Patria, august 1920 (Anul 2, nr. 165-186)
1920-08-08 / nr. 170
Ifagixu» I^ De vânzare case mari, case mici, vile, intravilane goale, tot felul de fabrici şi întreprinderi mari. Adresa: Dr. A. Örmösy advocat diplomat, birou inreg. de agenpe, Cluj, Piaţa Ştefan cel Mare N. 2. 960—19 1 De vânzare o casă familiară în centru cu tot comfortul şi curte cu flori. Adresa: Dr. A. Ürmösy advocat diaramat, birou inreg. de agenpe Cluj, Piaţa Ştefan cel Mare Nr. 2. 959—1—1 Caut imediat instructor la 3 băieţi de liceu pentru cost. Adresa la Administraţia ziarului. 943-1-2 Şcoala de horticultură pentru femei în Sibiu. Se deschide în 1 Octomvrie 1920. Trimite prospect în contra anticipării alor 10 cor. la adresa direcţiunei: Colonel de rez. Rudolf Metze Sibiu, str. Şcoalei de înot 58, Parcul de arini (Erlenpark). 947-1-2 Cetiţi şi abonaţi cu toţi revista satirică şi umoristică „Puiul Calicului" apare în Sălişte jud. Sibiu. 961-1-5 care Se caută de urgenţă un domn sau o domnişoară pentru administraţia „Gazetei Oficiale*. Vor fi preferite peroanele cari vorbesc şi limba maghiară. A se adresă: Palatul Justiţiei, parter, uşa 22. 956-1-1 AVIZ Sine de cale ferată uzate, încă intrebuinţăbile, greutate 17—30 kg. pe metru liniar caută Clădirea Românească, Bdul Domniţei Nr. 39. Trebuie 1000 metri liniari. Cumpărăm şi cantităţi mai mici. 948—19 9 Medicul primar de judeţ. Nr. 197-920. CONCURS In baza Art. legs XXI § 162 p. 17 se esene concurs pentru ocuparea postului de medic auxiliar la oficiul sanitar judeţan — judeţul Murăş-Turda. Reflectanţii au se producă : diploma în copie, certificat de naştere şi cetăţănie, certificat de sănătate corporală şi mentală Rugările sunt a se adresa la oficiul sanitar judeţan din Târgu-Murăş cel mult până la 15 August 1920, adresat Ministeruului de Interne Secretariatului genral al Salubrităţii şi Asistenţei publice Cluj. Târgu-Murăş, la 31 Iulie 920. Dr Tileo, 95#1— medicul primer de judeţ. Nr 1148—1920. adm. CONCURS Pentru completarea postului de secretar comunal în comuna Bandul decâmpie devenit vacant prin decodare se escrie concurs. Doritorii de a ocupa acest post sunt învituiţi a-şi înainta cererile subscrisului prim pretor până la 20 August a. c. documentând cualificaţia prescrisă în Art. de lege f. 1883. sau XX. 1900, asemenea şi ocupaţi ur,ea dela terminarea studiilor până azi. Ziua alegerii se va defige după expirarea tereimului de concurs despre ce potenţii vor fi avizaţi. Ratribuţiunile împreunate în acest post sunt ce e statolite prin decretul XX și statutul de organizare comunal. Bandul-de-âmpie, la 28 Iulie 1920. ^51 1—1 Emanuil Popa, primpretor Comitetul pentru refacerea uzinei electrice in Câmpulung (Bucovina). Pubiicațiuni Primăria orsin dui Câmpulung (Bucovina) t a decis să incetpă refacerea uzinei trecurte, urmând ca aceasta tranaacțiune să treacă ulterior în senina unei societăţi emonime. Cei ce doresc să interprindă refacerea aceasta vor înainta pâna la 15 August a. c. câte două oferte - una pentru refacerea uzinei electrice cu partea** de vapor şi alta putere de apă — comitetul pentru refacerea uzinei electrice în Câmpulung (Bucovina) la mâna președintelei di prefect dr Nicu Lupu Oferta odată trimită îl va obliga pe aferent de-a începe imediat lucrările și « te termina în timpul cel mai scurt Câmpulung, la 15 iulie 1920-Prișdintele comitetuluî executiv: Dr. Lupu, prefect. Secretarul comitetului executiv $44 1—1. prof. Modest Sorocean, Dels tribunalul, Oradea-Mare. P. I. 2119/1920.. Pubiicaţinue în baza cerere! patentului Hencz János reprezentat