Patria, mai 1920 (Anul 2, nr. 94-115)
1920-05-30 / nr. 115
Duminecă DIRECTOR: ION AGAMICEANU BSOACţIA ŞI ADMINISTRA }II CLUJ, Str. REGINA MARIA U ANUNŢURI DUPĂ TARIF, PRIMEŞTE ADMINISTRAŢIA ŞI AGENŢIILE DE PUBLI- CITATE K -PAFRIAt' mmâm AL PARTIDULUI NAŢIONAL MO 01 /)/ 1 lsaV r Numârui l Coloana Anul ii. Numărul 115. PRIM-REDACTOR: SADU DRAGNEI ABONAMENTUL: PE UN AN 120 LEI — 240 COR PE V. AN 60 LEI -120 COR PE V. AN 80LEI- 60COR TELEFON jggg&tu-~u N—M ROMÂNI! Nimic nu trebuie să fie mai scump unui popor astăzi mai mult decât oricând — decât libertatea sa politică şi vieaţa de drept în marginele acestei libertăţi. Poporul nostru, pe care am reuşit să-l unim pe vechea lui moşie după suferinţi cari au ţinut veacuri şi pe alocarea o mie de ani împliniţi n’a lepădat lanţurile cu care îl strânsese străinul pentru a se întoarce în vremurile când prin silă se mişcau alcătuirile omeneşti şi când datoria celor mulţi era să se supuie în tăcere la orice încălcare de drept. Totuşi, a doua zi dupăce glorioasa noastră oştire, sub şeful ei încoronat, în care salutăm cu toţi însăşi icoana sacră a neamului, ne-a întins hotarele până în cele mai depărtate ţinuturi româneşti, ne vedem supuşi unui regim asemenea, cu care nu s’a cunoscut altul decănd o vieaţâ constituţională a putut fi câştigată măcar pentru o parte dintre Români. Prin uneltirile, oamenilor cari nu se pot desface de obiceiurile trecutului, şi cari aleg tocmai o clipă sfântă ca aceasta, pentru a face din aceste uneltiri însăşi legea sub care am fi osândiţi să trăim, a fost înlăturat un Guvern voit de cea dintâi Adunare Naţională cu atribuţii de Constituantă, aleasă prin vot obştesc de naţia noastră întreagă şi această Adunare însăşi a fost împrăştiată. De atunci ţara e cârmuită prin aşa-numitele decrete-legi, cari n’au nici-o valoare constituţională şi prin care se caută o îndrumare periculoasă către cea mai tristă formă de absolutism: absolutismul ministerial. Venit la putere prin o îndoită presupunere nedovedită : aceea că majoritatea poporului nostru ar fi generalul Averescu, şi că patrioticul Guvern, care a dat României graniţa ei la Nistru şi a făcut să fie îndeplinită cea dintâi reformă a pământului, el care pregătea desăvârşirea faptei sale prin legea agrară în vechiul Regat, prin legea poliţiei săteşti,prin legea administrativă şi a chiriilor, ar fi urmărit nebunia unei răsturnări bolşevice, guvernul de astăzi pare a nu-şi da seama că în sufletul naţiei trăieşte o conştiinţă de drept, o râvnă de libertate pe care nimic nu o poate înăbuşi. In numele acestei conştiinţi, acestei râvne, vă vorbim. Ţărani, cărora vi se drămăluieşte bucata cuvenită din pământul ţării, pe care mii şi mii dintre ai noştri sau sfinţit cu sângele şi oasele lor, muncitori, cărora în loc de reforme sociale vi se înfăţişează ţevile mitralierelor, cărturari părăsiţi în ghiara speculatorilor, dar supuşi regimului unor administratori militari, voi toţi, car laolaltă faceţi poporul nostru capabil de a se guverna el prin el, veniţi să desăvârşiţi, prin votul vostru, libertatea definitivă a Neamului întreg. La aceasta luptă vă chiamă: 1. Partidul Naţional Român, care în Ardeal a isbutit să ţie necontenit aprinsă flacăra, în care s’au topit cătuşele robiei şi care a avut bucuria, ca la Alba-Iulia să unească plaiurile Ardelene cu statul Regelui Ferdinand. 