Patria, iunie 1920 (Anul 2, nr. 116-139)

1920-06-30 / nr. 139

AnOI fl Miercuri 30 iunie Mamâru!­2 Coroane Numărul 139 DIRECTOR* ION AGAEBICEANU EXDACȚL& p aDMIMBTRAjU fJLUJ, Str. REGINA MARI­A11 PRIM-REDACTOR | RADU DRAGNEA ABONAMENTUL: PE UN AN 240 LEI — 480 COR PE Vi AN 120 LEI — 240 COR PE Vi AN 60 LEI —120 COR «■FT FFOM IMDactu u~n scLcrun mpoctRr.m ii~h ------ titt«C ANUNŢURI DUP. PRIMEŞTE ADMINI. 81 AGENŢIILE DE x m CITATE Opoziţia face obstrucţionism ? Da câteva zile ziarele guvernamentala acuză opoziţia că opreşte Corpurile Legiui­toare de la lucru, că prin obstrucţia pe care o face mai ales în Cameră, se pierd zile după zile din timpul scurt care-i sta la dispoziţe actualei sesiuni extraordinara. Ziarele guvernamentale vor să convingă opinia publică a ţării că membrii din opo­­ziţia de azi sunt tot aşa de răi patrioţi ca şi membrii majorităţilor din parlamentul disolvat, pentru că, se ştie, atunci majori­tăţile erau acuzate de aceleaşi ziare, că pierd în zadar vremea cea scumpă. Aşadar, fie la guvern, fie la opoziţie, membrii partidelor democratice din Ro­­mânia-mare nu-şi dau seama — după organele vechilor partide — de datoria ce le incumbă, nu-a îndeajuns de pregătiţi pentru vieaţa parlamentară Mai mult dacă, atitudinea lor ar arăta că nu­ a elemente de ordine, că nu vor consolidarea ţârii Altfel, pentru ce ar opri opera legislativă ? Se ştie că în parlamentul disolvat blocul parlamentar —majorităţile de atunci, — a fost mereu id­padecat să lucreze tocmai de reprezentanţii partidelor istorice, şi că în clina când mari proiecte de legi erau terminate și trebuiau aduse înaintea Corpurilor Legiuitoare, partidele vechi au disolvat parlamentul tocmai pentru ca ma­joritățile de­ atunci să nu poată legifera. Motivul? Foarte simplu: cere­brii reforme „scelerate“ nu erau pe placul clasei so­ciale din care se recrutează vechile partide Da, atunci a avut loc nu obstrucţia parlamentară, ci,adevărate, comploturi de cu­lise, pentru a zădărnici, a cum s a şi ză­dărnicit munca parlamentului. Dar obstrucţie azi? Unde vede ob­strucţie membrii guvernului şi ziarele ave­­rescane ? In discuţia asupra validării manda­telor / Nu s’a terminat încă discuţia! Ţine de şase zile şi tot numai conteneşte ! Dar faţă de şirul nesfârşit de abu­zuri, care au avut loc în alegeri, abuzuri care la noi au dat majorităţi­i parla­mentare guvernului, discuţia aceasta de şase zile ar trebui considera­t abea înce­pută. Pentru că dacă după litera legii nu este alt for înaintea căruia să fie aduse contestările alegerilor, atonei nu e cu pu­tinţă ca parlamentul să treacă cu cea mai mare uşurinţă peste lucruri care tac adânc în legalitate şi în felul cum un guvern în­ţelege să facă alegeri. Ziarele guvernamentale ar trebui să ştie — şi „R. Română“ mai ales, fiind ziarul unor ardeleni— cât resens au stâr­nit la noi abuzurile de la alegeri, şi că opinia publică din Ardeal aştepta de la par­lament să aducă sentinţe care să vindece ranele lăsate în suflete. Noi aşteptam să vedem forul legislativ că nu se solidari­zează cu cei ce au trecut peste legalitate. Şi aşteptând înfierarea după vrednicie a tuturor abuzurilor săvârşite şi anularea mandatelor câştigate prin abuzuri, noi sm şi scris la acest joc, că sesiunea de o lună nu va fi de-ajuns nici pentru valida­rea mandatelor şi discuţia asupra mesa­­giului şi a programului guvernului. Au trecut şase zile cu validarea, şi ziarele