prin advocatul dr. Kivner Béla și în virtutea punctului b) din art. 77 al legii XXI. din 1894 Tribunalul invită pe Hencz Jánosné sz. Hencz Julianna cu domicileul necunoscut ca in termin de un an socotit dela a doua inserar a acestei publicaţiuni înGazetaOfioialâ®, „Monitorul“ şi „Patria“ convieţuirea conjugală bazată pe căsătoria contractată înaintea ofiţerului stării civile din Belényes la 14 Februarie 1909 căci la caz contrar Tribunalul în urma acţiunei petentului va delibera asupra desfacerii căsătoriei. Să invită mai departe, să încunoştinţeze tribunalul despre domiciliul său, căci la caz contrar fără se mai fie citat va fi reprezentat prin advocatul Dr. Nicolae Turla numit de curat Dr. Oradea-Mare, 17 Iunie 1920. Filipescu m. p., Ministerul de interne. Secretariatul general al Salubrtiţii Şi Asmstenţei publice. Cluj. Nr. 1838. Secţia: P/ez. Concurs al 2-lea care va a ocrotire c. sa deschida în Cluj, lu 15 Septemvrie curs pentru surori de dura un an. Condiţiunile de primire sunt: 1. Etatea între 20 şi 40 ani. 2. 4 ereve civile. 8. Declină sănătate. 4 Obligamentul de a se pune întru tot la dispoziţia serviciului, fără fui ce piedecă familiară. 5. Conduită morală în escepţionabilă. Elevele primita fluid bursiera ale statului vor benefica de locuinţa, şi întreţinere gratuită. Cererile, cu certificate şi atestate în sensul condiţiuilor 1 5 se vor prezenta la Secretariatul general al sănătăţii şi asistenţei publice Cluj, Calea Victoriei Nr. 27, până la 1 Septemvrie a. c. Pentru înscrierise fixează termenul dela 15 August la 1 Septemvrie. înscrierile se face la Institutul suror lor de ocrotire în Cluj (strada Mănfișturului 27) la care înscrieri petentele se vor prezenta necondiţionat personal. Cluj, la 28 Iulie 1920. Moldovan, 923-2-2 985—2—8 cons la curtea de apel, secretar general. Nr. 1031/1926. AVIZ Omisiunea judeţinS pentru refora agrara a judeţului Cojocna cu sediul In Cluj, având lipsă de registrator — srcrivar, care sil ştie conduce registru de birou şi arctiva independent, popist cu scrisoare buni, oare posede în scris şi cetit limba română şi sâ ştie scrie şi cu meşia şi o dactilografa care posede în scris şi cetit limba română, publică Concurs pentru posturile amintite. Salariul va fi conform cualificaţiei, praxei şi învoielei, reflectanţiise vor prezenta onoarele oficioase la biroul Comisiunei, edificiul tribunalului Nr. 16. Comisiunea județană pentru reforma agrară a județului Cojocna: 926—2 —8 Nr. 1264/920. Concurs La secretariatul gme ra! a Ministerului de Agricultura ?i Domenii, serviciul Contabilităpi din Cluj, sunt de ocupat mai multe posturi *: a) 1 șef de birou principal cl I. cu 755 Lei lunar leafa budg. b) 1 șefi de birou cl. I. cu 615 Lei lunar leafa budg. cu 2 șef de birou cl. I. cu 510 Lei lunar leafa budg. subşef de birou cu 465 Lei lunar 285, 390 Lei lunar sau onpistă cu 840 Lei d) 8 leafa budg. e) 7 impiegaţi doi a leafa budg. f) 1 dactilografă lunar leafa budg Pe lângă aceasta indemnizaţia de chirie 20, 25 0/o sau 30 %, şi sporul de scumpete statorii după Normele de salarizare din vechiul regat lunar 400 Lei. Cei ce doresc a ocupa vreun post din aceste, sunt invitaţi a-şi înainta ofertele până la 31 August 1920, cu documente legălimate desre pregătirea teoretică şcolară, şi press, de până acum, la Secretariatul numit. Cei ce au şcoli comercială superioară sau alt curs de Contabilitate precum şi orice au lucrat în Contabilitatea de stat vor fi preferiţi. Intrarea în serviciu să face îndată după angajare. Cluj, la 80 Iulie 1990. Secretariatul