Patria, martie 1920 (Anul 2, nr. 46-70)

1920-03-31 / nr. 70

Ştiri politice — Prin Hr special dela corespondentul nostru din Bucureşti — Intrarea dlui Teke­lanaacu In guvarn — Nouila alagari — Consfătuirea dala Partidul Naţional — Cum s'a pus la cale dizolvarea parlamentului — Hata­rira» marghilomaniştilor — Prafaoţi din vechiul regat In Ardeal Eri, începând la ora 3 până seara, la dl Maniu şi Vaida, s’a ţinut acasă, consfătuirea In urma kitirirei da a sa­creta noui ministere, o volborare de guvern va inter­veni între dnii Turks lontecu şi general Averescu. Ia curs­a acestei săptămâni se va face o largă remaniere ministerială. In noua formitie d­ui Tarka lonescu, îi este reservat port-f­­iul externelor. Vor mai întră­ţi dnii Tetulescu, II.n­u Flondor, Dori Popovici Guvernul a Iuti ssisurl ti plltssssfc eopocsl is Peris rimes trei »ci In restanți. Foştii psriementsri al partidiloi con­­serv» tor-progresist s’sa întru a't «steri Îs dl Marghiloman. Dupi multe dizcntiuni s’a lutt hoArk­a* la psrtiaip«res alrgsri până scara independenţi de orice acord electoral cu alt partid. Unele tiare anunţă intrarea lui Mi­hail Cantacutino est guvern. Presa bucureşteani îşi menţine afir­­maţiunea că general Averescu are de gând să numeaţ­i prefecţi din vechiul Regat în jureţele din Transilvania. Ţărăniştii din Basarabia, Bucovină şi Ardelu au fusionat cu ţărăniştii din vechiul Regat. înainte de ditivarea parlamentului, ăl gineral Averescu a a­vut întrevederi cu dnii Imel Brătianu şi Duca şi apoi s’a dus la PMI, înto­cându-se cu disputarea­ comitetului executiv al partidu­lui naţional, discutându se che­stiunea nouilor alegeri şi orga­nizarea congresului partidului. A­si ss va ţine un nou consiliu de miniştri care va aduce ultimele modi­ficări legii chiriilor, supusă apoi Su­veranului spre semnare. 01 general A veresen a insrat eri ra di Teke Iaottsan ia vederea r smerit ret cabi­net ol oi. La fotracirea .Lîgfi Poporald* dl Ave­­reesu, a In?redâitat coada?#?«» L’goi o*nt comitet de t ei compns din dnii gansral Crai­­niceanu, Alessin-B­ails, Meitani pe toat vre­mea sft va fi 'n govern. G*set*to aplicts eri atari In Osp!f*l& an încins o «tramiii polemi­i fi Injti po’i lină întră gazetei«, raprtsantihd frânării« svereiasatj t&kfsta, liberale, ma’ghitcmsafct*, de o psrte și cele țărănista, optionsliste, ior­­gists ds sitl parts. Fuziunea partidelor ţărăneşti din Romârtia-mare — Dela corespondentul nostru special — Bucureşti, 28 Martie. Eri dimineaţă s'a ţinut În clubul ţărănesc întrunirea Federaţiei, la care a vorbit mulţi basarabeni. Unii arde­leni au stăruit pentru înfiinţarea par­tidului ţănesc şi în rofie ţinuturi. S’a propus contopirea partidului ţărănesc din vechiul Regat şi Basarabia, ficăndu se un proces ver­bal în acest sens care va fi supus aprobirea congresului par­tidului ţărănesc dela Chişinău. Basara­­benii au fost foarte îndârjiţi în cuvân­tări, majoritatea fiind ţărani, au spus, că nu vor putea trada niciodată pe fraţii din vechiul