guvernului strigi că opoziţia nu lasă Corpurile Legiuitoare să lucreze ! Dar parlamentul nu poate lucra până când membrii lui nu-s declaraţi aleşi le­gal şi pe această legalitate, pe dovedirea sau contestarea ei, să se pună aşa de pu­ţin preţ, încât să se spună că şase zile sunt prea mult pentru a discuta asupra a­cestui obiect? ! Atunci dacă legalitatea unei alegeri nu mai are nici o importanţă, ci numai rezultatul ei, pentru ce n’a venit Guvernul cu un decret-lege prin care să interzică «obiceiul“ validării alegerilor de către Camere ? Noi, în opoziție cu punctul da vedere al ziarelor guvernamentale, credem că fe­lul cum se judecă alegerile de către cor­purile legiuitoare, de către majorități, con­stituie cea dintâi dovadă de capacitatea onorată a camerelor. Şi mărturisim că majorităţile de azi, neluând parte la discuţia asupra validări­lor decât prin manifestări zgomotoase — potolite numai la ordinul şefului — a dat o dovadă de mare sărăcie morală. Cine nu ştie decât să ţipe când i se aduc dovezi de încălcare a legii, acela nu va fi nici­odată de­cât ascultător supus al oricărei comenzi ce va primi, dar nu un om care să poată fie legislatorul unei ţări. N’am văzut m­oşiri, la membrii majorităţilor, a­­cel susceptibil simţ de dreptate, fără de care aici un deputat n’are ce căuta în par­lament Au fost validate mandate a căror ile­galitate şi orbii au putut s’o vadă. Şi, într’o astfel de situaţie, opoziţia putea să tacă ? Putea să nu stăruie asu­pra necesităţii simţământului de departe care trebuie să fie în inima legislatorului ? Putea şi poate opoziţia să treacă şi ea tot atât de uşor peste abuzurile săvârşite în alegeri ca şi majorităţile averesoane? Dar ce ar fi zis in acest caz miile a­­legătorilor cari n’ar fi putut crede nici odată că multe alegeri din Ardeal să nu fie nimicite? Unde ar mai fi văzut ei apă­rători ai legalităţii ? Dintr’un înalt interes naţional — a­­cela de a nu clăti încrederea locuitorilor în simţul de dreptate al factorilor responsabili — opoziţia este datoare să apere legalita­tea în desbaterile asupra validării alege­rilor. Altfel publicul ar putea spune foarte uşor: ori cum se aleg deputaţii, pe căi cinstite ori ba, e tot atât: îd­dată ce- i ales, ni­me nu-i mai poate face vreun rău. Şi o astfel de convingere credem că nu va fi folositoare... Opoziţia încă n’a organizat nici un fel de obstrucţie: a ţinut să apere legali­tatea atât de călcată în picioare cu prilejul alegerilor trecute. Dacă opoziţia nu ar fi fă­cut ori nu şi-ar face ace­astă datorie, Ro­­­m­ânia­ mare ar da întâia pildă că, după rssboiflft mondial , tot ce vine de sus, de la guvern, e bine venit, drept şi legal. Ar fi dat dovadă de falimentul simţului, de cetăţean liber orice deputat care nu şi-ar fi făcut această datorie. Dar chiar în cazul când opoziţia ar hotărî să facă obstrucţie parlamentară, va putea fi ea învinuită ea opreşte în loc lu­crările parlamentului? Obstrucţia naşte nu din voinţa opoziţiei ci a majorităţilor cari, nevoind să ştie decât de voinţa guvernu­lui care te- a ales, sunt gata să voteze legi dezastruoase pentru ţara întreagă. Şi atunci e datoria opoziţiei să facă cea mai înver­şunată obstrucţia. Hotărârile blocului opozi­­ţionist Se va continua lupta cu toată energia Parlamentarii blocului opoziţionist s’au întrunit Duminecă la ora 5 p. m­, în localul clubului parlamentar ardelean, sub prez­­enţia dlui Al. Vaida, hotărând: Să se protesteze cu îndârjire in parla­ment împotriva acţiunei guvernamentalilor care tinde la discreditarea fruntaşilor opo­ziţiei. Ia această chestie vor lua cuvântul d-nii N. Iorga în Cameră şi I. Nistor în Senat. Continuarea luptei parlamentare contra nelegalităţilor electorale, dl Voicu Niţescu va vorbi în numele întregei opoziţii; Să se protesteze în contra tendinţei majoritaţei de a face forţat închiderea dis­cuţiei ; Să se protesteze în contra împotri­­virei guvernului de a ţine şedinţe şi Du­mineca şi după amiază; Opoziţia va participa intens la dis­puta Mesagului, cerând parlamentului să lucreze toată vara; Să se publice o broşură care va con­ţine toate nelegiuirile electoral după mo­nitorul oficial, nelegiuiri consfinţite prin votul majoritaţei Ilegalităţile dela alegeri Fruntaşii opoziţiei au hotărît să adune într’un volum toate ilegalităţile săvârşite cu prilejul alegerilor de orga­nele guvernului. Motivul acestei hotâ­­rîri se găseşte în împrejurarea că opo­ziţa n’are posibilitatea să le desvâlue în parlament, majorităţile la comanda supremă, nu-i dau voe. Ci că se pierde vremea scumpă ... Dar că se păstrează, astfel, ţării onoarea să fie reprezentată de oamenii cari au ajuns la mandat pe căi ilegale,­­ aceasta are pujină im­portanţă în ochi majorităţilor. E ne­voe, însă, ca ţara să cu­noască ilegalităţile săvârşite, pentru ca să-şi poată face o judecată asupra ma­jorităţilor, şi să nu să mire atunci când le vor vedea la lucru. Boicotul contra Ungariei Pentru a sili pe cel ce se închină lui Horthy şi teroarei albe din Ungaria de a reveni la sentimente mai bune, organizaţiile socialiste au hotărît să boicoteze Ungaria Traficul de mărfuri pe calea ferată şi pe Dunăre spre Ungaria a fost sistat cu totul. Se vede, că primejdia ce ameninţă Ungaria din cauza acestui boicot al mun­­cit crimei organizate, l-au determinat pe contele Apponyi să se ridice şi el împotriva teroarei albe din Ungaria lui Horthy şi a naţionaliştilor celor mai extremi. Altfel nobilul conte, care la Paris a apărat în răspunsuri de volume întregi, pe care nu le-a mai cetit nime, drepturile istorice ale naţiunii şi unai istorice, nu şi-ar fi risipit floriile oratorice, pentru a combate tocmai pe aceia, între nam­­el­e de fruntaş. Cu toate demersurile­ făcute de aliaţi pe lângă guvernul unguresc, teroarea albă in Ungaria nu vrea să se potolească. Un­gurii vor să-şi cureţe ţara de toţi aceia, despre cari pot bănui, că nu-s aderenţi ai integrităţii teritoriale a regatului Sf. Ştefan. Politica ungurească, cea genuină, e vecinie aceiaş: să facă onoruri din creştet până în stâlpi, pe toată lumea de sub oblă­duirea lor. Iar ungur adevărat azi nu e de­cât cetăţeanul, care jură să întindă hota­rele ţârii din nou până la Carpaţi, după cum odată această politică voia să facă unguri şi din pietrile ţării. îndemnurile şi chiar poruncile f­actori­lor de la Conferinţa răcii se vede, că nu le mai impune Acum se face o încercare din partea organizaţiilor muncitoreşti pentru a-i constrânge pe unguri să părăsească meto­dele teroarei albe. Organizaţiile acestea au putut lucra cu oarecare sorţi de izbândă într'alte firi; în Ungara însă demersurile lor nu vor putea da nici un rezultat. Boicotul lor va fi zadarnic. Conducătorii Ungariei mai bine vor suferi să ajungă populaţia de la oraşe în cea mai neagră mizerie, decât să pără­sească o iotă din programul de . .. recu­cerire a