2. Federaţia democraţiei social-naţionale care cuprinde: a) Partidul naţionalist-democrat, care a dat vechiului Regat credinţa, că poate izbândi într'o România Mare cauza claselor muncitoare ; b) Partidul ţărănesc, care a dus solia libertăţii în satele părăsite de oamenii puterii, ca şi de oamenii cărţii şi a legat împreună puterile sătenilor dornici de desrobire; c) Partidul independenţilor, cari au dus lupta împotriva vechilor moravuri din partidele cari azi, cu scopuri egoiste, susţin şi încurajează Urania. 3. Partidul ţărănesc basarabean, care a făcut dintr'o gubernie rusească şi dintr’o republică fără dăinuire, una din cele mai mândre părţi ale Regatului unit şi a redactat acea lege agrară decât care nu poate fi alta mai prielnică lucrătorului de pământ. 4. Partidul Unirea din Bucovina, care a lucrat esenţial la alipirea Moldovei de peste Moina la trupul ciuntit al vechei patrii, a înzestrat-o cu aşezăminte prielnice ţăranului şi păstrat-o împotriva tuturor uneltirilor până astăzi. Programele noastre sunt bine cunoscute; principiile acestor programe sunt aceleaşi pe care în camerele trecute le-a cetit în numele blocului fostei majorităţi parlamentare preşedintele consiliului, dl Al. Vaida-Voevod. Garanţie este vieaţa noastră întreagă. Salvaţi Ţară şi libertate, Naţie şi Tron, sprijinind numai pe acei cari se înfăţişază în numele nostru, pentru cele mai nobile cauze ale dumneavoastră tuturora. luliu Maniu Preşedintele Partidului Naţional N. Lupu Şeful Partidului Independenţilor Nebulae Iorga Şeful Partidului Naţionalist-Democrat I. Inculeţ Şeful Partidului Ţărănist Basarabean I. Mihalache Preşedintele Partidului Ţărănist I. Nistor Şeful Partidului Democrat al Unirei din Bucovina Alex. Vaida-Voevod -Fost preşedintele Consiliului deMiniştri Şi Prim delegat la Conferinţa Păcei. I Partidul Naţional la Baia-mare Ni se telefonează din Baia-mare, că în Lăpuşul-Român şi satele din împrejurime candidatul circumscripţiei dl Mihail Popoviciu şi dl dl Alexandru Vaida sunt primiţi pretutindeni cu cea mai mare însufleţire. Satele se îmbracă în haine de flori, lumea se adună cu steaguri, oratorii sunt ascultaţi ca în biserică. Frica de ciocoi se măreşte numai prin faptul că guvernul sprijineşte candidatura lului Ionaş Brădişteanu, cel care atât de uşor a părăsit Liga Culturală şi pe dl Iorga, La vot .1 di 3 iunie alegătorii pentru Cameră din Transilvania sunt chemaţi să-şi spună cuvântul. Din lupta electorală care s’a desfăşurat în ultimele-'săptămâni, ei s’au putut convinge mai bine decât pe orice altă cale. Au putut vedea că guvernului Averescu înţelege să guverneze ţara prin teroarea cea mai cumplită care s-a văzut vreodată în România veche şi care la noi a întrecut în multe locuri, regimul asiatic şi de tristă memorie al guvernelor ungare. Li se înfăţişează aşadar înaintea votului, lista acestui guvern, pe care mai figurează reprezentanţii partidelor ciocoieşti din vechiul Regat, care s’au unit toate la un loc, pentru a opri exproprierea de acolo până la o sută de hectare şi celelalte reforme democratice. Când am spus de atâtea ori că ciocoii din partidul liberal şi tachist, vin să candideze la noi, pentru că în vechiul Regat, sunt alungaţi de alegători, s-a crezut poate că este o exagerare electorală. Priviţi la rezultatul parţial al alegerilor din vechiul Regat şi veţi vedea că la o singură