Orizont, 1984 (Anul 35, nr. 1-52)

1984-01-07 / nr. 1

ORIZONT--------------Omul de știință Sprijin esențial la progresul economiei Pentru cercetarea in chimie, anul 1974 a adus o schimbare esențială. A fost în­ființat Institutul Central de Cercetări Chi­mice, sub conducerea eminentului om de știință de renume internațional, academ­i­­ciar doctor inginer Elena Ceaușescu. In cadrul acestui institut au fost cuprinse atit institutele și centrele de cercetări cit și laboratoarele de cercetări ale diferitelor uzine chimice. Această organizare a per­mis elaborarea unui program de cercetare unitar, adaptat cerințelor economiei națio­nale, evitîndu-se abordarea aceleiași teme de cercetare în diferite unități din țară. S-a promovat spiritul unei colaborări strîn­­se între diferitele unități de cercetare, fie­care fiind specializată intr-un anumit do­meniu. In acest context, unicul punct de cerce­tare al vechii întreprinderi „Solventul" a devenit un modern laborator de cercetări al I.C.E.CHIM.­­ Centrul de Cercetări Ma­teriale Plastice. Tematica abordată de cer­­cetătorii laboratorului s-a diversificat con­tinuu, urmărind elaborarea proceselor teh­nologice de realizare a diferitelor produse, solicitate atit în țară cit și in străinătate Astfel, o pondere însemnată a cercetărilor efectuate sînt în domeniul esterificării și poliesterificării. Au fost elaborate tehno­logii pentru obținerea plastifianților și lu­­brifianților — produse utilizate la prelucra­rea unui polimer de mare tonaj , poli­­clorura de vinil. Cercetările efectuate au fost finalizate prin construirea unei insta­lații industriale. Un alt domeniu este cel al poliesterilor pentru poliuretani. Brevetul de invenție acordat colectivului ce a rea­lizat aceste produse, la inițiativa și sub directa conducere a tovarășei Elene Ceaușescu, a fost distins cu premiul I și medalia de aur la salonul de invenții de la Viena. Numeroase tipuri de solvenți, cu multiple utilizări, au fost de asemenea realizate pe baza cercetărilor efectuate în cadrul la­boratorului. Transformarea vechii între­prinderi „Solventul“ intr-un modern com­binat petrochimic a pretins adaptarea pro­filului de cercetare a laboratorului la ne­cesitățile combinatului. Astfel, s-au abor­dat noi teme de cercetare legate de noile capacități de producție : instalația de oxo­­sinteză și instalația de polietilenă. O aten­ție deosebită s-a acordat valorificării su­perioare a subproduselor ce rezultă în aceste instalații. Un alt domeniu de cer­cetare se referă la poliuretani-polimeri cu multiple și valoroase utilizări. Temele de cercetare abordate au permis realiza­­rea următoarelor produse : spume rigide pentru izolații termice, lacuri și adez­ii pentru industria pielăriei și încălțămintei, poliesteri pentru spume poliuretanice fle­xibile. In ceea ce privește orientările de viitor ale Laboratorului de Cercetări, tematica de cercetare a fost elaborată ținînd cont de indicațiile tovarășei Elena Ceaușescu - președinte al Consiliului Național pentru Ști­ință și Tehnologie. Vor fi efectuate cerce­tări pentru înlocuirea cit mai rapidă a produselor ce se importă­ în toate tehno­logiile elaborate se va urmări valorificarea la maximum a materiilor prime și asigura­rea unui consum energetic minim. Se vor continua cercetările pentru valorificarea superioară a subproduselor. Noile teme de cercetare vor urmări realizarea produ­selor solicitate pe piața externă și în spe­cial a celor scumpe. O atenție deosebită se va acorda microproducției. In instala­țiile pilot ale laboratorului se va continua fabricarea unor produse de mic tonaj, cae nu sînt rentabile pentru instalațiile indus­triale. Prin microproducție vor fi realizate, de preferință, produsele de mic tonaj ca­e se importă. Pentru a face față acestor sarcini ce­­­cetătorii din cadrul laboratorului sunt pre­ocupați continuu de pregătirea lor pro­fesională. In anul 1983 au fost publicate și comunicate, in țară și străinătate, peste 20 lucrări științifice și au fost înregistrate peste 10 cereri de brevete de invenție. In acest sens, exemplul tovarășei