Ungariei. Reglementarea conflictelor muncei Proectul de reglementare a conflic­telor muncei, alcătuit de dl ministru Trancu-Iaşi, după legile australiene şi norvegiene conţine principiile de garan­tarea absolută a libertăţii muncei, ne­­respectarea constituind un delict, con­­ciliaţiunea obligatorie a tuturor conflic­telor, înainte de declararea grevei sau a lockaut-ului; arbitrajul obligatoriu pentru industriile de interes obştesc sau de stat şi pedepsirea aspră a sabo­tajului. Noul preşedinte al Comisiei da unificare O ştire telegrafică trimisă da cores­pondentul nostru din Bucureşti ne anunţă, că dl T. Mihályi a fost numit preşedinte al comisiei de lichidare şi unificare în lo­cul dlui dl I. Suciu, a cărui demisie a ră­mas definitivă. Dl T. Mihályi (ministru sau ba?) va veni deci la Cluj, în fruntea secretariatelor, care, pe lângă toată des­fiinţarea Consiliului Dirigent prin decret­­lere, îndeplinesc aceleşi lucrări ca şi re­sorturile de altădată. Nu prea înţelegem rosul acestei nu­miri la preşedenţii după ce ziarale guver­namentale anunţă mutarea la Bucureşti a secretariatelor, pentru o cât mai grabnică unificare. Sau, poate, această mutare tot nu este aşa de iminentă cum o anunţă ziarele guvernului? Suntem la sfârşitul lui iunie, şi, ştim bine că averescanii de azi, membri ai partidului naţional atunci, când partidul naţional hotârîse pentru desfiinţarea C. D cereau, ca îa 2­8 luni, tot ce­­ la Cluj să fie mutat la Bucureşti. Dar am văzut apoi, că ajungând ei la guvern n’a mai fost nevoie de nici o grăbire. Şi se pare că nu-i nici acum. Altfel n’ar mai avea nici un rost numirea dlui Mihalyi ca prezident în Jocul dlui Suciu. Ştiam, că dl Mihályi va pleca la Buda­pesta, şi iată-l că se opreşte la Cluj. Pe de-o parte credem, că numirea d sale ia un post pe care l-a dorit poate să-i facă plă­cere , dar pe de altă parte poate tot era mai bine ministru la Budapesta, de Cluj e prea aproape Ileanda-Mare.... . „Daca ne vom uita puţin în ce po­sturi au ajuns sau vor mai ajunge oamenii cari au părăsit partidul naţional, vom avea dovada motivelor pentru care... »au închinat steagul în mânile dlui general Avarescu*. Unificarea valutei Contrar ştirilor date de Agenţia Da­­mia­'­, şi reproduse de toate ziarele ungu­reşti din Cluj, unificarea valutei nu se va face printr’un decis al consiliului de mi­niştri, ci chestiunea va fi adusă înaintea parlamentului în proximele zile Aşa a declarat dl Argetoianu. Astfel nu poate fi vorba ca retragerea coroanelor şi a ruble­lor să înceapă cu 1 Iulie, după cum a anunţat Agenţia mai sus pomenită. Era şi o imposibilitate să se înceapă retragerea de pe piaţă a coroanelor şi ru­blelor, înainte de a fi fixat cursul după care se va face unificarea valutei. Noi ne-am spus punctul de vedere în această privinţă: o chestiune atât de capitală nu poate fi rezolvită decât prin parlament. Şi, cura nici nu putea fi altfel, acesta e şi punctul de vedere al guver­nului. Nu ştim ce să credem însă despre unele zvonuri ce se răspândesc cu privire la unificarea valutei. Se spune că guver­nul a avizat pe prefecţii de la noi că el e gata să retragă cât mai curând coroanele de pe piaţă, dar că lucrul acesta va suferi întârziere din motivul că opoziţia... va face obstrucţie în Corpurile Legiuitoare pe che­stia proporţiei ce va trebui stabilită între coroană şi leu. Nu putem controla ştirea, dar, dacă ea e adevărată, nu poate avea alt înţeles