Patria, mai 1920 (Anul 2, nr. 94-115)

1920-05-30 / nr. 115

Duminecă DIRECTOR: ION AGAMICEANU­ BSOACţIA ŞI ADMINISTRA }II CLUJ, Str. REGINA MARIA U ANUNŢURI DUPĂ TARIF, PRIMEŞTE ADMINISTRAŢIA ŞI AGENŢIILE DE PUBLI-­­ CITATE K -PAFRIAt' mmâm AL PARTIDULUI NAŢIONAL MO 01 /)/ 1 lsaV r Numâru­i l Coloana Anul ii. Numărul 115. PRIM-REDACTOR: SADU DRAGNEI ABONAMENTUL: PE UN AN 120 LEI — 240 COR PE V. AN 60 LEI -120 COR PE V. AN 80LEI- 60COR TELEFON jggg&tu-~u N­—M ROMÂNI! Nimic nu trebuie să fie mai scump unui popor astăzi mai mult decât ori­când — decât libertatea sa politică şi vieaţa de drept în mar­­ginele acestei libertăţi. Poporul nostru, pe care am reuşit să-l unim pe vechea lui moşi­e după suferinţi cari au ţinut veacuri şi pe alocarea o mie de ani împli­niţi n’a lepădat lanţurile cu care îl strânsese străinul pentru a se în­toarce în vremurile când prin silă se mişcau alcătuirile omeneşti şi când datoria celor mulţi era să se supuie în tăcere la orice încălcare de drept. Totuşi, a doua­ zi dupăce glorioasa noastră oştire, sub şeful ei încoronat, în care salutăm cu toţi însăşi icoana sacră a neamului, ne-a întins hotarele până în cele mai depărtate ţinuturi româneşti, ne vedem supuşi unui regim asemenea, cu care nu s’a cunoscut altul decănd o vieaţâ constituţională a putut­ fi câştigată măcar pentru o parte dintre Români. Prin uneltirile, oamenilor cari nu se pot desface de obiceiurile trecutului, şi cari aleg tocmai o clipă sfântă ca aceasta, pentru a face din aceste uneltiri însăşi legea sub care am fi osândiţi să trăim, a fost înlăturat un Guvern voit de cea dintâi Adunare Naţională cu atribuţii de Constituantă, aleasă prin vot obştesc de naţia noastră întreagă şi această Adunare însăşi a fost împrăştiată. De atunci ţara e cârmuită prin aşa-numitele decrete-legi, cari n’au nici-o valoare constituţională şi prin care se caută o îndrumare periculoasă către cea mai tristă formă de absolutism: absolutismul ministerial. Venit la putere prin o îndoită presupunere nedovedită : aceea că majoritatea poporului nostru ar fi generalul Averescu, şi că patrioticul Guvern,­­ care a dat României graniţa ei la Nistru şi a făcut să fie îndeplinită cea dintâi reformă a pământului, el care pregătea desăvâr­şirea faptei sale prin legea agrară în vechiul Regat, prin legea poliţiei săteşti,­­prin legea administrativă şi a chiriilor,­­ ar fi urmărit nebunia unei răsturnări bolşevice, guvernul de astăzi pare a nu-şi da seama că în sufletul naţiei trăieşte o conştiinţă de drept, o râvnă de libertate pe care nimic nu o poate înăbuşi. In numele acestei conştiinţi, acestei râvne, vă vorbim. Ţărani, cărora vi se drămăluieşte bucata cuvenită din pământul ţării, pe care mii şi mii dintre ai noştri sau sfinţit cu sângele şi oasele lor, muncitori, cărora în loc de reforme sociale vi se înfăţişează ţevile mitralierelor, cărturari părăsiţi în ghiara speculatorilor, dar supuşi re­gimului unor administratori militari, voi toţi, car­ laolaltă faceţi poporul nostru capabil de a se guverna el prin el, veniţi să desăvârşiţi, prin votul vostru, libertatea definitivă a Neamului întreg. La aceasta luptă vă chiamă: 1. Partidul Naţional Român, care în Ardeal a isbutit să ţie ne­contenit aprinsă flacăra, în care s’au topit cătuşele robiei şi care a a­­vut bucuria, ca la Alba-Iulia să unească plaiurile Ardelene cu statul Re­gelui Ferdinand. 