Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-02-26 / nr. 26
Amul I. No. 26. 1oă„unii Loi 26 Fevruarie 1859. ANNE Această soncesă de două opi ne septămănă, amea și Poea. Prețul abonamentului pe un anu trei galbeni cu portul, pe trei luni 28 lei. Abonamentul se face în Iași la Institutul Albinei-Romăne, și la librerica D. Dimitrie Haretu, ulița mare, No. 282, ne la ținuturi la D. D. Kombdon apt - 0 - - Cette Gazette paraît deux fois) par semaine, Lun di et Jeudi. Prix de Garonnement par an, 3 ducats, y compris le port; par trimestre, 28 piastres. On s'abonne, à Iassu, à l'administration de l’Abeille Roumaine et à la librairie de ‘D. Harète. Grande Rue, No. 282; dans les districts, chez IM. les Commissionnaires. -. „ „ ag Înștiințările căte 1 leu rănd insegtion, 1 mastge rag 1 A ... V7, „A Iașii, două ordonanță a Prea Înalțatude legi pentru o imîn care Ministera toate neprăvăzute ce a le priimi și dacă Buletinul Oficial publică Secretar de Stat pentru lui Domné ALECSANDRU-IOAN I., cu data din București 16 Fevruarie, No. 188— 189, privitoare de legea promulgată pentru impunerea în Moldova a unei dabile provizornice ecstraordinare Eacă raportul Ministrului astă leguire s'au supus sancții Domnemi. Pre Înalțate Doamne! În urmarea Raportului sub No. Voastre, și după care ați bine autopiza, a supune Adunărei elective proiectul poziție provizoare estraordinară proprietăților fonciare în primvirea neputinței unul de Finanțe să găsăște de a face față, nu numai trebuințele ordinare, dar încă la întămplări mor naște pentru patria noastră, adunarea electivă cu un patriotizm demn de toată lauda au votat în unanimitate impoziția de 5,000,000 lei acordănd Guvernului Înălțimii Voastre toată încrederea, că va tot odată a a susține demnitatea națională. Adunarea însă au pumnit proectul prezentat de Ministeriu.ficările introdusă în legiuirea votată, nu pot fi decăt Înălțimea Voastră sănteți de socotință supun iscăliturei Înălțimei Voastre alăturata Ordonanță, în primvire că de și după Art. 37 din Convenție legile de interes special să supun comisiei centrale înainte de întărirea Romnului, însă această lege fiind o lege provizoră lucrătoare numai pe anul acesta. Guvernul n'ar putea pune crare, dacă n'ar promulga o de îndată, în primire centrală nu este încă formată. Ministru Secretar de Stat la Ministeriu de Finans Grigori Balș. Secsie a P. No. 1786. Director Ministeriului C. Balaiș. Șef Secsiei Alecu Cociu. ALEXANDRE-JEAN I, en dâte à la loi promulguée pour de Bucarest 16 Fevrier, No. 188—189, relatives le prélèvement en de ciny millions rias- Ministre Secrétaire d'E- loi Par suite de mon rapport sub No. 1009, soumis à Votre Altesse Segeanissime, et en vertu de GOgdonnanse No. 111, par laquelle Elle a bien voulu m'autoriser de communiquer à GAssemblee élective le projet de loi relatif à un impôt provisoire ehtraordinaire de cinq millions de piastres à prélever sur les propriétés foncières, vu l'impossibilité dans laquelle se trouve le Ministère des Finances de subvenr non seulement à toutes les exigences ogdipaighes, mais aussi aux événements imprévus qui peuvent surgir pour notre patrie; l'Assemblée élective, animée d'un sentiment de patriotisme, digne de tout éloge, a votée à l'unanimité Ghimrot de 5,000,000 piastres, en accordant au Gouvernement de 8. A. 8. toute la confiauce, qu'il saura administrer les deniers publ cs et soutenir en même temps la dignité nationale. Et ell: a nommée une commission qui a modifié