secţie de votare de lângă Bucureşti, pe când Federaţie dlui Iorga a întrunit 742 de voturi, liberalii nu au întrunit decât 76, conservatorii 2 şi conservatorii-democraţi tot 2. Aşadar vechiul Regat a alungat ciocoimea de-acasă de la ea şi vine la noi. Rămâne ca fiecare alegător să judece această situaţie şi să vadă dacă Ardealul îşi poate lua sarcina de a salva de la moarte cu votul lui, partidele ciocoeşti din vechiul Regat. In faţa ciocoimei pripăşite dincoace şi ajutată de câţiva ardeleni, slabi de conştiinţă, se ridică neadormită în lupta pentru triumful dreptăţei in toate provinciile, democraţia largă şi sinceră a Partidului Naţional. Ce este Partidul Naţional, vorbesc paginele istoriei, vorbesc locurile istorice ale Transilvaniei, vorbeşte străinătatea care pe el l-a sprijinit când a sprijinit pe Vaida Alexandru. Ce sunt partidele democratice din celelalte provincii, cu care s-a unit în alegeri Partidul Naţional, nu este nevoe să vă arate decât frica ciocoimei, decât munca, pe care o depun boierii, de a le înfrânge şi a le desfiinţa prin teroare, prin asasinat şi prin persecuţii sistematice. Alegătorii de la noi au de ales între unii şi alţii, între ciocoii din Partidul Poporului şi reprezentanţi reali ai democraţiei din Partidul Naţional. Când veţi păşi la vot, gândiţi-vă că pedepsind ciocoimea, nu salvaţi numai Ardealul, dar salvaţi şi pe fraţii voştri ţărani din vechiul Regat. Speranţe nebune Ungurii speră într’un nou răsboi european In Budapesta sunt afişate placarde cu jurământul: „Din pământul pierdut nu se va lăsa nici o palmă. Cine va iscăli pacea, blestemul va fi.“ Ungurii argumentează că America nu va mai lua parte la un nou răsboi european şi că Germania va ataca Franţa. Alte placarde afişate reprezintă o mână neagră, care ţine un ciocan, iar jos se află scris: „Blestemată să fie mâna care va iscăli pacea.“ Ziarele din Budapesta au publicat următoarea proclamaţie sub titlul: „Speranţă în loc de doliu! „Maghiari! Să nu arboreze nimeni pe casa lui drapel negru , să nu poarte semn de doliu, căci cu toţii simţim că Ungaria istorică nu poate să moară. Pe casele noastre să fâlfâe drapelul naţional şi ca semn al speranţei ce punem în viitor şi al credinţei, ce nu se poate înfrânge, să purtăm ramura verde.“ Ungaria istorică ? Oare Ungaria de azi nu este aceia a istoriei adevărate? Nu au decât să-şi arboreze drapelul maghiar pe casele lor, nu însă şi pe ale noastre. Tricolorul nostru poate umbri pe toţi românii, ba chiar şi capitala Ungariei istorice de azi l-a văzut fâlfâind deasupra ei. Şi, să nu uite Horthy, zămislitorul de speranţe nebune, că cine seamănă vânt, culege furtună. Mitropolitul ortodox al Ardealului Mâine, în prima zi de Rusalii, are loc la Sibiiu, sfinţirea de mitropolit, a noului păstor al bisericei ortodoxe dela noi, P. Sa- mitropolitul Nicolae Bălan. Noul mitropolit vine să păstorească arhidieceza dela noi, în împrejurări excepţional şi de favorabile, dar şi desavantajoase, împrejurări favorabile: când va sui scaunul arhiepiscopesc, cu o smerită fericire va vedea câtă fericire i-a dat Dumnezeu să fie cel dintâiu mitropolit al Ardealului eliberat. Multe din greutăţile cu cari avea să se lupte altădată capul bisericei ortodoxe din Ardei, astăzi sunt înlăturate şi o mare parte de energie pe care în trecut mitropolitul avea să o întrebuinţeze întru apărarea