice, la o poezie viscerală, senti­mentală. iradiind din ea o slăbiciune caldă, au în general cred că pentru poetele care conștiința propriei lor personalități poetice și energia și violența adevărul lor, aceste calificative să suporte par ne­­esențiale. Am credința, și cînd spun aceas­ta am o suferință și o bucurie neprefa­­cute, că în secolul nostru poezia scrisă de femei este copleșitor de originală, ira­diind din ea o polemică distrugătoare. — „Jurământul...“ a fost primit elogios de critică și chiar vocile care au obiectat asupra volumului n-au făcut, prin aceasta, decît să-i confirme valoarea. S-a subli­niat legătura intimă dintre „­ceremonie de iarnă“ și „Jurămînt“.. . Consideri jus­tificată această apropiere ? — Așa este, s-a făcut legătura între primul meu volum și volumul acesta. Eu cred că toate cărțile mele seamănă cu prima carte, mă gîndesc că de la naștere și pînă acum am aceleași sentimente. Dacă vreau neapărat să găsesc o explicație fap­tului că altora li s-a părut apropiat ulti­mul volum de primul, aș putea să găsesc una, pe cit de absurdă, pe atit de înduio­șătoare. Iată , între „Ceremonie de iarnă“ și „Jurămîntul de sărăcie, castitate și su­punere“ sînt acumulați tot atîția ani cîți se adunaseră și pînă să scriu prima carte, că în acești ani s-a întîmplat să treacă adolescența și intrarea în maturitate, că am trăit fără îndoială foarte mult, nicit acum, dacă aș avea geniu, aș scrie o epopee, iluzionîndu-ioă. — Mi se pare că ..f­iințele abstracte“ și ..interiorul legii“ reprezintă o altă etapă decît cea marcată de „Ceremonie" ... și ..Jurămîntul“ , etapă a glisării în me­tafizica lirismului. Nu vezi aici o contra­­zice­ a celor spuse mai sus ! — Nu cred că există etape in creație, poetul mare, ca și filosoful, are în el de la Început toată viața, toate ideile și sen­timentele pe care urmează să le înstrăi­neze in lume Neputința mea îngrozitoare este să exprim în corpul plin de sens al cuvîntului ceea ce de multe ori mi se pare inexprimabil. De aceea, cînd îmi revăd cărțile, am un anume sentiment de rușine, pentru că îmi amintesc în parte fiecare poezie așa M. N. RCSU

Next