Patria, martie 1938 (Anul 3, nr. 491-492)
1938-03-01 / nr. 491
ANUL AL III-lea No 491 AL. V. CASIMIR, Director-Proprietar Redacţia şi Administraţia Str. Const. Miile, 14 Telefon 5.08.18 Tipografia Str. Lipscani No. 5 Telefon 4.28.86 Patria „La toate naţiunile şi în toate limbile, cel mai dulce şi sfânt cuvânt" Solemnitatea de la Palatul Regal La ceremonia promulgării au asistat: Majestatea Sa Regele, Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia, Curtea, guvernul, mareşalii, primpreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; mitropoliţii, inspectorii generali de armată; preşedintele Academiei Române; procuror general al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; primul preşedinte al Inaltei Curţi de Conturi; preşedinţii de secţii ai I. C. Casaţie; primul preşedinte al Consiliului legislativ; primarul general al Capitalei; guvernatorul Băncii Naţionale; episcopii, cari s’au găsit în Capitală; rectorul Universităţii; rectorul şcoalei politechnice; preşedinţii de secţii Cons. Legislativ; procurorul general al înaltei Curţi de Conturi; preşedinţii de secţii ai înaltei Curţi de conturi; primul preşedinte al Curţii de apel; rectorul Academiei de arhitectură; rectorul Academieide înalte Studii Agronomice; rectorul Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale; secretarii generali de ministere; procurorul general al Curţii de apel; preşedintele Consiliului de adiţie C. F. R.; primul preşedinte al Curţii superioare administrative; directorul general C. F. R.; directorul general P. T. T.; directorul general al poliţiilor; prefectul poliţiei Capitalei; prefectul judeţului Ilfov; primul preşedinte al tribunalului Ilfov şi primul procuror; preşedintele consiliului superior technic; preşedintele Consiliului superior al apelor; primarii de sectoare ai Municipiului Bucureşti; preşedintele Uniunii avocaţilor din România; decanul baroului de Ilfov; preşedintele "Uniunii Camerelor de agricu; preşedintele Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie; ofiţeri generali şi coloneii din garnizoana Bucureşti; membrii Comisiunii de plebiscit; reprezentanţii presei române şi străine; corpul diplomatic. Act de constatarea voturilor date de poporul român asupra plebiscitului propus la 20 Februarie 1938 Comisia de plebiscit a înmânat I. P. S. Patriarh Miron, preşedintele Consiliului de miniştri următorul act de constatarea voturilor obţinute. Noi subscrişii: Al. N. Gane, prim. preşedinte al Consiliului Legislativ, N. Bădescu-Roşiori, consilier la Înalta Curte de Casaţie, Eugeniu P. Bănescu, consilier la înalta Curte de Casaţie, Gh. Drambă, consilier la înaltaCurte de Casaţie şi Cornelia Gheorghian, consilier la Înalta Curte de Casaţie cam prin Decretul Majestăţii Sale Carol al 11-lea, Rege al României, — cu No. 202 din 20 Februarie 1938, — suntem numiţi înaltă Comisiune pentru a cerceta votul dat de poporul român asupra plebiscitului ce s’a propus de Majestatea Sa prin proclamaţia dată la 20 Februarie 1938, — ne-am adunat la Ministerul Justiţiei in zilele de 25 şi 26 Februarie 1938 şi am cercetat listele de votare din întreaga ţară şi din numărul total de 4.303.064 al votanţilor, am constatat că 4.297.381 au primit plebiscitul propus de Majestatea Sa şi numai 5.483 au votat împotrivă. Acestea am găsit şi le mărturisim înaintea Naţiunii. Făcut la Bucureşti, Sâmbătă 26 Februarie, anul 1938. ss. Al. Gane N. Bădescu-Roşiori Eugeniu P. Bunescu Gh. Drambă Corneliu Gheorghian Raportul consiliului de miniştri către M.S. Regele pentru promulgarea nouii constituţii T. P. S. S. Patriarh Miron a dat citire următorului raport al consiliului de miniştri către M. S. Regele: SIRE. Prin înaltul Decret Regal nr. 901 din 20 Februarie 1938, poporul român a fost chemat să se rostească asupra primirii Constituţiunii, menită să aşeze temelii mai solide şi mai drepte Statului nostru şi să îndrumeze viaţa obştească pe o cale mai sigură, mai liberă şi mai sănătoasă. Urmându-se procedura prevăzută pentru plebiscit, poporul român în ziua de 24 Februare 1938 a dat învoirea sa noului așezământ, pe care Maiestatea Voastră în nesfârșita Sa dragoste de ţară l-a dat României pe veci întregite. Comisia instituită prin înaltul Decret Regal pentru totalizarea plebiscitului, depunându-ne procesul-verbal, ce a încheiat, din care reiese că 4.297.581 glasuri au fost pentru primirea Constituţiunei şi numai 5483 au fost împotrivă, în calitate de preşedinte al consiliului de miniştri, în numele întregului guvern supun promulgării Majestăţii Voastre noua Constituţiune. Suntem cu cel mai profund respect, Sire, ai Majestăţii Voastre Prea plecaţi şi supuşi servitori. Preşedintele consiliului de miniştri, MIRON Patriarhul României (Urmează semnăturile membrilor guvernului, afară de a d-lui mareşal Averescu, care e suferind şi a d-lui N. P. Comnen, care se află în străinătate). 2 LEI 4 PAGINI 2 LEI a Discursul I.P.S. Patriarh Miron Cristea MAJESTATE, In lumea creştinătăţii de pretutindenea, cea mai mare sărbătoare, praznicul praznicelor, este ziua învierii Domnului, care a prăbuşit o lume veche — plină de patimi — şi a scos omenirea la limanul de mântuire a unei lumi noi, lumea iertării şi a iubirii, adică a celor mai sublime virtuţi creştine şi cetăţeneşti. In ziua învierii pretutindenea răsună armonia melodică a neîntrecutei cântări din Sf. Scripturi ale Bisericii ortodoxe. ..Să iertăm toate pentru înviere... şi unii pe alţii să îmbrăţişăm.... să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pre noi".. Când d. ministru de interne A. Călinescu mi-a anunţat rezultatul plebiscitului, —intre altele — mi-a spus: cum — în multe părţi şi mai ales în Ardeal — alegătorii au mers la plebiscit în chipul cel mai sărbătoresc — cu cântări, cu muzici şi fanfare, mulţi au lăcrămat de bucurie, iar alţii — în semn de obştească şitrătfire — s-au îmbrăţişat unii pe alţii. Am văzut şi eu însumi aici, în Bucureşti, persoana cu lacrimi ieşite din izvorul unui adânc patriotism, când au aflat rezultatul plebiscitului. Aceasta este cea mai puternică dovadă, cum instinctul sănătos şi o matură judecată politică a nobil-cugetătorului nostru popor priveşte in Noua Constituţie şi în nouile orânduiri , am făgăduit a Ie îndeplini, st fir pirma relelor, o îndreptare a greşe EC na Marți I Martie 1938 Ţăranii, muncitorii, factorii de producţie, intelectualii, vor avea de azi înainte cuvântul ca să-şi apere interesele, fiind chemaţi în Parlamentul Ţării ca reprezentanţi ai sferei lor de muncă. (Din discursul rostit eri de M. S. Regele) Noua Constituţie a fost promulgată Impresionat la solemnitate de la Palat.Discursul M. S. Regelui M. S. REGELE Decretul de promulgare a nouei constituţii în cadrul unei impresionante a primit adeziunea Naţiei prin presolemnităţi Noua Constituţie ebiscitul de la 24 Februarie, a fost dictată de M. Sa Regele, care a promulgat ieri dimineaţă. Slujba religioasă de la Patriarhie La ora 11 s-a oficiat în paraclisul din palatul patriarhal o scurtă slujbă religioasă, în prezenţa membrilor guvernului şi a membrilor comisiuni de centralizarea rezultatelor plebiscitului. Primul a sosit la palat I. P. S. Patriarh, d. general Arthur Văitoianu, ministru de stat. Apoi d. Mircea Cancicov, ministrul finanţelor. Ultimul a venit d. dr. I. Costinescu, ministrul sănătăţii. Dintre miniştri au lipsit numai