General al Ministerul 920—2—3 de Agricultură şi Domenii De la Eforia Şcolilor Comunale Timişoara. Nr. 775/920. Concurs La şcolile primare comunale subvenţionate de stat cu limba de propunere română, maghiarâ şi germană din oraşul Timişoara sunt vacante mai multe posturi de învăţători, pentru întregirea cărora prin şcoasta se publică concurs. Cunoaşterea limbai române Se reclamă pentru toate posturile. La ea* dacă nu s’ar prezenta destui reiea *»nţi, cavi aetisfac conditianei acestei«, cei aleşi vor fi deobligaţi să-şi însuşească limba română în decurs de un an. Retribuţiunile impreurate cu aceste posturi sunt suferite de Consiliul Dirigent Rezurtal Cultelor prin :Ordonanţa privitoare la salarizarea Corpului didactic dedatati sub Nr. 20300/019 Tabloul B. Cererile împreună cu certificatul de botez diplomi de învăţător şi eventual alta certificate de studiu, de serviciu, precum şi cele referitoarela cunoaşterea de limbi, sunt a se înainta până la'20 August a. c. la biroul eforiei şcoalelor comanale str. Geoecal Grigorescu (I. Strada Francisc , Iosif 1). Cererile Intrate preste termin, precum şi cele cari nu sunt în regulă, nu vor fi luate în considerare,mișcat’», la 21 Iulie 1920. ing. Vidrighîn, Președiatele Stornissom. »»PATRIA « 9 Şcoala primară Americană din Statele-Unite Puternica şi bogdan republică a Statelor-Unite ale Americei de Nord, frumoasă ţară a industriei comerciului atât de înaintat, îţi oferă obiecta şi prilej de cercetări atât de multe şi interesante, — aproape pe toate terenele activităţii omeneşti, — ca poate nici o altă ţară de pe faţa pământului. Bogăţia fabuloasă a acestei ţări, — patria milionarilor şi miliardarilor americani, — este a se atribui îndeosebi industriei sale fără seamăn de înfloritoare, mai ales în fabricarea ferului şi oţelului, apoi bogăţiilor sale imense de cărbuni de peatră şi pe tapleu. Nu există altă ţară pe întreagă auprtfaţa pământului, care în proporţie să jertfească şi cheltuiască atât de muit pentru intemeiarea şî susţierea şcoalelor sale de tot soiul şi toata gradele, ca Statele Unita ale Americei de Nord. Majoritatea singuraticelor state cari compun confederaţia Americană, aproape a treia parte a tuturor impozitelor lor o jertfesc pentru educaţiunea şi instrucţiunea publică şi mai ales pentru învăţământul poporal, căci şacalele secundare şi superioare în majoritate absolută sunt instituţiuni private, ce să susţin din donaţiunile şi fondurile bogate ce le stau la dispoziţivi, întocmirile ei de totfelul, — cami în multe privinţe se deosibesc aşa de vădit da cele din ţările europene, — te ispitesc la fiecare pas să te priveşti, să le cercetezi şi să te atupi mai ele, aproape cu ele. E ştiut, că pe oricare om mai mult şi mai de aproape îi interesează şi preocupă lucirile şi instituţiunile, cari cad mai aproape de cercul activităţii sale, de sfera cunoştinţelor şi muncei sale zilnice. Pe mine, — ca învăţător — cu un trecut de 25 ani, în năduful greu al umilitesmale româneşti din Ardeal, mă atrăgea şi mă ocupa mai mult ca orice alta şcoala din America şi îndeosebi şcoala primară din aceasta ţară. In completa necunoştinţă a limbii, la început am avut o muncă grea, deaproape un an cu studarea ei. Dupa ce ajunsem să csinosc într’o măsură destul de suficientă necesităţilor mele limba engleză, cu un ajutor pus la dispoziţie de dl Vasile Stoea, preşedintele ligei românilor din America, pe ln sfârşitul anului 1918 şi începutul anului 1919, am căutat să studiez în câtva organizaţia şi vieaţa şcoalei primara din Statele Unite. Am cercetat