Regat. C. C. )­A Europa alimentată de Rusia — Banffou pentru pacea cu sevietele— Lyon. — Desbaterile privitor la politica externă anu­nţata de o­ână a început Joi la Cameră prin intervenirea lui Barih­ou, preşedintele comisiunei afacerior streine. Barihou desfăşurând politica faţă de Germania şi politica faţă de Rusia, arată că­ Germania nu manifestă nici o voinţă de a executa tratatul, Barihov optinându-se conser­­vatorilor francezi statuiste în pace ime­diată­­cu Rusia sovietică, arătând că grânele ruse vor fi cheia situnţ­ei ali­mentare a întregei Europe în iarna viitoare. Economiștii prevăd că anul viitor va fi cel mai greu din tot răs­­boiul. Singura salvare a Europei este în surplusul de grâne al Rusiei. Militarizarea ţării — Intenţiile domnului £ vor eseu — Mini trai do rîsboî a fcotSrît ca elevii Şfoal lor da poduri, s­oalelor militare să f­e m.truiţi ca să conducă tramvaiel«». Elevii soc« elor de p diri şi­­josale vor fi in.t iţi să Inerez­e şi să conducă nz'nele e e trio». Se vor in­ tmi otacirig mante de «ale ferată dn tropota fpociaî 'tițw. F.ecae rf g ment v» primi fn explotare o linie da cale feret', ptn’.ra a polca face serviciul în caz de grevă. Gnverarul a hotSrît să fmvart^ ța-* ta sectoare pentra repara ev ti !rt­ f ți nerea so­­sale or. Prntra flecara sector a daît rat un bitalon de p­oneri care va proceda imediat la repa­area tutoror dmmurilor. Ba va conaitui gerpuri de tranziţions rari vo* fi posa la dspoziţa prbţjului on un ta­îf «penal pentru cambateria speaaei căruţaşilor. La Floreşti s'a si 'ntaţit ademenea grep compas dn 850 chreţa şi 40 da anto­­campsns. Guvernul va lua m­sarf cari poate mi­litariza uzinele pata­u are a căror activ tate îl Iignoră cu in'erere e publice. Misa a va fi aphraU numai atunci da xft încercarea on arM rajul nu ar izbuti. Informatiuni Micigtrul fira atelor a «tafco­»!­mn pra­sst pentru majorarea tuia tor impositelor. lari In capitală sta oficial' la Ifit'ord­ie na „Tv Doom* pentru aniversarea emiri» Ba­sarabiei. M nis'rul Argetoianu a declarat la Bună că d ei împrumutat intern nu vi da­r tuUitd dorit, te va proceda la un împru­med forțat. Generata! Etovry­s visits frontul polon boilssvaat îi frontal aposeen din Poasianis pu ori, acordănd generalnia» Heller intigmus de comandor a Légionei ds onoare. Z vrala anunță: «8 un avord a Înlemnit Intre guvern și măritorii regionei Rohr. • So­ulişlii nu ţinut ieri sinnares gene­­rată pentru fixarea atitadiaai participini nn non!!« siege» L • • Pupii nonl pro­eat vor beneficia do­­ amnestic şi mulţi d ntre cei răvmaşi fără or­­j din in­feritori­le ocupate de inami­­, îar con­­damn’­ril» core tioii ale ale Curţlor marţ­ale nu se vor executa. Se rmnesnietzl deass­­menea ddiovenţii pol­ticL La 7 Aprilie se va dastri’de irevocabil Optra Română din C.tj cu Aida. Asupra am­ănwdeior vom reveni tntr'un număr apropiat. MirJ BO Martie la ora 8*­, acela, So­­eicltka de Şt­­aţi pure «I aplicate din Cluj va ţine o şedinţă cx rapid nară la oara sunt ivgfcţi