Patria, august 1920 (Anul 2, nr. 165-186)

1920-08-08 / nr. 170

Ifagixu» I^ De vânzare case mari, case mici, vile, intravilane goale, tot felul de fabrici şi întreprinderi mari. Adresa: Dr. A. Örmösy advocat dip­lomat, birou inreg. de agenpe, Cluj, Piaţa Ştefan cel Mare N­. 2. 960—19 1 De vânzare o casă familiară în centru cu tot com­­for­tul şi curte cu flori. Adresa: Dr. A. Ürmösy advocat dia­ramat, birou inreg. de agenpe Cluj, Piaţa Ştefan cel Mare Nr. 2. 959—1—1 Caut imediat instructor la 3 băieţi de liceu pentru cost. Adresa la Administraţia ziarului. 943-1-2 Şcoala de horticultură pentru femei în Sibiu. Se deschide în 1 Octomvrie 1920. Trimite prospect în contra anticipării alor 10 cor. la adresa direcţi­unei: Colonel de rez. Rudolf Metze Sibiu, str. Şcoalei de înot 58, Parcul de arini (Erlenpark). 947-1-2 Cetiţi şi abonaţi cu toţi revista satirică şi umoristică „Puiul Calicului" apare în Sălişte jud. Sibiu. 961-1-5 care Se caută de urgenţă un domn sau o domnişoară pentru administ­raţia „Gazetei Oficiale*. Vor fi preferite peroanele cari vorbesc şi limba maghiară. A se adresă: Palatul Justiţiei, parter, uşa 22. 956-1-1 AVIZ Sine de cale ferată uzate, încă intrebuinţăbile, greutate 17—30 kg. pe metru liniar caută Clădirea Româ­nească, Bdul Domniţei Nr. 39. Trebuie 1000 metri liniari. Cumpărăm şi cantităţi mai mici. 948—19 9 Medicul primar de judeţ. Nr. 197-920. CONCURS In baza Art. legs XXI § 162 p. 17 se esene concurs pentru ocuparea postului de medic auxiliar la oficiul sanitar judeţan — judeţul Murăş-Turda. Reflectanţii au se producă : diploma în copie, certificat de naştere şi cetăţănie, certificat de sănătate corporală şi mentală Rugările sunt a se adresa la oficiul sanitar judeţan din Târgu-Murăş cel mult până la 15 August 1920, adresat Ministe­ruul­ui de Interne Secretariatului genral al Salubrităţii şi Asistenţei publice Cluj. Târgu-Murăş, la 31 Iulie 920. Dr Tileo, 95#­1—­ medicul primer de judeţ. Nr 1148—1920. adm. CONCURS Pentru completarea postului de se­cre­tar comunal în comuna Bandul­ de­­câmpie devenit vacant prin decodare se es­­crie concurs. Doritorii de a ocupa acest post sunt învituiţi a-şi înainta cererile subscrisului prim pretor până la 20 August a. c. docu­mentând cualificaţia prescrisă în Art. de lege f. 1883. sau XX. 1900, asemenea şi ocu­pa­ţi ur,­ea dela terminarea studiilor până azi. Ziua alegerii se va defige după expi­rarea tereimul­ui de concurs despre ce po­tenţii vor fi avizaţi. Ratribuţiunile împreunate în acest post sunt ce e statolite prin decretul XX și statutul de organizare comunal. Bandul-de-­âmpie, la 28 Iulie 1920. ^51 1—1 Emanuil Popa, primpretor Comitetul pentru refacerea uzinei electrice in Câmpulung (Bucovina). Pubiicațiuni Primăria orsin­ dui Câmpulung (Buco­vina) t a decis să incet­pă refacerea uzinei trecurt­e, urmând ca aceasta tranaacțiune să treacă ulterior în senina un­ei societăţi em­onime. Cei ce doresc să interprindă re­facerea aceasta vor înainta pâna la 15 August a. c. câte două oferte - una pen­tru refacerea uzinei electrice cu partea** de vapor şi alta putere de apă — comitetul­­ pentru refacerea uzinei electrice în Câm­­pulung (Buc­ovina) la mâna președintele­i di prefect dr Nicu Lupu Oferta odată trimită îl va obliga pe aferent de-a începe imediat lucrările și « te termina în timpul cel mai sc­urt Câmpulung, la 15 iulie 1920-Pri­ș­dintele com­i­tetuluî executiv: Dr. Lupu, prefect. Secretarul comitetului executiv $44 1—1. prof. Modest Sorocean, Dels tribunalul, Oradea-Mare. P. I. 2119/1920.. Pubiicaţinue în baza cerere! patentului Hencz János reprezentat prin advocatul dr. Kivn­er Béla și în virtutea punctului b) din art. 77 al legii XXI. din 1894 Tribunalul invită pe Hencz Jánosné