d-nii mareşal Averescu şi G. G. Mironescu. Miniştrii au aşteptat în sala cea mare din palat, care este şi biroul de lucru al I. P. S. Patriarh Miron.. Curând şi-a făcut apariţia I. P. S. Patriarh Miron, preşedintele Consiliului. Flancat de cei doi protoerei ai Capitalei, pr. Georgescu Silivestru şi pr. Stoica Ionescu şi urmat de membrii guvernului, înalt Prea Fericitul Patriarh a intrat apoi în capelă. In acest timp corul catedralei, condus de d. Oancea, a cântat: „Pre Stăpânul nostru". Imediat a început slujba divină, Prea cuviosul arhimandrit Efrem Enăcescu (care peste câteva zile va fi sfinţit arhiereu) şi diaconii Firmilian şi Orghidan au săvârşit o scurtă citanie şi un polihronium, cu răspunsurile date de cor. I. P. S .S. ieşind din paraclis, corul a cântat din nou „Pre Stăpânul“. Prea Fericitul a intrat în sala cea mare, încadrat de cei doi protoerei-şambelani, de episcopul armatei, Prea Sfinţitul Partenie şi de secretarul general al Preşedinţiei, d. Dudu Vlahide. CAROL al II-LEA, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României. La toţi de faţă şi viitori sănătate , Poporul român dându-şi învoirea, Noi decretăm următoarea Constituţiune : (Urmează textul nouei Constituţiuni). Promulgăm această Constituţiune şi ordonăm să fie învestită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial. Dată în Bucureşti, la 27 Februarie 1939. Marele Şambelan al Curţii, d. Ernest Urdăreanu, anunţă : „înalt Prea Sf. Sa Patriarhul Miron Cristea al României“. Primul ministru, după ce sărută Evanghelia şi face o cruce mare creştinească, rosteşte formula sacramentală decredinţă faţă de Rege şi Constituţie. Unul după altul, depun jurământul ceilalţi membrii ai guvernului. După depunerea jurământului de către miniştri, Suveranul a făcut următoarea declaraţie: „Noua Constituţie este isvorâtă dintr’o nevoe sănătoasă a cervicarul Preşedintele Consiliului de miniştri . Miron Patriarhul României « Ministrul Finanţelor şi ad-interim la departamentul Justiţiei MIRCEA CANCICOV Miniştri secretari de Stat Gen. Artur Văitoianu Al. Vaida Voevod Prof. G. G. Mironescu Prof. N. Iorga Dr. C. Angelescu G. Tătărăscu fereie naţionale şi a fost frământată , în conştiinţa Mea şi a sfetnicilor Mei cari, alături de neuitatul Meu părinte, au fost creatorii României de astăzi. Ţara căreia i-am încredinţat spre învoire această nouă Constituţiune a primit-o cu un entusiasm care Mi-a bucurat inima. Sunt cel dintâi legat de ea şi voi fi cel dintâi păzitor al ei pentru binele poporului român. Iilor din trecut, o oră de mântuire a ţării, de salvare a adevăratelor ei interese, O INOIRE a întregii noastre vieţi de Stat, cu un cuvânt O ÎNVIERE spre o epocă de mai multă ordine, de mai liniştită muncă şi deci de propăşire cu paşi mai repezi. SIRE: Cu simţămintede adâncă supunere şi loialitate, dar şi cu bucuria unui tineresc entuziasm, am istorica mândrie a Vă raporta, în numele întregului Guvern, că Cetăţenii României şi naţiunea română au înţeles peste orice aşteptare eroica hotărâre a Majestăţii Tale, că ceea ce se plănueşte este spre binele tuturor. Şi cu glasul aproape a unei unanimităţi de 4.297.581, sau de 99,87% din numărul voturilor date, „a acceptat şi aprobat" noua Constituţie a Maiestăţii Tale, dată ţării cu conlucrarea Guvernului de sub preşedinţia patriarhului şi părintelui sufletesc al ţării, iar în „contra" au votat 5.483 sau 0,13%. In faţa acestui rezultat mai presus de orice aşteptare, na-iunea română a arătat lumii întregi, că din sufletul ei curat au izvorât principiile Constituţiei celei noui. Şi aceasta a documentat-o — nu ca mai înainte — prin votul reprezentanţilor ei din un simplu parlament în camere