e* aâita toţi membri ei. Stn’nța are luo la Universitate în tnta Sam'n irîaîni de matematici l­ângă Dssspstal Facultăţii di Sl­ictț**) Geseratul Dcgonice a visitat rartîerul bslg'au A­x la Capsita avâad o lungi coa­­gisiaira cn g­irataiul Mîhjl La P^ris ae v» lufiiits in instiiit peatru smdmi Wachsler­­lave. *.J sornal de Debate* arată e* gene, ratal Fran­hst d’K'prr^y pfstrersl comtoda i­op­tar atrate In Tarda suropev.il, rămâ­nând seutorul Con dantinopols sob comanda genvralului Mins. Se comenlaă d’n Belgrad, că după re­­trtgerea trapelor frana^ie din Scalari, ora­șul a fost perpat ds traps itiliene. S­­himbul bunel: Lo^drs 56 32 — New- York 14 40 — B«’gia 104 75,— Scania 250 26, — România 22,— B vetia 250 — Lml nottm coteas X la Paris 9&een-Dl Z Pldtsan, profetur în BL«], s foct numit director la arhiva ektala», înfiiţită de Consiliul Dirigent la Blaj. Un inspector general a fost delegat de minittrul muncii pentru a face o tettet® anchetă la Petroşani asuli dnn doleanţele lucrătorilor. Trai cuvinte nouă Kristály Văpseşte şi omvăţă. Fabrică şi prăvălie în Btr. Mun­kácsi Nr. 32. Filialele : Pista Mihai Vitaisol Nr. 6. (Sersenyi táv) Str. Ragtan Maria Nr. 9 (Deák Ferea**), Str. Nicolae Iorga Nr.. 2 (Jókai), Calea Regele Ferdinand 18 (Wesse­lényi Mikloa). Nr. 81* 8—10. tints. Raporturile cu aliaţii ameninţat© Ca scria Times ? — Lordra, — .Times* «nunţâ ci daci guvernul Averescu Ilaae­mneazâ întoarcerea procedurilor lifcora’n­or ra­porturile dintre România fi Aliaţi ar fi primejduite. Bucureşti. — Sa afirmă câ Ave­rescu Intenţionezzâ publicarea unul comunicat în atrâîn&tais, lăpâdându se de orice legiturâ cu Iibera­­l. Tn»r 1 Bsgm» E-»PATRIA. ULTIMA ORA Germania ameninţată de bolşevism Sfaturile muncitoreşti ameninţă cu nouă grevă generală — — Serviciul Agenţiei telegrafic« Damian — Bir­ii». — Ziar sic enunţă dn Colonia că armate muncitorilor n’a 5. — Manifestul guventului — Betin. — Wolffburg nu a­ocupat încă oraşul Wnsr, şi că etvsr a­nunţa că guvarnul a lansat un acum să urmeasă trăiai vi pmtru raa- i lîl'fin ftsl Câţiâ muncitori, 80» Uitarea unui armistiţiu între beligeranţi, ţ­inându-î fiă încatăZG ofiCO SC­­Man­itorii refuză armistiţiul, cedănd m­a­fiuno râsboifiică şi ameninţând întâi gar­ tizotfsa dm med să dafor I p» cel din Westfalia şi regîu­­armde, ţ nea Rinului cu desarmare for-Spartachiştii stăpâni la |­upu­ epublicoidacâ burg, câ trup©?# roşi! pretind cu vio­lenţâ cantimmo* faptelor. Comitetul execuliv n s! pubHc&t an comunicat în acest senz, forrr âidu sa un comitet­ executiv cara e pmLAî ©uteri dlscr©­­lionalo confiscând foat« depoz t*le din bind si alimentar». Poliia a fost nomie Schmidt, concediata. AMd­ » »l,B» ?