sz. Hencz Julianna cu dom­ici­leul necunoscut ca in termin de un an socotit dela a doua inserar a acestei publicaţiuni în­­Gazeta­Ofioialâ®, „Moni­torul“ şi „Patria“ convieţuirea conjugală bazată pe căsătoria contractată înaintea ofiţerului stării civile din Belényes la 14 Februarie 1909 căci la caz con­trar Tribunalul în urma acţiunei petentului va delibera asupra desfacerii căsătoriei. Să invită mai departe, să încunoştinţeze tribunalul despre domiciliul său, căci la caz con­trar fără se mai fie citat va fi reprezentat prin advocatul Dr. Nicolae Turla numit de curat Dr. Oradea-Mare, 17 Iunie 1920. Filipescu m. p., Ministerul de interne. Secretariatul general al Salubr­tiţii Şi Asm­stenţei publice. Cluj. Nr. 1838. Secţia: P/ez. Concurs al 2-lea care va a ocrotire c. sa des­chida în Cluj, lu 15 Septemvrie curs pentru surori de dura un an. Condiţiunile de primire sunt: 1. Etatea între 20 şi 40 ani. 2. 4 ereve civile. 8. Declină sănătate. 4 Obligamentul de a se pune întru tot la dispoziţia serviciului, fără fui ce piedecă familiară. 5. Conduită morală în escepţionabilă. Elevele primita fluid bursiera ale statului vor benefica de locuinţa, şi întreţinere gratuită. Cererile, cu certificate şi atestate în sensul condiţiuilor 1­­ 5 se vor prezenta la Secretariatul general al sănătăţii şi asistenţei publice Cluj, Calea Victoriei Nr. 27, până la 1 Septemvrie a. c. Pentru înscrieri­­se fixează termenul dela 15 August la 1 Septemvrie. înscrierile se face la Institutul suror lor de ocrotire în Cluj (strada Mănfișturului 27) la care înscrieri petentele se vor prezenta necondiţionat personal. Cluj, la 28 Iulie 1920. Moldovan, 923-2-2 985—2—8 cons la curtea de apel, secretar general. Nr. 1031/1926. AVIZ Omisiunea judeţinS pentru refo­ra agrara a judeţului Cojocna cu sediul In Cluj, având lipsă de registrator — srcrivar, care sil ştie conduce registru de birou şi arctiva independent, popist cu scrisoare buni, oare posede în scris şi cetit limba română şi sâ ştie scrie şi cu m­eş­ia şi o dactilografa care posede în scris şi cetit limba română, publică Concurs pentru posturile amintite. Salariul va fi conform cualificaţiei, praxei şi învoielei, reflectanţii­­se vor prezenta on­oarele oficioase la biroul Comisiunei, edificiul tribunalului Nr. 16. Comisiunea județană pentru reforma agrară a județului Cojocna: 926—2 —8 Nr. 1264/920­­. Concurs La secretariatul gme ra! a Ministerului de Agricultura ?i Domenii, serviciul Contabilităpi din Cluj, sunt de ocupat mai multe posturi *: a) 1 șef de birou principal cl I. cu 755 Lei lunar leafa budg. b) 1 șefi de birou cl. I. cu 615 Lei lunar leafa budg. cu 2 șef de birou cl. I­. cu 510 Lei lunar leafa budg. subşef de birou cu 465 Lei lunar 285, 390 Lei lunar sau onpistă cu 840 Lei d) 8 leafa budg. e) 7 impiegaţi doi a leafa budg. f) 1 dactilografă lunar leafa budg Pe lângă aceasta indemnizaţia de chirie 20, 25 0/o sau 30 %, şi sporul de scumpete statorii după Normele de salarizare din vechiul regat lunar 400 Lei. Cei ce doresc a ocupa vreun post din aceste, sunt invitaţi a-şi înainta ofertele până la 31 August 1920, cu documente legălimate des­re pregătirea teoretică şcolară, şi press, de până acum, la Secretariatul numit. Cei ce au şcoli comercială superioară sau alt curs de Contabilitate precum şi orice au lu­crat în Contabilitatea de stat vor fi preferiţi. Intrarea în serviciu să face îndată după angajare. Cluj, la 80 Iulie 1990. Secretariatul General al Ministerul 920—2—3 de Agricultură şi Domenii De la Eforia Şcolilor Comunale Timişoara. Nr. 775/920. Concurs La şcolile primare comunale subvenţionate de stat cu limba de pr­opunere română, m­aghiarâ şi germană din oraşul Timişoara sunt vacante mai multe posturi de învăţători, pentru