2. Federaţia democraţiei social-naţionale care cuprinde: a) Partidul naţionalist-democrat, care a dat vechiului Regat cre­dinţa, că poate izbândi într'o România­ Mare cauza claselor mun­citoare ; b) Partidul ţărănesc, care a dus solia libertăţii în satele părăsite de oamenii puterii, ca şi de oamenii cărţii şi a legat împreună puterile sătenilor dornici de desrobire; c) Partidul independenţilor, cari au dus lupta împotriva vechi­lor moravuri din partidele cari azi, cu scopuri egoiste, susţin şi încura­jează Urania. 3. Partidul ţărănesc basarabean, care a făcut dintr'o gubernie rusească şi dintr’o republică fără dăinuire, una din cele mai mândre părţi ale Regatului unit şi a redactat acea lege agrară decât care nu poate fi alta mai prielnică lucrătorului de pământ. 4. Partidul Unirea din Bucovina, care a lucrat esenţial la alipi­rea Moldovei de peste Moina la trupul ciuntit al vechei patrii, a în­zestrat-o cu aşezăminte prielnice ţăranului şi păstrat-o împotriva tuturor uneltirilor până astăzi. Programele noastre sunt bine cunoscute; principiile acestor programe sunt aceleaşi pe care în camerele trecute le-a cetit în nu­mele blocului fostei majorităţi parlamentare preşedintele consiliului, dl Al. Vaida-Voevod. Garanţie este vieaţa noastră întreagă. Salvaţi Ţară şi libertate, Naţie şi Tron, sprijinind numai pe a­­cei cari se înfăţişază în numele nostru, pentru cele mai nobile cauze ale dumneavoastră tuturora. luliu Man­iu Preşedintele Partidului Naţional N. Lupu Şeful Partidului Inde­pendenţilor Nebulae Iorga Şeful Partidului Naţiona­­list-Democrat I. Inculeţ Şeful Partidului Ţărănist Basarabean I. Mihalache Preşedintele Partidului Ţărănist I. Nistor Şeful Partidului Democrat al Unirei din Bucovina Alex. Vaida-Voevod -Fost preşedintele Consiliului de­­Miniştri Şi Prim delegat la Conferinţa Păcei. I Partidul Naţional la Baia-mare Ni se telefonează din Baia-mare, că în Lăpuşul-Român şi satele din împreju­rime candidatul circumscripţiei dl Mihail Popoviciu şi dl dl Alexandru Vaida sunt pri­miţi pretutindeni cu cea mai mare însufleţire. Satele se îmbracă în haine de flori, lumea se adună cu steaguri, oratorii sunt ascultaţi ca în biserică. Frica de ciocoi se măreşte numai prin faptul că guvernul sprijineşte candidatura lului Ionaş Brădişteanu, cel care atât de uşor a părăsit Liga Culturală şi pe dl Iorga, La vot­ .1 di 3 iunie alegătorii pentru Cameră din Transilvania sunt chemaţi să-şi spună cuvântul. Din lupta electorală care s’a desfă­şurat în ultimele-'săptămâni, ei s’au putut convinge mai bine decât pe ori­ce altă cale. Au putut vedea că guvernului Ave­rescu înţelege să guverneze ţara prin te­roarea cea mai cumplită care s-a văzut vreo­dată în România veche şi care la noi a întrecut în multe locuri, regimul asiatic şi de tristă memorie al guvernelor ungare. Li se înfăţişează aşadar înaintea vo­tului, lista acestui guvern, pe care mai fi­gurează reprezentanţii partidelor ciocoieşti din vechiul Regat, care s’au unit toate la un loc, pentru a opri exproprierea de acolo până la o sută de hectare şi celelalte reforme democratice. Când am s­pus de atâtea ori că ciocoii din partidul liberal şi tachist, vin să candideze la noi, pentru că în ve­chiul Regat, sunt alungaţi de alegători, s-a crezut poate că este o exagerare elec­torală. Priviţi la rezultatul parţial al ale­gerilor din vechiul Regat şi veţi vedea că la o singură secţie de