decât că guvernul pregăteşte pe oamenii săi să se aştepte la un astfel de proect din partea guvernului care să fia­­obstruat din partea opoziţiei. Pentru că dacă guver­nul ar intenţiona să vină cu un proect acceptabil de deputaţii din noile ţinuturi, nu ar avea nici un motiv să anunţe „ob­strucţia“ din partea opoziţiei. Guvernul prevede însă că aceşti i­opulaţi nu vor putea primi proporţia dintre coroane, ruble şi lei din proectul guvernului, şi atunci anunţă obstrucţia, pentru ca să discrediteze opoziţia zicând: noi voim să unificăm va­luta, dar opoziţia nu ne lasă, ea face ob­strucţie. Dacă şi apărarea unor aşa de mari interese economice, cum sunt cele ale te­ritoriilor alipite în legătură cu unificarea valutei , înseamnă a face obstrucţie, a­­tunci mărturisim că nu mai înţelegem de loc ce rost mai pot avea deputaţii opozi­ţionali în Corpurile Legiuitoare? In cazul de faţă opoziţia va avea nu numai rolul de a controla majorităţile şi guvernul, ci unul cu mult mai mare: sâ apere interesele materiale ale aproapei unei jumătăţi de ţară, şi s’o ferească de un dezastru economic. Astfel­ rolul depu­taţilor d­e nouile provincii este, în chestia valutei, de o importanţă generală, de un superior interes naţional. Pentru că nu sa poate crede că se lucrează în interesul ţării int­egi, atunci, când cu ocaziunea schimbului — o parte a popul­­iei ar fi păgubită in f­iorul alteia Un organism unitar îşi poate înde­plini misiunea numai in cazul dacă e complet sănătos. Ce mai poate face un om care are jumătatea trupului său para­lizată ? Şi nizuinţa de-a ţine sănătos trupul întreg, ar însemna în România-m­are ob­strucţie care nu lasă Corpurile Leg­uitoare să lucreze? Pentru ziarul liberal „Avântul“ Ziarul liberal Avântul într’un sub-ar­­ticol de fond Dela limbajul Patriei la şti­rile unui ziar londonez, cu semnul exh­u­mărei şi cu sub titlul Ce spună dl Mania, aici, cu semnul întrebărei, ne face proces de res patrie. Datorită acţiunei ziarului no­stru spune cotidianul cu mască, presa en­gleză a ajuns să scrie rău despre ţara ro­mânească şi ca dovadă reproduce un pa­sagiu din ziarul londonez cu pricina In care sa informează streina teilea pâ tronmi vaaeiiii regretă unirea necondiţionată şt de acum autonome». Aţi văzut care este procesul de res patrie. In limba literară a lui Caragiale ast­fel de procese se întâmpină cu mușcătorul: A se mai slăbi! Căci e clar pentru orice minte lim­pede și pentru orice inimă sinceră : 1. Nu poate fi făcut răspunzător un ziar din România — unul singur­­ — de ce scrie presa străină despre noi. 2. Afirmaţia acelui ziar că transilvă­nenii regretă unirea necondiţionată şi vor autonomie, este falsă; în Transilvania, după cum ştie şi ziarul „Avântul“, nu s’a ivit nici un astfel de glas, — deci a fost fals informat. 3. Chiar dacă — ad absurdum ! — ar fi fost adevărat informat, ziarul Patria nu a manifestat nici­odată o astfel de intenţie politică, după cum ştie toată lumea­­. Dacă străinătatea a ajuns să ne judece râu, aceasta se datoreşte relei gu­vernări a actualului guvern, asupra căruia ziarul „ Patria" a atras de la început atenţia, de la răsturnarea guvernului Vaida, când a spus că străinătatea se va mira de o astfel de schimbare bruscă şi nemotivată. Suntem deci clarificaţii Discuţie nu mai încape ! Dar ceea ca ne miră pe noi este lipsa de bună-cuviinţă a ziarului „ Avântul", care se cere de la orice ziar, faţa de un şef de