întregirea cărora prin şcoasta se publică concurs. Cunoaşterea limbai române Se reclamă pentru toate posturile. La e­a* dacă nu s’ar prezenta destui rei­ea *»nţi, cavi aetisfac conditianei acestei«, cei aleşi vor fi deobligaţi să-şi însuşească limba română în decurs de un an. Retribuţiunile impreurate cu aceste posturi sunt suferite de Consiliul Dirigent Rezurtal Cul­telor prin :Ordonanţa privitoare la salarizarea Corpului didactic d­edatati sub Nr. 20300/019 Tabloul B. Cererile împreună cu certificatul de botez diplomi de învăţător şi eventual alta certificate de studiu, de serviciu, precum şi cele referitoare­­la cunoaşterea de limbi, sunt a­ se înainta până la­­'20 August a. c. la biroul eforiei şcoalelor coma­­­nale str. Geoecal Grigorescu (I. Strada Francisc , Iosif 1). Cererile Intrate preste termin, precum şi cele cari nu sunt în regulă, nu vor fi luate în considerare­­,mișcat’», la 21 Iulie 1920.­­ ing. Vidrighîn, Președiatele Storni­sso­m. »»PATRIA « 9 Şcoala primară Americană din Statele-Unite Puternica şi bog­da­n republică a Sta­telor-Unite ale Americei de Nord, frumoa­să ţară a industriei comerciului atât de înaintat, îţi oferă obiecta şi prilej de cer­cetări atât de multe şi interesante, — a­­proape pe toate terenele activităţii ome­neşti, — ca poate nici o altă ţ­ară de pe faţa pământului. Bogăţia fabuloasă a acestei ţări, — patria milionarilor şi miliardarilor a­mericani, — este a se atribui îndeosebi industriei sale fără seamăn de înfloritoare, mai ales în fabricarea ferului şi oţelului, apoi bogăţiilor sale imense de cărbuni de peatră şi pe tapleu. Nu există altă ţară pe întreagă auprt­­faţa pământului, care în proporţie să jert­fească şi cheltuiască atât de mu­it pentru intemeiarea şî susţ­ierea şcoalelor sale de tot soiul şi toata gradele, ca Statele­ Unita ale Americei de Nord. Majoritatea singu­raticelor state cari compun confederaţia Americană, ap­roape a treia parte a tutu­ror impozitelor lor o jertfesc pentru edu­­caţiunea şi instrucţiunea publică şi mai ales pentru învăţământul poporal, căci şacalele secundare şi superioare în majori­tate absolută sunt instituţiuni private, ce să susţin din donaţiunile şi fondurile bo­gate ce le stau la dispoziţivi, întocmirile ei de tot­­felul, — cami în multe privinţe se deosibesc aşa de vă­dit da cele din ţările europene, — te is­pitesc la fiecare pas să te priveşti, să le cercetezi şi să te atupi mai ele, aproape cu ele. E ştiut, că pe oricare om mai mult şi mai de aproape îi interesează şi preocupă lucirile şi instituţiunile, cari cad mai a­­proape de cercul activităţii sale, de sfera cunoştinţelor şi muncei sale zilnice. Pe mine, — ca învăţător — cu un trecut de 25 ani, în năduful greu al um­i­­lite­­smale româneşti din Ardeal, mă atră­gea şi mă ocupa mai mult ca orice alta şcoala din America şi îndeosebi şcoala primară din aceasta ţară. In completa necunoştinţă a limbii, la început am avut o muncă grea, de­­aproape un an cu stud­area ei. Dupa ce a­­junse­m să csinosc într’o măsură destul de suficientă necesităţilor mele limba en­gleză, cu un ajutor pus la dispoziţie de dl Vasile Sto­ea, preşedintele ligei româ­nilor din America, pe ln­ sfârşitul anului 1918 şi începutul anului 1919, am căutat să studiez în câtva organizaţia şi vieaţa şcoalei primara din Statele­ Unite. Am cercetat în decurs de 6 luni, mai multe şcoale orăşeneşti , dela ţară, asis­tând zile dea rândul la prelegeri şi cerând desluşiri şi informaţiuni asupra diferitelor lucruri, înto­cmiri şi proceduri, ca să cunosc întocmirea şi vieaţa acestor şcoala şi în legătură cu ele organizaţia educaţiunii şi in­strucţiunii poporale. Aceste observări mă încerc să le re­dau în cele următoare, pofta nu într’o or­dine destul