unite, şi nici chiar prin votul unei „adunări nationale", ci prin glasul aproape unanim al celei mai democratice expresii a voinţei naţionale, adică pe cale de plebiscit (Helvetian). MAJESTATE. Astăzi s’a distrus hidra cu 29 capete electorale, care a învrăjbit fără nici un folos de toţi spre paguba ţării întregi. Astăzi s’a rupt păianjenişul de pe ochii cetăţenilor României întregite, ca să vadă limpede de unde le vine mântuirea: dela eroica hotărâre a Majestăţii Tale şi dela înţelegerea rosturilor unei ţări şi a adevăratelor ei interese. Astăzi s’a mai distrus: zarva, împărecherile, ura, certele, bătăile electorale şi chiar omorurile, şi în locul lor se va întrona liniştea, ordinea, munca liniştită, pacea şi unirea, pecetluite de frăţeştile îmbrăţişări ale poporului ca în timpuri legendare SIRE. Fii mulţumit, fii chiar mândru, că — inspirat de geniul neamului românesc — ai avut darul a simţi adevăratul puls al poporului şi cu eroică hotărâre ai ştiut da ţării o nouă aşezare la temelia ei. In numele celor 4.297.581 alegători şi a ţării întregi depun la treptele Tronului adânca lor mulţumire plină de cetăţenească loialitate şi devotamentul plin de admiraţie al tuturor. Iară tu — mărită naţie română — în frunte cu conducătorii tăiate sus până jos, — acum la muncă constructivă pe toată linia, aşezând pe fiii României etnice şi latine în drepturile fireşti ale moştenirii părinteşti. La muncă serioasă, ca să facem cu ajutorul tuturordin scumpa noastră Românie o ţară cât mai tare in lăuntru şi mai respectată în afară. Dumnezeu cu noi, cu Regele nostru şi Ţara Lui. Triască România-Nouă ! Trăiască Ctitorul ei': Regele Carol 11! . ir.::: t* - * S : - * . li. L jii#» Discursul M. S. Regelui înalt Prea Sfinţia Ta. Domnilor Miniştri, Domnilor, In aceste clipe înălţătoare, de reînnoire a României, primul Meu gând se îndreaptă cu adâncă evlavie către creatorul României întregite, scumpul şi neuitatul Meu Părinte Regele Ferdinand Cel Loial şi către toţi acei, mici şi mari, cari alături de El au pătimit şi au muncit ca să aşeze aura şi graniţele ei fireşti. Opera ce s’a întărit cu atâta entuziasm, de poporul Meu, în ziua de 24 Februarie, este isvorâtă din gândul curat şi din adâncul conştiinţei Mele şi al sfetninicilor mei, că îndeplinim un comandament imegrativ al zilelor de azi şi o moştenire sfântă a făuritorilor României Mari: consolidarea definitivă a Neamului Românesc. Noua Constituţiune ce am promulgat-o astăzi, în acest cadru solemn, şi care a fost primită cu atâta pătrundere a nevoilor reale ale naţiunii de cetăţenii României, conştienţi de datoria lor către generaţiile viitoare, nu este decât o puternică temelie pe care sunt hotărît, cu ajutorul adevăraţilor iubitori de Patrie, să clădesc o Românie înviorată, bogată şi întărită. Această Constituţiune acordând drepturile fireşti ale individului, statorniceşte în acelaş timp că aceste drepturi sunt strâns legate de datorii. Aceste datorii, din care cea mai sfântă este de a munci fără preget pentru Patrie, trebue îndeplinite fără şovăire de toţi cetăţenii, fiecare după puterile sale şi în locul în care este hotărât a munci. Sunt hotărât a păşi cu toată voinţa pe acest drum mântuitor, întărind fără precupeţire, munca şi cinstea în treburile obşteşti Scopul servitorilor Statului, între care Mă socotesc ca primul, este de a veghea fără încetare la ocârmuirea bunului mers al gospodăriei publice, pentru întărirea comunităţii şi mulţumirea fiecăruia. Numărul aşa de mare al votanţilor îmi întăreşte pe deplin convingerea că am Îndeplinit o cerinţă a întregului Meu popor, descătuşind viaţa publică de interesele strâmte de partid şi aşezând-o pe