Elena Ceaușescu este mobilizator. Stima și res­pectul oamenilor de știință din intreaga lume au fost relevate și cu ocazia celu de al 29-lea simpozion internațional de macromolecule ce a avut loc la București in luna septembrie 1983, cînd numeroși participanți din străinătate au omagiat personalitatea tovarășei Elena Ceaușescu - președinte de onoare a acestei presti­gioase manifestări științifice - și contri­buția sa esențială la progresul chimiei și tehnologiei compușilor macromoleculari. Dr. ing. Dan MUNTEANU, Combinatul Petrochimic „Solventul” Timișoara Chimia timișeană, sub impulsul prefacerilor înnoitoare Angajați cu toată responsabilitatea în finalizarea unor cercet­ari de importanță majoră pentru industrie și agricultură, în cadrul a nouă programe prioritare (privind intermediari și coloranți organici, pestici­de, auxiliari pentru industria ușoară, pro­duse pentru programul nuclear, tehnologii cu consum energetic redus, medicamente și biostimulatori, valorificarea superioară a materiilor опте și a subproduselor de fabricație, reactivi chimici etc), colecti­vele de cercetători de la Centrul de Chi­mie Timișoara au răspuns cu promptitudi­ne solicitărilor suplimentare în cadrul sar­cinilor de eliminare a importurilor, reali­zed un număr de 17 toste peste cele sta­bilite prin planul anului 1983. Pe linia reducerii, respectiv a eliminării importurilor subliniem recizarea încă în acest an a une largi di­versificări a pro­ducției de coloranți pentru piele, ignifu­­ganți pentru fibre sintetice și materiale plastice, pigmenți penntru emailuri și mase plastice, precum și o gamă bogată de pro­duse pentru agricultură (biostimulatori de creștere și coacere, pesticide, aditivi fura­jeri, îngrășăminte chimice etc., mare parte din acestea realizindu-se în cadrul Centru­lui de Chimie, prin organizarea activității de microproducție. De menționat că majo­ritatea cerc­etărilor noastre sînt realizate pe baza unor soluții tehnologice origina­le, brevetate atît în țară cît și în străină­tate Numa în anul 1983, numărul propu­nerilor de brevete de invenție s-a ridicat la zece o mare parte fiind deja caracte­rizate ca brevete de OSIM, prin contri­buția lor la realizarea unor importante economii de eforturi valutare în domeniul subproduselor și deșeurilor de fabricație cercetării i au dus la sinte­za unui aditiv furajer care asigură impor­tante sporul de carne la chimică , apela­ geotermale valorificarea espectiv a unor fracțiuni din uleiul de gudron și de la distilarea uscată a lemnului, toate aces­tea in scopul dezvoltării bazei de materii prime, a creșterii gradului de prelucrare, ele conducînd la o sporire chiar de o su­tă de ori a valorii finite față de materia­lul prelucrat Succesele activității noastre se datoresc în primul rînd aportului­­ nemijlocit adus de tovarășul Nicolae Ceaușescu și de to­varășa academician dr. ing Elena Ceaușescu la înfăptuirea politicii partidu­lui nostru, privind legarea tot mai strînsă a cercetării științifice de cerințele concrete ale vieții, la progresul și afirmarea tot mai puternică pe plan național și internațio­nal a științei românești. Sub îndrumarea nemijlocită a tovarășei academician dr. ing. Elena Ceaușescu, cer­cetările noastre s­-au orientat spre pro­blemele majore și concrete ale industriei chimice, punînd accent pe valorificarea su­perioară a unor materii prime și subpro­duse din industria chimică, pe obținerea u­­nor valori maxime pe unitatea de produ­se, pe sporirea continuă a produselor noi de mic tonaj și de mare valoare, pe re­ducerea importurilor. Am simțit in permanență efectul mobili­zator al indicațiilor Dom­­niei­ sale, date recent și cu ocazia vizitelor de lucru la Ti­mișoara și la Institutul Central de Chimie, asupra orientărilor muncii noastre de cer­cetare, privind prioritățile în cercetarea Răsfringere Pilduitor e omul cel mai om ca măreția vie din tulpină, în anotimpul rodnicului pom, care aduce soarele-n grădină; pilduitor e prin curajul drept, prin îndrăzneala frunții, cu gîndu-n noi răsfrînt, prin sufletul cinstit, străluminat în piept de