de bine sistematizată, dar ia tot cazul bazate numai pe observări şi intui­­ţiuni proprii. A. Boldur Desbaterile Parlamentului — Votarea legei schimbului coroanelor — Chestia marinei române — Interpelări — Votarea legii pentru emisiunea monedei mărunte, a re­organizari ministerului de externe şi a unificărei taxelor pe artico­lele de consumaţie — Reglementarea conflictelor muncii — Camera 1100 milioane, de 2 lei de 25 milioane şi r iQon de 5 lei de 50 milioane. Şedinţa dela 6 August 1990 | Nu se va &ce nici drsCujia generală. Şedinţa se deschide la orele 9 30 sub nici pe articole. rillăt­n n I ill TXiiiHii V T~ niven n preşedinţia dlui Duiliu Zamfirescu. Be fală miniştrii general Averescu, D. Graceanu, O. Tâscăuanu, Garoflid, Trancu-Iași, Tache Ionescu. Dl MINCIUNA protestează că un deputat a votat aseară cu trei bile albe. Se ridică împotriva acestei procedări. Dl DUILIU ZAMFIRESCU respinge acuzarea, considerând-o ca dezonoranţi pentru Cameră dacă s'ar fi produs votarea neregulată. După aceasta dl preşedinte stabileşte că deputaţii să vină la vot în şir. Dl GIONATI (partidul poporului ba­sarabean), regretă că discuţia asupra pro­­eotului da schimbare a rublelor şi coroa­nelor nu a fost mai lungă şi n’au fost te,sput late toate păirîla. Dl OTETELEȘEANU propune că din comisia pentru modificarea regulamen­­tului Camerei să­ facă p­arte și dnii R. Brandsch, A. C. Cuza Ministrul CUDALBU depune trei proecte de legi. Se repetă votul rămas nul, asupra •schimbului rublelor și coroanelor. De data aceasta votează şi opoziţia. Rezultatul votului e următorul: Bile albe pentru: 130 Bile negre contra: 64 Adunarea a adoptat proiectul. Legea e pusă la vot in total cu bile şi e admisă. Se dă cetire proiectului de lege pen­tru reorganizarea ministerului de externe şi corpului consular. La discuţia pe articole se propun a­mendamente cari sunt respinse. Legea e pusă la vot în total cu bile şi e admisă. Se ia în discuţie proiectul de lege pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea pentru ratificarea, sporirea şi unificarea taxelor asupra articolelor de con­sumaţie. Această lege interesează şi pe producătorii de ţuică din Ardeal şi Banat, în special pe micii producători. La discuţia generală dl I. Angelescu dă unele explicaţii dlui Oanea, care fa sputa, că nu înţelege proiectul. La art. dl D. CRIŞAN cere lămuriri când plăteşte producătorul de rachiu, taxa către stat, atunci când îl produce sau când îl vinde ? Dl I ANGELES­CU, raportor, răs­punde că producătorul va plăti taxa atunci când pune beutura in consumaţie. Legea e pusă la vot în total cu bile. Camera a adoptat. Se continuă discuţia întreruptă şi la discuţia generală la cuvântul I Dl TANASE (socialist) care se miră Dl V. MADGEARU, în chestiune guvernul a venit cu această lege în personală cu dl I Angelescu observă că­­ complectă. Făcând un istoric al chestiunei dsa a părăsit terenul discuţiei obiective \ mnniflcmrpr.ti­rl«a nmuS no ii he vi ii nori !a părăsit terenul discuţiei pentru a arunca săgeţi subiective. Dv. die Angeiescu, spune dl Mad­­gearu, faceţi o politică economică de imi­taţie care merge până la servilism. (Dl Madgearu face aluzie la politica econo­mică liberală a dlui Angeiescu) Fanteziile dv. economice, continuă dl Madgearu, au dus la faliment şi au păgubit Statul. Dl I. ANGELESCU dă explicaţie că Iugoslavia a introdus legea noastră asupra valutei, lucru pe care l-a făcut şi Italia. Dl I. PETROVICI propune ca să schimbe ordinea de zi şi să se pună la ordinea zilei recunoaşterile Românilor ma­cedoneni. Propunerea se admite şi Camera vo­tează recunoaşterii p. Dl RADULESCU, interpelează pe dl ministru de domenii in chestia expi­rării contractelor de închiriere a Soc Ti­­şiţa din