în decurs de 6 luni, mai multe şcoale orăşeneşti , dela ţară, asistând zile dea rândul la prelegeri şi cerând desluşiri şi informaţiuni asupra diferitelor lucruri, întocmiri şi proceduri, ca să cunosc întocmirea şi vieaţa acestor şcoala şi în legătură cu ele organizaţia educaţiunii şi instrucţiunii poporale. Aceste observări mă încerc să le redau în cele următoare, pofta nu într’o ordine destul de bine sistematizată, dar ia tot cazul bazate numai pe observări şi intuiţiuni proprii. A. Boldur Desbaterile Parlamentului — Votarea legei schimbului coroanelor — Chestia marinei române — Interpelări — Votarea legii pentru emisiunea monedei mărunte, a reorganizari ministerului de externe şi a unificărei taxelor pe articolele de consumaţie — Reglementarea conflictelor muncii — Camera 1100 milioane, de 2 lei de 25 milioane şi r iQon de 5 lei de 50 milioane. Şedinţa dela 6 August 1990 | Nu se va &ce nici drsCujia generală. Şedinţa se deschide la orele 9 30 sub nici pe articole. rillătn n I ill TXiiiHii V T~ niven n preşedinţia dlui Duiliu Zamfirescu. Be fală miniştrii general Averescu, D. Graceanu, O. Tâscăuanu, Garoflid, Trancu-Iași, Tache Ionescu. Dl MINCIUNA protestează că un deputat a votat aseară cu trei bile albe. Se ridică împotriva acestei procedări. Dl DUILIU ZAMFIRESCU respinge acuzarea, considerând-o ca dezonoranţi pentru Cameră dacă s'ar fi produs votarea neregulată. După aceasta dl preşedinte stabileşte că deputaţii să vină la vot în şir. Dl GIONATI (partidul poporului basarabean), regretă că discuţia asupra proeotului da schimbare a rublelor şi coroanelor nu a fost mai lungă şi n’au fost te,sput late toate păirîla. Dl OTETELEȘEANU propune că din comisia pentru modificarea regulamentului Camerei să facă parte și dnii R. Brandsch, A. C. Cuza Ministrul CUDALBU depune trei proecte de legi. Se repetă votul rămas nul, asupra •schimbului rublelor și coroanelor. De data aceasta votează şi opoziţia. Rezultatul votului e următorul: Bile albe pentru: 130 Bile negre contra: 64 Adunarea a adoptat proiectul. Legea e pusă la vot in total cu bile şi e admisă. Se dă cetire proiectului de lege pentru reorganizarea ministerului de externe şi corpului consular. La discuţia pe articole se propun amendamente cari sunt respinse. Legea e pusă la vot în total cu bile şi e admisă. Se ia în discuţie proiectul de lege pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea pentru ratificarea, sporirea şi unificarea taxelor asupra articolelor de consumaţie. Această lege interesează şi pe producătorii de ţuică din Ardeal şi Banat, în special pe micii producători. La discuţia generală dl I. Angelescu dă unele explicaţii dlui Oanea, care fa sputa, că nu înţelege proiectul. La art. dl D. CRIŞAN cere lămuriri când plăteşte producătorul de rachiu, taxa către stat, atunci când îl produce sau când îl vinde ? Dl I ANGELESCU, raportor, răspunde că producătorul va plăti taxa atunci când pune beutura in consumaţie. Legea e pusă la vot în total cu bile. Camera a adoptat. Se continuă discuţia întreruptă şi la discuţia generală la cuvântul I Dl TANASE (socialist) care se miră Dl V. MADGEARU, în chestiune guvernul a venit cu această lege în personală cu dl I Angelescu observă că complectă. Făcând un istoric al chestiunei dsa a părăsit terenul discuţiei obiective \ mnniflcmrpr.tirl«a nmuS no ii he vi ii nori !a părăsit terenul discuţiei pentru a arunca săgeţi subiective. Dv. die Angeiescu, spune dl Madgearu, faceţi o politică economică de imitaţie care merge până la servilism. (Dl Madgearu face aluzie la