votare de lângă Bu­cureşti, pe când Federaţie dlui Iorga a întrunit 742 de voturi, liberalii nu au în­trunit decât 76, conservatorii 2 şi conser­vatorii-democraţi tot 2. Aşa­dar vechiul Regat a alungat ciocoimea de-acasă de la ea şi vine la noi. Rămâne ca fiecare alegător să judece a­­ceastă situaţie şi să vadă dacă Ardealul îşi poate lua sarcina de a salva de la moarte cu votul lui, partidele ciocoeşti din vechiul Regat. In faţa ciocoimei pripăşite dincoace şi ajutată de câţiva ardeleni, slabi de conştiinţă, se ridică neadormită în lupta pen­tru triumful dreptăţei in toate provinciile, de­mocraţia largă şi sinceră a Partidului Na­ţional. Ce este Partidul Naţional, vorbesc paginele istoriei, vorbesc locurile istorice ale Transilvaniei,­­ vorbeşte străinătatea care pe el l-a sprijinit când a sprijinit pe Vaida Alexandru. Ce sunt partidele democratice din celelalte provincii, cu care s-a unit în ale­geri Partidul Naţional, nu este nevoe să vă arate decât frica ciocoimei, decât munca, pe care o depun boierii, de­ a le în­frânge şi a le desfiinţa prin teroare, prin asasinat şi prin persecuţii sistematice. Alegătorii de la noi au de ales între unii şi alţii, între ciocoii din Partidul Po­porului şi reprezentanţi reali ai democra­ţiei din Partidul Naţional. Când veţi păşi la vot, gândiţi-vă că pedepsind ciocoimea, nu salvaţi numai Ardealul, dar salvaţi şi pe fraţii voştri ţă­rani din vechiul Regat. Speranţe nebune Ungurii speră într’un nou răsboi european In Budapesta sunt afişate placarde cu jurământul: „Din pământul pierdut nu se va lăsa nici o palmă. Cine va iscăli pa­cea, blestemul va fi.“ Ungurii argumentează că America nu va mai lua parte la un nou răsboi european şi că Germania va ataca Franţa. Alte placarde afişate reprezintă o mână neagră, care ţine un ciocan, iar jos se află scris: „Blestemată să fie mâna care va iscăli pacea.“ Ziarele din Budapesta au publicat următoarea proclamaţie sub titlul: „Speranţă în loc de doliu! „Maghiari! Să nu arboreze ni­meni pe casa lui drapel negru , să nu poarte semn de doliu, căci cu toţii simţim că Ungaria istorică nu poate să moară. Pe casele noastre să fâlfâe drapelul naţional şi ca semn al spe­ranţei ce punem în viitor şi al cre­dinţei, ce nu se poate înfrânge, să purtăm ramura verde.“ Ungaria istorică ? Oare Ungaria de azi nu este aceia a istoriei adevă­rate? Nu au decât să-şi arboreze dra­pelul maghiar pe casele lor, nu însă şi pe ale noastre. Tricolorul nostru poate umbri pe toţi românii, ba chiar şi capitala Un­gariei istorice de azi l-a văzut fâlfâind de­asupra ei. Şi, să nu uite Horthy, zămislito­­rul de speranţe nebune, că cine sea­mănă vânt, culege furtună. Mitropolitul ortodox al Ardealului Mâine, în prima zi de Rusalii, are loc la Sibiiu, sfinţirea de mitropolit, a noului păstor al bisericei ortodoxe dela noi, P. S­­a- mitropolitul Nicolae Bălan. Noul mitropolit vine să păstorească arhidieceza dela noi, în împrejurări excep­ţional şi de favorabile, dar şi desavanta­­joase, împrejurări favorabile: când va sui scaunul arhiepiscopesc, cu o smerită feri­cire va vedea câtă fericire i-a dat Dumne­zeu să fie cel dintâiu mitropolit al Ardea­lului eliberat. Multe din­ greutăţile cu cari avea să se lupte altădată capul bisericei ortodoxe din Ardei, astăzi sunt înlăturate şi o mare parte de energie pe care în tre­cut mitropolitul avea să o întrebuinţeze întru apărarea