adevărul vieții pe pămînt. Pilduitor e omul de pace ziditor, prin omenia­ adîncă, românească, pe care­ o răsădește în fapta tuturor și o gospodărește, să rodească. Aurel TURCUȘ O contribuție deosebită Realizările obținute in primii doi ani ai actualului cincinal se referă în mod spe­cial la dezvoltarea și modernizarea eco­nomiei naționale, la creșterea producției și productivității muncii, la sporirea efi­cienței economice .La toate acestea o con­tribuție importantă și-a adus și activitatea de cercetare științifică și tehnologică, cadrul obiectivelor ce i-au revenit din pro­­o­gramele speciale pentru diferite domenii de activitate, cercetarea științifică și teh­nologică a pus un accent mai mare pe soluționarea problemelor concrete legate de asigurarea materiilor prime, a energiei și combustibililor, de dezvoltarea intensivă a agriculturii, de perfecționarea tehnolo­giilor și asimilarea de noi produse. toate ramurile de activitate au fost ela­­a­borate noi soluții tehnice care au asigurat introducerea în circuitul economic a noi resurse, precum și creșterea gradului de valorificare, recuperare și refolosire a unor materii prime și a unor materiale. Obiectivele propuse să se realizeze sînt mărețe: în toate direcțiile de acțiune, cercetarea științifică și tehnologică va participa activ, elaborind și introducînd în producție cele mai avansate și soluții tehnico-economice, pentru eficiente realiza­rea obiectivelor propuse. Sarcini deosebite îi revin cercetării în ceea ce privește realizarea programelor speciale de creștere a gradului de valorifi­care a materiilor prime, materialelor semifabricatelor. In cadrul acestor progra­mi­me se acordă o atenție deosebită stabilirii unu întreg complex de tehnologii, de so­luții tehnico-economice, care să asigure sporirea la maximum a eficienței, de uti­lizare a fiecărei tone de materie primă. In acest scop se impune să fie perfecționate în continuare tehnologiile privind valorifi­carea complexă a zgurilor de furnal, șisturilor bituminoase, chimizarea superi­­­oară a petrolului și gazelor, prelucrarea minereurilor și metalelor primare, în vede­rea obținerii de metale pure și aliaje cu calitate sporită, valorificarea mai bună a lemnului și materiilor prime vegetale. Realizările dobîndite pînă acum, ca și întreaga concepție a dezvoltării cercetării noastre chimice poartă amprenta remar­cabilei activități științifice și organizatorice a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, a hotărîrii și consecven­ței cu care a orientat munca de cercetare spre soluționarea problemelor prioritare ale industriei chimice. Aportul Institutului Central de Chimie a crescut simțitor în cursul celor 18 ani care au trecut de la Congresul al IX-lea al P.C.R. Contribuția acestui organism se re­flectă în preocuparea constantă a specia­liștilor din institut de a perfecționa tehno­logiile existente, sub raportul îmbunătățirii consumurilor specifice de materii prime, al diversificării producției în scopul înlocuirii produselor de import cu produse româ­nești, dar mai ales în asigurarea cu no­­tehnologii competitive a obiectivelor pre­văzute in planul de investiții. Progresele realizate în aceste direcții au permis ca o seamă importantă a dezbate­rilor în domeniul elastomerilor, coloranților, detergenților și o bună parte a dezvoltă­rilor din domeniul îngrășămintelor, maselor plastice, produselor organice de sinteză și substanțelor de înaltă puritate să fie asi­­gurate de colectivele din ICECHIM. Numeroasele lucrări de cercetare efec­tuate au condus la elaborarea unor tehno­logii originale, valoroase și eficiente. Par­­ticipînd creator la dezvoltarea și afirmarea științei românești contemporane, ca om de știință de prestigiu internațional, tova­rășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu a avut o contribuție deosebită la fundamentarea și elaborarea progra­melor naționale de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, precum și în dome­niul energiei, programe care s-au consti­tuit ca documente ale celui de al Xll-lea Congres al P.C.R., ele direcționînd