«* “• 1 p„s*4 Gilberts, Nouî cabinet german Berlin. — Noul cabinet german I e astfel compus : Maler ministru de­­ externe, ministru de Interne Koch, _finanţe W»’r’h, — apărarea publică Gassler, justiţie Polnnck, eco­ muncâ Schichte, _ tezaur Bauer, 1 Ü- «erate Bell _ aprovizionare dictatura proletáré. ? Hermes și Divid fără portofoliu O nouă grevă generală in per­spectivă Berlin. — Adunarea generală a sta­turllor muncitoreşti ele sociali­ştil­or Independenţi şi comuniştilor a votat o moţiune în sensul că încetarea prea timpurie a grevei generate a avut e­­fectul, că forţele antirevoluţionare se adună din nou. De aceea a fost au­torizat comitetul executiv să pregă­tească totul pentru noua gravă ge­nerală Retragerea trupelor din regiu­nea Vestfaliei și Rinului Berlin. — Comision*« brsslalor întru­nită «ri s hotărît nh pratrn^a imedîs*« reirs­­g 'te « frt­pelor d n regiunii« Vestfaliei și Ricaiul si retrimit»«« tar ta giratzic^na, muncitorii fltad antorisst» s& piatrese s­mrle. Ccsmisintie» emeninîă că darsă remarca ni­ wî» «ifisfitonii, d«;!sîă din nou gr«va ge­­nerală. Guvern radical sau muncitoresc? B d­in. — .Vo:wâ?i#* asia formare* rnni giivero redijsl, i»r »Fraihcit* »otsentn­­îasi, c4 în urma fvstîotai, damoorAtii refasl rscnnosstsrss a opt prieto trsro pianul talii ehîistiup.ea farmijri» gtvsraidni domaa­­citori. Cererea Germaniei relativ la sporirea trupelor din bazinul Ruhr a fost respinsă Ly­n. — Ziarele franc***« anunţă tai ««torizaţi* cernit» da «sbiasnul Banrr ped­rn tatsra» a 60 mii oameni, trpo noul în ba­­sincl Ruhr nu va fi eoerdaîă. Iohr'^davlr, dnp^ *er*wa A'g’iai Fr«nț« a consimţit a examina ipetsza »utcrivaţiev- încă numai cu condiţtania formală de a clttas garanţia svâepărat zonal ner.tr« de cătrs tmp»*e g r­­mar.« daţi mtaburrra liniştii. Atrrti ga­ranţi» courietă ta ofibpar«« enni an­ pumt din Gs­maufa D»r cnm cng'ezli an ceret eă »r*fevi# e& eSmlui*' soszstă condiția ere­zlnJ'o de iropprînnS, sstoslmenî» r rm'rzi că autorizsți» cerată de* gîf,wrnoS german nu poate fi acordatfc. Explozia unui automobil — 2 morţi şi 15 rân'ți, B­rlin. — Ziarele arturii «f'n Dult-­Berlin—Un sister abil în care se af­l­­ şi căpitanul von Pflück Hartung cunoscut­­ din procesul asasinării Rozei Luxem-­­ burg, a explodat în mod suspect In­­ Friedrichesogen, lângă Berlin. Două­­ persoane între cari căpitanul H­artung au murit, 15 au fost rănite.­­ Pentru restabilirea ordine! Luptele dela Wsser ^Selsburg Alegerile generale din Bulgaria — Aratfaraa şef lor comunişti — ! Si/îa. — Ifi veda^aa Ificopsril ala­­ge rilor gsnarate la 29 M^rlî«, nu fost a e»taţi mai mulţi şefi comunişti La etogsri participă 12 psitide şi g «pâri pontica, şanse mal multe» având de­mocraţii ce sub şefîa lui Miranoli. Comuniştii si socialiştii spera la câţie 50 - 80 mandate. Apropiere sârbo-bulgară Sofia. — La întrunirea publici d­e Ţaribrod, Danett a deci­mat, ei­­ şi oraşul fusese dat Săbiei la Paris, el rimine totuşi al Bulgariei. Guvernul sârb a contramandat terminarea ocupă­rii teritoriilor bulgare acordate Sribiei prin tratatul de pace, iar at­ele teritorii au fost invitate să trimeati­ deputaţi în Sobrania bulgara. De aceea se crede, că tratativele apropierii sârbo bulgare sunt foarte favorabile. AHaţis au ocupat Constantinopolului — Arestări senzaţionale — ‘ Londra. — „Dryll News“ comu­nică în legătură cu ocuparea Constan­­tinopolului cu 30 pnsorigîi de seamă au fost arestate de aliat­, între cari Djemal Paşa, fost ministru de răsboi, Djarod Paşa, fost şef­el statulul major general, colonelul Koli­k Kemaî bey, comandan­tul diviziunei de apărarea a strâmtorilor, Hussein R­auf fost mini­stru de marină, precum şi un număr de senatori şî deputaţi. Toți aceştia au fost transportaţi pe insula Malta pentru o pază mai sigură. Camera turcă s’a amânat pe timp nehotărit din cauza ocupației. tipo grafii tasttanul« Oldj, Stoid* Stagiu* A * Cum privesc liberalii dizolvarea — DacTaraţlil» dini G. Mâr z9tt?ti — Corespondentul nostru din Bucu­reşti a avut ieri o convorbire cu fmntaşul liberal dl Gh. Mârzescu, care i-a declarat următoarele: — Cam priviţi d?, m franţa? liberal disalv«?®« ssriementatai: — D’zolvftre*, dasă era dorită d* rusii na «ra urmârită d* nîtaeni­­s»'* cvând nevoe de o seri#­­fâ măsuri imediate, es nu s: puteau Im dcsi U ps cah legist* ti­vi și ah­­gtnh mai a* seamă îm provin-Uh unite, prezentând seriocs. neajunsuri. Nimeni, și, snn'i tig X aici gavirtul nu m gkades la o d zDlvftra ?midtat4:, — At* ttflTt vre-un politie ta vtdeligerToi ? — Nu stiu ta os scudittani sî *?*ni snot so'abtastranils text tntsligeril« po­ ifi?*, «‘»ni vor pv z d« Viitoare''» staged. Nn eonos« în «?ii»et» privint*, *5 0 tatstranit o tatetagere cu par­tidal libers!. D*? firi» tadoiefii, pentru ct să «a ««'gir* țării mn parlsment csptbil de» opera legtristvâ rozii v.«, eate ntofssr ea tost« «tomnitda democrat? si da ordine «S-si des »»Serf. V. Crucianu. Nr. 63—1920. 31 Martie 1920. ANUNȚ Rrg. 83 Io!, cn gara'solna în Chr Jt prims?tv «opiî do trapă spre * fl aplicați la diforita «ermieii in ooro. Să aibi «tale* 12 ani, slnltoși, robuști, «5» fia cettțam foa-ân’ și 4 dara etoro/nUro. Pantra »aea?ts va adaos­a-t :­l de botez, «stai de sfsoali, deelarația păriri lor ssau tncorntat prin care doreste a face contract la renti­­țiunile cerata da lega. £72—1—1 Publicare de concurs O3ctal irg nerea* al og*sulai Cluj, no- Mta eon­curs pentru dvrea ta întraprindere slor difîrite Inorirl ce să vor sfeptni la târ­gul ds vita. Ofrrtels referitoare a« vor prezst-ta ta t»Ht taehia până la 7 April­e 1920 osrol® 11 a, m. ot«rie c« vor so4 după tsrmmul aassts na se vor Iu* îo c.ocni torsra. De^uşiri generale ri defl­ate despre taorîri ae pot privi ta ofi nai »« gtaeresc. Blam bet* pe-:trn dark s« pot primi tot ssolo prrjan cer. 6 Cluj, Îs 92 Martis 1920. Su­ceava 309— 1—î p. şef-ing*ner. Nr. 125 adm. 1920. Anunţ de licitaţie Subscrisa primărie aduce la cuno­­ştinţi tot baia de piatră de Granit (Sienit) din Comuna MSaidon (judeţul Oataş-Se­­verin) conform hotărîrei adunărei generale a urbarialiştilor se va da în trend* pe calea de licitaţie publică. Ziua de licitaţie se statoreşte pe 18 Aprilie 1920 st. n. a. p. la S­ore a. m. la casa continată cu următoarele condițiuni: 1. Terminal exarendarei 10 ani. 2. Arenda anuală ÎO.OCO coroane.