bisericei lui, de­ aici înainte o va întrebuinţa exclusiv pentru consoli­darea lăuntrică a bisericei şi numai pentru educaţia preoţimei şi a poporului. Dar sunt şi împrejurări desavantajoase, pe cari noul mitropolit a trebuit să le con­state de la primele zile ale unirei. Biserica ortodoxă din Ardeal vine în luptă cu politicianismul din vechiul regat, care pătrunde atât de rapid şi dincoace, şi cea dintâiu lovitură pe care a vrut să i-o dea, a fost încercarea din parlamentul tre­cut, de a i se desfiinţa autonomia. Tentativa politicianismului se va mai repeta, cu scopul de a aservi şi biserica de la noi, politicei şi statului. 11 împrejurările acestea preoţimea este provocată la luptă politică şi nu pu­tem cu ocazia aceasta decât să amintim punctul de vedere al noului mitropolit, în ceea ce priveşte raportul dintre politică şi preoţi, expus la congresul din anul trecut de la Sibiiu, al preoţimei ortodoxe­Iată ce a spus noul mitropolit atunci, în rezumat după ziare : „ Biserica nu este a preoţilor, ci a po­porului. Dacă avem o dorinţă este să ve­dem realizat programul de la Alba-Iulia. Nu suntem democraţi improvizaţi, ci democra­ţia noastră este tot atât de veche ca şi vieaţa noastră de muncă. Democraţia pen­tru noi este un criteriu etic, care­ derivă din evanghelii. Noi concepem democraţia ca principiu naţional. „Naţionalismul va rămânea ca o pu­tere determinată a omenirii. înţeleasă astfel democraţia este o concepţie de vieaţă teleo­logică. Preotul, după aceste consideraţii, nu poate să se oprească de la vieaţa politică, însă cu condiţia de a nu face politică mi­litantă. El să fie omul tuturor claselor. For­mulând desvoltările acestea reduce chestiu­nea la datoria pe care o are preotul de a face politică democrată-naţionalistă şi pe lângă câţiva reprezentanţi ai preoţimei în parlament, ca să susţină pe acei candidaţi cari au suficiente garanţii că vor susţine interesele morale şi naţionale ale neamului*. Urăm noului mitropolit, cu ocazia sfinţirei, vieaţă lungă în păstorirea poporu­lui de la noi şi să vegheze ca programul său de anul trecut să se realizese întocmai, care corespunde întru totul vremurilor noui. mi—mnTrrmmm­ n minimu» n .......... m , ......, Greșala lui Mihai de: SEVER DAN Lupta noastră nu e luptă ca toate celelalte. Mai ales nu e­ luptă pentru puierere, de dragul puterii. Să știe oricine, că dacă partidele democratice vor pierde lupta, nu vom avea reformele — sau, în cel mai bun caz, vom avea reforme falsificate. Şi fără de reforme, consolidarea ţării nu se poate închipui. Fără­ de reforme sincere şi temeinice, ţara nu va avea aceea linişte şi stabilitate, care îi tre­­buieşte, d­acă nu vrea să rămână de­desubt în marea concurenţă a popoa­relor din Europa şi nu numai din Europa. Pe lângă concurenţa internaţională mai e şi primejdia din vecini­i de jur împrejur din vecini­­ care sileşte chiar şi pe cei mai aspru loviţi de reforme, să aducă de bună voie jertfa patriotică, şi să nu se pună în calea reformelor şi a democraţiei. Massa, poporul de jos, ţăranul, trebuie să fie mulţumit, chiar şi cu ris­cul „producţiei scăzute“. Aimenirea, azi, în veacul camătelor populare şi a armatelor de massă — ţara nu va fi apărată cu dragoste şi jertfă,* de arma­tele ţărăneşti!! Cu dreptul cuvânt, ţăranul pre­tinde să fie iubit de ţară în mod în­zecit, dacă îi cerem şi lui iubire de ţară, şi jertfe înzecite. „Clasele