aceste domenii cu implicații determinante pentru deceniile viitoare. in această calitate, ca om de știință, tovarășa academician doc­tor inginer Elena Ceaușescu a imprimat un spirit dinamic, realist și eficient cerce­tării științifice românești, în cadrul căreia s-a ilustrat și se ilustrează și prin lucrări științifice de mare valoare într-un domen­i de actualitate și perspectivă : Chimia ma­­cromoleculară, Chimia noilor materiale. In privința importanței deosebite ce i se acordă cercetării științifice in România e concludent faptul că la Congresul al Xll-lea al partidului s-a adoptat pentru prima oară în istorie un program directivă al cercetării științifice, dezvoltării tehnolo­gice și introducerii progresului tehnic și, ca urmare, s-a adoptat Programul cu pri­vire la introducerea cuceririlor revoluției tehnico-științifice în toate ramurile econo­miei și intensificarea progresului tehnic, modernizarea și înnoirea producției în cin­cinalul 1981—1985. Acest program are ca scop transpunerea în viață a concepției tovarășului Nicolae Ceaușescu. Secretarul General al Partidului, potrivit căruia cer­­cetarea, ingineria și proiectarea trebuie să susțină efectiv indicatorii cantitativi calitativi ai planului național unic de dez­­i­voltare. La dinamismul industriei chimice, Io d,­­versificarea producției sale, contribuie in­tr-o mare măsură propria concepție știin­țifică, activitatea desfășurată în puternice institute și centre de cercetare, proiectare și inginerie tehnologică, organizarea ști­ințifică, unitară a cercetării și proiectării, legarea strînsă a acestora de producția Industrială pe de o parte, de învățămintul superior și activitatea științifică­­ pe de altă parte. Tehnologiile moderne elaborate de spe­cialiștii acestor institute stau la baza pro­ducției în marile unități chimice din țara noastră și sînt apreciate pentru înalta lor valoare pe plan mondial. Rolul cercetării și al științei chimice în viitor constă în adoptarea posibilităților de a realiza materii prime și materiale pentru toate ramurile economiei moderne pro­duse cu un înalt grad de utilizare în in­dustrie și în agricultură, pentru sănătatea oamenilor și mijloace tehnice moderne in procesul dezvoltării societății, pentru atin­gerea unor niveluri înalte de civilizație. Dr. ing. EMILIAN SECOȘAN, șef de lucrări la Facultatea de Tehnologie Chimică, de la Institutul Politehnic „Traian Vuia" Timișoara chimică și orientarea e în perspectivă, convinși fiind că, urm­­­ nd aceste indicații și exemplul personal privind realizările de prestigiu mondial în domeniul chimiei polimerilor, va spori aportul nostru la rea­lizarea importantelor sarcini ce revin in­dustriei chimice in specia, și cercetării ști­ințifice chimice în­ general. In acest cadru se înscriu orientarea prioritară a eforturi­lor noastre în domeniul pesticidelor bio­­stimulatorilor ignifuganților și altor pro­duse stringeri necesare economiei națio­nale, indicații pe care le-am primit direct cu ocazia vizitelor făcute la Expoziția rea­lizărilor economie județului Timiș și la Institutul Central de Chimie, din luna iu­nie 1983. Realizările noastre deosebite în anul 1983 cît și angajementele pentru a­­nul 1984, reprezintă omagiul adus de oa­menii muncii din Centrul de Chimie Timi­șoara aniversării a 45 de ani de activi­tate revoluționară 36 de ani de activitate neîntreruptă in cercetarea chimică și a zi­lei de naștere a to­atășei academician dr. ing. Elena Ceaușescu eminent om de ști­ință. * Vom urma în continuare îndrumările pre­țioase primite - unele din acestea foarte recent cu ocazia adunării generale a re­prezentanților oamenilor muncii din Insti­tutul Central de Chimie, din 14 decembrie 1983 - care ne mobilizează să depunem întreaga noastră capacitate de muncă pentru a contribui și mai eficient la înfăp­tuirea vastului și măieujlu! program al partidului de dezvoltare a chimiei româ­nești. Adresăm cele mai calde sentimente din adîncul inimiilor noastre, tradiționala urare „La mulți anii" Conf. univ dr. ing. Radu VÎLCEANU Directorul Centrului de Chimie Timișoara

Next