bisericei lui, de aici înainte o va întrebuinţa exclusiv pentru consolidarea lăuntrică a bisericei şi numai pentru educaţia preoţimei şi a poporului. Dar sunt şi împrejurări desavantajoase, pe cari noul mitropolit a trebuit să le constate de la primele zile ale unirei. Biserica ortodoxă din Ardeal vine în luptă cu politicianismul din vechiul regat, care pătrunde atât de rapid şi dincoace, şi cea dintâiu lovitură pe care a vrut să i-o dea, a fost încercarea din parlamentul trecut, de a i se desfiinţa autonomia. Tentativa politicianismului se va mai repeta, cu scopul de a aservi şi biserica de la noi, politicei şi statului. 11 împrejurările acestea preoţimea este provocată la luptă politică şi nu putem cu ocazia aceasta decât să amintim punctul de vedere al noului mitropolit, în ceea ce priveşte raportul dintre politică şi preoţi, expus la congresul din anul trecut de la Sibiiu, al preoţimei ortodoxeIată ce a spus noul mitropolit atunci, în rezumat după ziare : „ Biserica nu este a preoţilor, ci a poporului. Dacă avem o dorinţă este să vedem realizat programul de la Alba-Iulia. Nu suntem democraţi improvizaţi, ci democraţia noastră este tot atât de veche ca şi vieaţa noastră de muncă. Democraţia pentru noi este un criteriu etic, care derivă din evanghelii. Noi concepem democraţia ca principiu naţional. „Naţionalismul va rămânea ca o putere determinată a omenirii. înţeleasă astfel democraţia este o concepţie de vieaţă teleologică. Preotul, după aceste consideraţii, nu poate să se oprească de la vieaţa politică, însă cu condiţia de a nu face politică militantă. El să fie omul tuturor claselor. Formulând desvoltările acestea reduce chestiunea la datoria pe care o are preotul de a face politică democrată-naţionalistă şi pe lângă câţiva reprezentanţi ai preoţimei în parlament, ca să susţină pe acei candidaţi cari au suficiente garanţii că vor susţine interesele morale şi naţionale ale neamului*. Urăm noului mitropolit, cu ocazia sfinţirei, vieaţă lungă în păstorirea poporului de la noi şi să vegheze ca programul său de anul trecut să se realizese întocmai, care corespunde întru totul vremurilor noui. mi—mnTrrmmm n minimu» n .......... m , ......, Greșala lui Mihai de: SEVER DAN Lupta noastră nu e luptă ca toate celelalte. Mai ales nu e luptă pentru puierere, de dragul puterii. Să știe oricine, că dacă partidele democratice vor pierde lupta, nu vom avea reformele — sau, în cel mai bun caz, vom avea reforme falsificate. Şi fără de reforme, consolidarea ţării nu se poate închipui. Fără de reforme sincere şi temeinice, ţara nu va avea aceea linişte şi stabilitate, care îi trebuieşte, dacă nu vrea să rămână dedesubt în marea concurenţă a popoarelor din Europa şi nu numai din Europa. Pe lângă concurenţa internaţională mai e şi primejdia din vecinii de jur împrejur din vecini care sileşte chiar şi pe cei mai aspru loviţi de reforme, să aducă de bună voie jertfa patriotică, şi să nu se pună în calea reformelor şi a democraţiei. Massa, poporul de jos, ţăranul, trebuie să fie mulţumit, chiar şi cu riscul „producţiei scăzute“. Aimenirea, azi, în veacul camătelor populare şi a armatelor de massă — ţara nu va fi apărată cu dragoste şi jertfă,* de armatele ţărăneşti!! Cu dreptul cuvânt, ţăranul pretinde să fie iubit de ţară în mod înzecit, dacă îi cerem şi lui iubire de ţară, şi jertfe înzecite. „Clasele