terenul adevăratelor nevoi ale obştei Româneşti. „Ţăranii, muncitorii, factorii de producţie, intelectualii, vor avea de azi înainte cuvântul ca să şi apere interesele farisc chemaţi în Parlamentaşi Ţării ca repurezentanţi ai sferei fer de mimca. Acela care munceşte şi produce va putea glăsui în treburile obşteşti, iată calea cea nouă care s’a deschis prin această Constituţie. Ca păzitor suprem al intereselor Neamului, voi veghea în fiece clipă, ca spiritul acestei noui aşezări a Ţării să se păstreze fără ştirbire şi ca munca fiecăruia să fie cât mai rodnică. Ziua de astăzi trebuie să fie o zi de bucurie pentru toţi, căci se deschid larg porţile unui viitor plin de progres şi de linişte pentru Romănia de mâine. Nu pot în această sărbătoare să nu mulţumesc acelor cari, împinşi de un sentiment puternic de patriotism şi de credinţă către Ţară şi Suveran. M-au ajutat cu luminile şi experienţa lor la înfăptuirea acestei opere de desăvârşire a consolidarii naţionale. Cu sufletele înălţate şi cu bucurie, România a sosit clipa în care, cu ajutorul tuturor adevăraţilor patrioţi, voi putea clădi o Românie puternică și fericită. Trăiască România feinoită.'“ Urările corpului diplomatic La ora 1 d. a., M. S. Regele, a primit urările Corpului diplomatic, în frunte cu monsegnorul Cassulo, nunţiul papal. Suveranul a decorat, apoi, pe membrii guvernului şi pe d. Istrate Micescu, fost ministru de externe. S’a servit apoi un dejun, la care au luat parte Majestatea Sa Regele, M. S. Marele Voevod Mihai, membrii guvernului si membrii comisiunei de plebiscit. * Seara a avut loc retragereacu torţe, a trupelor din garnizoana Bucureşti. Mulimea a manifestat în Piaţa Palatului I până noaptea târziu. nia. ÎNAPOI LA CARTE! Prefectura Poliţiei Capitalei a dat o ordonanţă prin care interzice elevilor şi elevelor de şcoală să frequenteze sălile de spectacol şi patinoarul în zilele săptămânii1. Măsura e la timp venită. Ea ar trebui extinsă pe întreg cuprinsul ţării. Ceea ce se petrecea până azi ajunsese — din vina şi a părinţilor şi a autoriăţlor — să îngrijoreze, în chip adânc, lumea. Cinematografele erau pur şi simplu asaltate deun tineret avid de distracţii frivole. Pedagogii şi cărturarii cei mai de seamă ai ţarii au ridicat, mai de mult, glas indignat împotriva ignoranţei totale a tinerei generaţii. Profesorii examinatori ai candidaţilor şi candidatelor la bacalauret au rămas consternaţi de incultura de superficialitatea, de sărăcia de duh a băeţilor şi a fetelor care li se înfăţişau la examen. Băeţii aceştia şi fetele acestea nu numai că n’aveau nici un fel de cultură generală, nu numai că nu citiseră absolut nimic din literatura română şi străină, din filosofi şi din sociologi; nu numai că nu erau la curent cu Muzica sau cu Picitura — dar nu pregătiseră nici materia didactică: nu ştiau nimic! Nici nu era de mirare! Cinematografele, sălile de dans, patinoarele şi terenurile sportive au confiscat atenţia tinerei generaţii. Lui Socrate — i se prefera boxul şi lui Eminescu — Greta Garbo. S’ar mai putea vorbi şi despre înrâurirea nefastă a filnaului asupra nervilor gingaşilor spectatori. Cronica a înregistrat atâtea crine, atâtea sinucideri— atâtea afaceri scandaloase, ai căror eroi şi ale căror eroine au fost tinerii şi tinereledobitoace încălţate, — şcolarii şi şcolăriţele ignorante şi inculte. Nu exagerăm dacă spunem că şi Sile Constantinescu s'a resimuţit — într'o oarecare măsură — de filmele senzaţionale. Prin efectul ordonanţei dată de Poliţie, elevii şi elevele se reîntorc la şcoală. Ar fi singurul rezultat bun pe care noua măsură a autorităţilor ar da-o... ...Spre binele părinţilor şi al societăţii. LOGICUS