le projet présenté par le Ministère. Le soussigné, convaincu que les modifications introduites dans la loi vôtée, ne sauraient être qu'utiles à la proprieté foncière, s’est empressé de Gadorteg et si, conformément à l'art. 14 de la Convention, S. A. S. juge convenable de sanctionner et de promulguer la loi présente, je soumets très-respectueusement à la sanction de V. A. S. GOgdonnanse ci-jointe; quoique d’après l'art. 37 de la Sonvention, les lois d’un intérêt special, doivent être préalablement sopmises à la commission centrale, avant d'être révêtues de la sanction du Prince, néanmoins la présente loi étant de nature provisoire et en vigueur seulement pour l’année courante, le Gouvernement n'ațrait pu l'appliquer si elle n'était aussitôt promulguée, và que la sommission centrale n’est pas encore constituée. Le Ministre Secrétaire d'Etat au Département des Finances Grégoire Balsche. Section IL No. 1:86. Le Directeur du Ministère S. B alayech. Le Chef de Section A. Cotchiou. de cinci milioane ști Covenție, lei cursul re pentru proprietatea cu tot respectul fiscului. Departamentul de Finanță, fondară, 1009 ce am supus Înălțimei de cinci milioane lei, asupra scrisul socotind că modivați prin Ordonanța No. 111, economisi banii țării și o comisie care Sub sau grăbit în temeiul prin care prelucrat folositoaApt. 14 din de față, în lacă comisiea au ca să încuviințați mi CB promulgați legiuirea a mă rasug. Le Bulletin Officiel publie deux ordonnances de Moldavie d'un impôt provisoire extraordinaire S. A. 8. tres cours du fise. Voici le rapport du tat pour le Département des Finances, par lequel cette soumise à la sanction Princiere : Altesse Sérenissime. le Prince a été — - À) eee — GNCLA AMar INFIE ROMANE. DS Subuistu titlu s'au publicat și urmează a Ce publica în limba Romănă Poezii Poporale. Spre a explica titlul străinu de Baladă, aplicat la Poeziile Romăne, dămu următoare lămurire: Numele de Baladă sau Balată provine de la cuvăntul Italianu Ballo adecă danții, pentru că acele versuri ce căntau la danți și hore. Aceste Balade, cele mai vechi compuneri, au trecut din Grecia în Paliea și dupre ele s'au modelat și compunerile în alte limbi materne. La Palieni sugetul acestora canțone este mai cu samă sentimente amoroase, despre care nu au dat modele Dante, Petrarca, Bembo și Lorența de Mediu. Ele se compunu din Epode și din strofe seau stanțe, în căte șapte versuri, căntate de unul, iar apoi de tot horul dănțuitoru, la capătul fiecări hi ” unde Baladele s'au ilustrat Hugo au dat frumoasete compuneri de acel felu; acestele cuvinutelor ce merită au ce lua la noi de model au tratațiea sugesă serveze s'au amintit junelor Literaturi carii prin adoptarea modelor Franțeze mai mult abatu limba Romănă de la a ei soră gemenă cea Italieană. V. Alecsandri, meritul complectării lor €rezervat Dpi strofe, ce repetează rima versului întăiit, în palatele Baladele transportate în Angliea mai ales s'au aplicat Romănilor vreun manieros Spaniole, care caracter » à în Franțiea Victor Cumcă limba enescu, AA e LU , autoru Rom LG, și mai de Siler, de prototipu în compuneri. După acea : . . patriotu precum asta ce vede lui Bocacio la încheierea fiecărui Decameron, a se căuta întăi culegere la muntenii au conservat Italieană are Scoții, de D. eveniment fabulos în felul Ro. e . . . și neostenit în lucrările materale, și denumite Balade, ales poeziea și în Germania de versuri poporale, publicată d Șleghel și Birgher precum A, Mări-