conducătoare“ până azi, să-şi aducă aminte de greşala marelui voivod Mihai Viteazul, care n a putut desăvârşi unirea tuturor românilor, fiindcă nu s’a ştiut răzima pe ţărani. Dimpotrivă, Mihai nu primi acest ajutor, pe care i-l ofereau ţăranii români, spre cucerirea Ardealului. El ia măsurile cele mai aspre spre a înăbuşi asemenea mişcare, şi-şi întoarce faţa de la românii ce voiau să-i aducă plocon capul întregei naţiuni maghiare“. (A. D. Xenopol, „Istoria Românilor“ vol. V, pag. 128). „Mihai Viteazul întreprinsese tocmai un lucru, peste putinţă de realizat : întemeiarea unei puteri, nu pe o bază reală ci pe „combinaţii politice“ (Ibidem, pag. 208). „Dacă ar fi dispus de ea — baza reală — jocul politic ar fi căzut deodată pe al doilea plan. . . . Puterea fizică, larga bază a unui popor, lipsa lui Mihai .... voia să înfiinţeze un stat şi nu avea poporul pe care să se poată întemeia, căci acela, pe care el ar fi putut să-şi clădească marea lui concepţie „poporul român în massele sale cele adânci şi puternice, a fost lăsat la o parte din combinaţiile sale*... (pag. 210). Cădea-va oare şi a doua unire în aceeaş greşală ? Ingerinţele guvernului Pentru a-şi putea strecura, la alegenle din Ardeal, măcar câţiva partizani şi văzând, că toate mijloacele de presiune sunt epuizate, guvernul a recurs în cele din urmă la cel mai simplu: oprirea înscrierei candidaţilor noştri. Pentru documentare dăm mai jos telegrama primită ,tin Reşinariu: „Primind candidatura în cercul Chezdi, după propunerea clubului judeţean, în frunte cu preşedintele, preot Rafiroiu, am depus în ziua fixată candidatura semnată de 63 de alegători din Poiana sărată. Dar, biroul a respins-o, neprimind lista de alegători prezentată, sub pretext, că nu poate controla, dacă semnatarii candidaturei sunt alegători şi că declaraţia este semnată de preotul comunei, în locul notarului, deşi subprefectul autorizase pe preot, să fie locul notarului ungur. Acest fapt nu a fost luat în considerare, deci, abuzul este evident, pentru că candidatura este respinsă din motive a căror vină o poartă administraţia. • Toate protestările noastre au fost zadarnice, rămânând singur candidat averescanul Fekete. Vom cere invalidarea alegerei. Ghiţă Pop, preot. * Din Lioara ni se comunică, că primpretorul Roşca s’a transformat în agent electoral al guvernului, cutreerând întreaga plasă. A chemat la sine pe membrii biroului de votare, dându-le îndrumări ca să nu primească voturile de la alegătorii despre cari ştiu, că sunt partizani ai Partidului Naţional. Acest domn Roşca a nesocotit pioasa sărbătoare a eroilor din 20 Mai, când a pus bazele Partidului Poporului, "răspândind el însuşi programul partidului ciocoilor şi a ciocoiţilor dlui Goga. * Agenţii, turmentaţi de beutură, ai fraţilor Goga, tulbură adunările Partidului Naţional; astfel în ziua de 27 Maiu, numai mulţumită calmului partizanilor noştri s’au putut evita incidente cari ar fi putut avea urmări.* Fostul prefect Căluţiu, actual candidat averescan a fost în ziua de 29 Maiu în comuna Iclod, din judeţul Târnava, unde a ameninţat pe preotul Pădure, că dacă nu votează cu Generalul, răscoală satul împotriva lui. Tot acest domn Căluţiu are cutezanţa să spuie prin sate că dnii Maniu şi Vaida au legat tovărăşie cu Lenin şi Trotzky. îndrăzneala şi infamia agenţilor Gagişti nu mai au nici o limită.