conducătoare“ până azi, să-şi aducă aminte de greşala marelui voivod Mihai Viteazul, care n a putut desăvârşi unirea tuturor românilor, fiindcă nu s’a ştiut răzima pe ţărani. Dimpotrivă, Mihai nu primi acest ajutor, pe care i-l ofereau ţăranii ro­mâni, spre cucerirea Ardealului. El ia măsurile cele mai aspre spre a înăbuşi asemenea mişcare, şi-şi întoarce faţa de la românii ce voiau să-i aducă plo­con capul întregei naţiuni maghiare“. (A. D. Xenopol, „Istoria Românilor“ vol. V, pag. 128). „Mihai Viteazul întreprinsese toc­mai un lucru, peste putinţă de realizat : întemeiarea unei puteri, nu pe o bază reală ci pe „combinaţii politice“ (Ibidem, pag. 208). „Dacă ar fi dispus de ea — baza reală — jocul politic ar fi căzut de­odată pe al doilea plan. . . . Puterea fizică, larga bază a unui popor, lipsa lui Mihai .... voia să înfiinţeze un stat şi nu avea poporul pe care să se poată întemeia, căci acela, pe care el ar fi putut să-şi clădească marea lui concepţie „poporul român în massele sale cele adânci şi puternice, a fost lăsat la o parte din combinaţiile sale*... (pag. 210). Cădea-va oare şi a doua unire în aceeaş greşală ? Ingerinţele guvernului Pentru a-şi putea strecura, la alege­­nle din Ardeal, măcar câţiva partizani şi văzând, că toate mijloacele de presiune sunt epuizate, guvernul a recurs în cele din urmă la cel mai simplu: oprirea înscrierei candi­daţilor noştri. Pentru documentare dăm mai jos te­legrama primită ,tin Reşinariu: „Primind candidatura în cercul Chezdi, după propunerea clubului judeţean, în frunte cu preşedintele, preot Rafiroiu, am depus în ziua fixată candidatura semnată de 63 de alegători din Poiana­ sărată. Dar, biroul a respins-o, neprimind lista de ale­gători prezentată, sub pretext, că nu poate controla, dacă semnatarii candidaturei sunt alegători şi că declaraţia este semnată de preotul comunei, în locul notarului, deşi subprefectul autorizase pe preot, să fie lo­cul notarului ungur. Acest fapt nu a fost luat în conside­rare, deci, abuzul este evident, pentru că candidatura este respinsă din motive a că­ror vină o poartă administraţia. • Toate protestările noastre au fost za­darnice, rămânând singur candidat averes­­canul Fekete. Vom cere invalidarea alegerei. Ghiţă Pop, preot. * Din L­ioara ni se comunică, că prim­­pretorul Roşca s’a transformat în agent electoral al guvernului, cutreerând întreaga plasă. A chemat la sine pe membrii birou­lui de votare, dându-le îndrumări ca să nu primească voturile de la alegătorii de­spre cari ştiu, că sunt partizani ai Parti­dului Naţional. Acest domn Roşca a nesocotit pioasa sărbătoare a eroilor din 20 Mai, când a pus bazele Partidului Poporului, "răspân­dind el însuşi programul partidului cio­coilor şi a ciocoiţilor dlui Goga. * Agenţii, turmentaţi de beutură, ai fraţilor Goga, tulbură adunările Partidului Naţional; astfel în ziua de 27 Maiu, numai mulţumită calmului partizanilor noştri s’au putut evita incidente cari ar fi putut avea urmări.* Fostul prefect Căluţiu, actual candidat averescan a fost în ziua de 29 Maiu în co­muna Iclod, din judeţul Târnava, unde a ameninţat pe­ preotul Pădure, că dacă nu votează cu Generalul, răscoală satul împo­triva lui. Tot acest domn Căluţiu are cutezanţa să spuie prin sate că dnii Maniu şi Vaida au legat tovărăşie cu Lenin şi Trotzky. îndrăzneala şi infamia agenţilor Ga­­gişti nu mai au nici o limită.

Next