­­ 3. întreprinzătorul are a servi în­treaga arendă de pe cei 10 ani odată pentru totdauna. 4. Oferte mai jos decât arenda unui an, primăria nu le va lua în considerare. 5. Ofertele în scris sunt a re­da până la terminal indicat, sub sigil, fiind și ra­diul da 10®­, a tatregei sumi depus la mâna primăriei pentru ziua de licitaţie. Mâidan, la 10 Martie 1920. Primăria Comunala. 817-1-1 Dela oficiul medicului primar al județului Tâînavft-tun*'®. Concurs­ us publică concurs pentru ocuparea postului de medic de circumscripţie ru­rală Hendorf şi de medic a­jutor la oficiu sanitar judeţean (in speranţa încuviinţare ulterioare, pe beza promisiunei verbale). Circumscripţia Hendorf cuprinde comu­nele : Hendorf (sa­sadia), Iacabeni, Netuş, Nojstat, Frostea şi Ruja. Pentr­u posturile susnumite se recere cunoşterea Hrubei române şi germane. Fetiţa la provizo­iia cu diplomă, ates­tat medical oficios de sănătate corporală şi un maie, certificat moral, atestat de botez certificat de ist­enie aunt a se adresa cură Resortul Ocrotivei Sociale în Cluj şi înaintate medicului pimar al ju­­deţului Târnava-mare îa 16 Aprilie a. c. Med­iul de circumscripţie Hendorf poate cap­ita dreptul de farmacia de mână. Competinţ­e se vor fixa conform normelor de salarizare a Consiliul Dirigent Sighişoara, la 17 Martie 1920, mediul primar al județulu F69—1 — 3 Târnava mare. Dr. Steinburg. Nr. 4704/1920 M. T Concurs Direcţia Centrală C. F. R. Cluj din motive neprevăzut® «aaânst înfinţiirea cur­­sur­ior de telegraf, mişcare­ şi comerţ (care era să se înceapă la 1 Aprilie la Cluj Arad şi Braşov) cursurile s® vor face şi la 1 Maiu a. c. La cursul superior se admit numa acei petiţ­onari cani pot prezenta testime mul ti® maiuntite sau alt­­testat echiva­lent cu acesta, iar la cursurile inferioare cel puţin 4 el. medii. Reflectanţii in etate de 18—81 ani sănătoşi şi voinici cari vorbesc şi scriu perfect româneşte, să Înainteze până la Maiu petiţiile sense cu mană proprie ş timbrale (1 leu) la Direcţiunea Centrala C. F. R. Remolul de mişcare Cluj, alătu­rând următoarele documente:­ a) Extras da botez. b) Atestat şcolar. c) Certificat de moralitate. In curs numai acei petiţionari pot f primiţi, cari se obligă, ca după terminarea cursului vor ră­mânea cel puţin 6 ani la serviciul căilor ferate române. Elevii vor primi pe timpul cursulu următoarele diurne: Cei din cursul superior vor primi 15 lei, iar cei din cursurile inferioare 10 lei Aptitudinea corporală a tuturor petitiona­ror este a se constata din partea servi­ciului medical C. F. R. in cât priveşti serviciul militar, vom aplica § 119 din instrucţia de personal. După ieşirea din cura elevii vor f repartizaţi pe timp de 8 luni prin staţiuni la serviciul de mişcare, pentru a face practica. După expirarea acestui ti­mp, vor fi supuşi examenului de independenţă la serviciul de mişcare şi la urma acestuia vor fi numiţi ca funcţionari conform in­strucţiei personalului. 847-8­4 Direcţiunea Centrală C.F.M­ * * '' 1 V

Next