partid, când discută cu presa acelui partid Ne miră deci lipsa de politeţă a „Avântului“ când întreabă: Ce spune dl Maniu? Noi am mai văzut această întrebare şi altă dată la coloanele presei liberale, când are de polemizat cu partidul naţional. De a­­fidem însă ca presa liberală să arate vre­o­dată să se fi întrebat în ziarele noastre: Ce spune dl Brătianu? Recomandăm deci confratelui de la Bucureşti mai multă urbanitate faţă de un şef de partid, căci altminteri pierde pe viitor, dreptul la un răspuns ca acesta, pe care şi aşa de-abea ne-am putut hotărî să i-l dăm. Acordul economic austro-ungar Viena. — Tratativele economice din­tre Austria şi Ungaria sunt terminate sta­bilindu se acord satisfăcător. Austria dă Ungariei produse industriale şi materii prime, matale, hârtie, locomotive şi pro­duse chimice. Ungaria dă Austriei articole de alimentare excepționând cerealele. D1 I. Maniu şi legalitatea alegerilor Dl Iuli­a Maniu prezidentul partidu­lui naţional, luă­nd cu votul în şedinţa de la 24 iunie, a declarat din partea opo­ziţiei, ca alegerile trecute aşa cum au fost­­pregătite şi cum s-au desfăşurat, sunt lip­site de bază legală Dsa a luat cuvântul în chestia vali­dărilor văzând cu câtă uşurinţă trece gu­­■ernu şi majorităţile lui peste probele d­e mai vin lente c­are arătau ilegali­tăţile UUU80 in alegori­e dela noi. Intr’ade­văr pentra un om o* d-sa, care nu-şi poate ince­pui că la biza unui act public ar putea rămânea o ilegalitate, pentru dsa omul dreptului, era de necrezut că majo­rităţile nu vor lua în considerare documen­tele prezentate camerei pentru invalidarea multor mandate guvernamentale de la noi. Ştim bine că nu din dorinţa de­ a îm­puţina numărul deputaţilor guvernamentali a dat cuvântul în chestia validitorilor, ci pentru a atrage atenţia ţării întregi că ile­galitatea, pusa la baza vieţii de stat, e clădirea pe nisip, primejdioasă pentru po­porul care o tolerează. Pentru ca să nu poată crede nici cei mai fervenţi sprijinitori ai guvernului, cu d-sa ar fi voit să „oprească munca parla­mentului“ , dl I. Maniu a făcut propunerea că se numească un juriu parlamentar pentru examinarea contestaţiilor, pentru ca astfel să nu se mai răpească din timpul destinat lucrărilor parlamentului, juriu, care să cer­ceteze însă temeinic toate dovezile aduse. Propunerea însă, n’a fost primită de neşte majorităţi, care cred, că e vorba nu­mai de scrupuții unui om de drept şi nu ai unui luminat bărbat de stat, care vede greşelile fundamentale, pe care vrea să se clădească într’un stat. .. constituţional. Interesele Franţei In Siria Paris. — Millerand a declarat în ca­meră că Franţa doreşte colaborarea cu Tur­cia pentru desvoltarea bogăţiilor economice din Siria Franţa nu poate părăsi Siria. ­ Organizarea Asociaţiei Funcţionarilor publici pe Judeţe Organizarea pe judeţe merge cu paşi repezi. După Congresul funcţionarilor a luat un avânt aşa de puternic, încât Intr’o săptămână sau organizat 14 judeţe. In toate judeţele s’a manifestat la adunări o armonie complectă Intre funcţionari, ceiace asigură deplină izbândă acţiunei care s’a pornit. Buna înţelegere, armonia izvorită din împrejurări, cari sunt la fel pentru toţi — trebuie să i călăuzească pe funcţionarii în acţiunea lor şi pe mai departe. Având acelsş scop: — întărirea şi consolidarea statului român — prin funcţionari Reuşiţi şi conştienţi — n­ai nu poate să intervin diverginţa de păreri.

Next