Vrancea. Dl­­. RADUCANU citeşte o cerere a locuitorilor din Podul Turcului cu pri­vire la desfiinţarea embaticului. Dl FL. CRISTESCU interpelează pe dl ministru de interne cu privire la trans­ferările funcţionarilor de la prefectura de Teleorman Cere dosare. Dl SPIRIDON POPESCU adresează o interpelare ministrului de instrucţie cu privire la detaşările ilegale ale unor pro­fesori. Dl COMANDOR TOESCU adresează următoarele două interpelări ministrului de răsboi: Rog pe dl ministru de răsboi a co­munica onoratei Camere, urgent, dacă e adevărat sau nu că conducerea marinei noastre de răsboi a trecut în mâna unei misiuni navale engleze. In caz fifumativ cari au fost moti­vele serioase cari au determinat guvernul la o astfel de măsură? Până la răspunsul ministrului de răsboi îmi permit să atrag atenţia guver­nului a se feri de o eventuală îngenun­­chiere a ofiţerimei noastre din marină şi mai cu seamă de o înrâurire acaparatoare a vieţei noastre economice, în special a traficului nostru maritim şi fluvial, înrâu­rire care ar decurge în mod firesc prin legătura militară ce streinii ar avea cu noi. Dacă este adevărat sau nu că ma­rina noastră de răsboi a fost de curând înzestrată cu 7 contra torpiloare engleze, două contra-torpiloara italiene şi un moni­tor suedez. In caz normativ, cam­ au fost motivele acestei cumpărări acum după răsboi şi când preţurile sunt enorm de ridicate la construcţiile de vase. Această cumpărare a fost impusă de comitetul de apărare­ al ţării? Dl AL. BUNAREANU interpelează pe ministrul de interne întrebându­-l când are de gând să facă alegeri comunale. î Dl AL. NICULESCU adresează o interpelare ministrului de comunicaţii a­­supra grevei de la poştă Sa cere urgenţa însă nu se admite. Şedinţa ce suspendă pentru zece minute. La redeschidirea şedinţei se pune la vot urgenţa îniterpelărei grevei de la P. T. T. şi e respinsă. Dl P. BALAN adresează două inter­pelări ministrului de răsboi cu privire la avansarea căpitanilor din promoţiile 1911 —1912 etc. şi a aranjarei situaţiei. Ministrului de comunicaţie îi adre­sează o alta, întrebându-l de ca au fost arestaţi 41 factori poştali la Brăila. Ea dă citire raportului proiecului de lege prin care Banca Naţională o autori­zata să emită bilete de l leu la valoare de muncitoreşti dsa acuză pe liberali cari la fabrica Letea au ucis muncitorii şi au adus trupe de vânători ca să-i bată şi ucidă. In continuare, oratorul sa miră că dl Trancu-Iaşi care s’a scoborât în mine, nu a venit decât cu o lege aşa de necom­plentă şi de ineficace. Cât priveşte pe dl Trancu-Iaşi, a ve­nit să fie înscris la socialişti şi a pus ca primă condiţie să i se pună candidatura. Va să zică, spune dl Tănase, dl Trancu- Iaşi nu venea la noi pentru doctrina so­cialistă, ci pentru ambiţii personale. Dl CRISTESCU: In faţa casai mele a cerut înscrierea şi de trei ori a trimis pe secretarul dsale la mice, ca să tratăm, dar am refuzat înscrierea dv. Dl I. MIHALACHE: Spectacol inte­resant pentru noi anarhiştii din opoziţie. (Aplauze ) Dl. TANASE arată că numărul gre­velor a crescut şi constată că au fost zil­­nic greve politice locale, iar generale nu au fost decât d­uă. In altă ordine de idei se plânge de rigorile poliţiei, care nu e streină de cele 480 greve de după răsboi. Şedinţa se ridică, anunţându-se şe­dinţă de noapte. La ora 9.30 seara, dl DUILIU ZAM­FIRESCU deschide şedinţa. La ordinea zilei legea reglementării conflictelor colective de muncă. Are cuvântul in continuare domnul TANASE, socialist, care, într-o lungă ex­punere, condamnă procedeele burgheze faţă de socialişti. Expunerea dlui Tănase este întreruptă de nenumărate incidente extrem de zgo­motoase şi cari se repetă la infinit. Dl Schiţănescu a intervenit şi de astă­­dată în discuţiunea violentă angajată către ora 10 şi jumătate. D-sa, văzându-î pe dl dr. Lupu ridicat în picioare, i-a strigat cu o voce, care voia să fie de stentor: Taci, Lupulel Glasul dlui Schiţănescu ridică în pi­cioare întreaga opoziţie şi mai ales pa so­cialişti. In picioare, dl dl Lupu îi răspunde, numind pe di Schitânesau .canalie.’ In trio atmosferă de această natură, prezidentul adunării, — dupâ ce avertizase pe dl Schițănescu, că va fi chemat la or­dine, — uzează de singura măsură ome­nească, pe care o mai are la îndemână spre a curma tumultul general, suspendă şe­dinţa. La redeschidere, are cuvântul în con­­tinuare dl TANASE, care analizează pri­cinile grevelor izbucnite în vremea din urmă, fâcând guvernul răspunzător de ele. Dsa a expus cu foarte multe detalii greva de la tramvaie şi pe cea de la poştă, ară­tând că ele sunt determinate de revendi­cări economice. Dl MâRZESCU, întâmpinat de so­cialişti cu epitetul de „ucigaş“, declară că nu e impresionat de această calificare, de­oarece ştie de unde vine Dsa spune că deputatul Tănase este un părăsit al sindicate­or, unde e secretar salariat, şi excrescenţele parasitare mvi­t pe un organism trebuesc operate. Socialiştii au făcut apologia interna­ţionalei a lll-a care împiedecă specularea unui om de către alt om. Dar acest prin­cipiu ar trebui aplicat chiar de către agi­tatorii sociatişti, cari speculează pe mun­citori. Dşa araţi că tulburarea din Decem­vrie 1918 a fost provocată chiar de către greviştii tipografi, cari urmăreau provo­carea grevei generale şi dărâmarea actualei forme de Stat; ei, în faţa armatei, au tras asupra spliştior cari au răpuns­* Curaju! socialiştilor creşte în acest moment, pentru că acţiunile de’a fruntarie par a fi favorabile bol’şevicilor. S ‘uaţ­unea aceasta nu va dăinui însă. Cu privire la Lgea »dusă în di­c­ţie, dl Mârzescu » calificat-o ca necompleta ?i neeficace. Dsa a făcut o analiză a legii, di»şi e t­re­cut de ora 12 30 noaptea. La ora 1 fără un sfert dl Mârzeacu se ocupă da sindicatele profesionale și continuă să se arate nemulțumit de pro­­eriul dlui Traneu. Dl Mârzescu a terminat către ora 1 noaptea. August ill. Un act de samavolnicie ad­ministrativă, sau o măsură luată de Stat? In ziarul „Unirea“ din Blaj se pu­blică ordonanţa de mai la vale, pe care o reproducem, cu întrebarea pusă mai sus: „Se aduce la cunoştinţa tuturor: a) întrunirile sub cerul liber sunt in­terzise; b) întrunirile pu­blice sunt oprite, dacă întrânsele ne vor discuta sau delibera chestiuni politice. In toata ceielalte cazuri trebuie cerută o autorizaţie prealabilă, o) întrunirile particulare trebuie de asemenea să aibe o autorizaţie prealabilă,­­chiar a­­tunci câ­nd e vorba de adunări cu scop bisericesc, profesional, da petrecere, de ştiinţă, de artă, etc. d) Comandanţii mili­tari sunt competenţi a da autorizaţii, care autorizaţie se va cere cu trei zile înainte. In cererea de autorizaţie se va indica lo­cul, data şi scopul întrunirei. e) Pentru contravenţiunile dispoziţiun­lor de la punc­tul a) şi c) sunt, respontabili nu numai convocatorii, aranjatorii şi conducătorii în­trunirilor, ci şi participanţii. f) Toate clu­burile şi societăţile, cu scop politic sau pen­tru desbaterea chestiunilor politice, sunt închise. înfiinţarea unor asemenea cluburi şi societăţi noui, este oprită. Conducătorii, fondatorii şi membri societari sunt culpa­bili. g) Autorizarea de funcţionare a clu­burilor politice se va da numai de Coman­dantul Trupelor de Vest. Călcările acestor dispoziţiuni se vor pedepsi cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 lei, potrivit or­donanţei mai sus citate. Dr. Denghel, primpreter­s. Cerem lămuriri de la autorităţi asupra acestei senzaţionale ordonanţa.

Next