politica economică liberală a dlui Angeiescu) Fanteziile dv. economice, continuă dl Madgearu, au dus la faliment şi au păgubit Statul. Dl I. ANGELESCU dă explicaţie că Iugoslavia a introdus legea noastră asupra valutei, lucru pe care l-a făcut şi Italia. Dl I. PETROVICI propune ca să schimbe ordinea de zi şi să se pună la ordinea zilei recunoaşterile Românilor macedoneni. Propunerea se admite şi Camera votează recunoaşterii p. Dl RADULESCU, interpelează pe dl ministru de domenii in chestia expirării contractelor de închiriere a Soc Tişiţa din Vrancea. Dl. RADUCANU citeşte o cerere a locuitorilor din Podul Turcului cu privire la desfiinţarea embaticului. Dl FL. CRISTESCU interpelează pe dl ministru de interne cu privire la transferările funcţionarilor de la prefectura de Teleorman Cere dosare. Dl SPIRIDON POPESCU adresează o interpelare ministrului de instrucţie cu privire la detaşările ilegale ale unor profesori. Dl COMANDOR TOESCU adresează următoarele două interpelări ministrului de răsboi: Rog pe dl ministru de răsboi a comunica onoratei Camere, urgent, dacă e adevărat sau nu că conducerea marinei noastre de răsboi a trecut în mâna unei misiuni navale engleze. In caz fifumativ cari au fost motivele serioase cari au determinat guvernul la o astfel de măsură? Până la răspunsul ministrului de răsboi îmi permit să atrag atenţia guvernului a se feri de o eventuală îngenunchiere a ofiţerimei noastre din marină şi mai cu seamă de o înrâurire acaparatoare a vieţei noastre economice, în special a traficului nostru maritim şi fluvial, înrâurire care ar decurge în mod firesc prin legătura militară ce streinii ar avea cu noi. Dacă este adevărat sau nu că marina noastră de răsboi a fost de curând înzestrată cu 7 contra torpiloare engleze, două contra-torpiloara italiene şi un monitor suedez. In caz normativ, cam au fost motivele acestei cumpărări acum după răsboi şi când preţurile sunt enorm de ridicate la construcţiile de vase. Această cumpărare a fost impusă de comitetul de apărare al ţării? Dl AL. BUNAREANU interpelează pe ministrul de interne întrebându-l când are de gând să facă alegeri comunale. î Dl AL. NICULESCU adresează o interpelare ministrului de comunicaţii asupra grevei de la poştă Sa cere urgenţa însă nu se admite. Şedinţa ce suspendă pentru zece minute. La redeschidirea şedinţei se pune la vot urgenţa îniterpelărei grevei de la P. T. T. şi e respinsă. Dl P. BALAN adresează două interpelări ministrului de răsboi cu privire la avansarea căpitanilor din promoţiile 1911 —1912 etc. şi a aranjarei situaţiei. Ministrului de comunicaţie îi adresează o alta, întrebându-l de ca au fost arestaţi 41 factori poştali la Brăila. Ea dă citire raportului proiecului de lege prin care Banca Naţională o autorizata să emită bilete de l leu la valoare de muncitoreşti dsa acuză pe liberali cari la fabrica Letea au ucis muncitorii şi au adus trupe de vânători ca să-i bată şi ucidă. In continuare, oratorul sa miră că dl Trancu-Iaşi care s’a scoborât în mine, nu a venit decât cu o lege aşa de necomplentă şi de ineficace. Cât priveşte pe dl Trancu-Iaşi, a venit să fie înscris la socialişti şi a pus ca primă condiţie să i se pună candidatura. Va să zică, spune dl Tănase, dl Trancu- Iaşi nu venea la noi pentru doctrina socialistă, ci pentru ambiţii personale. Dl CRISTESCU: In faţa casai mele a cerut înscrierea şi de trei ori a trimis pe secretarul dsale la mice, ca să tratăm, dar am refuzat înscrierea dv. Dl I. MIHALACHE: Spectacol interesant pentru noi anarhiştii din opoziţie. (Aplauze ) Dl. TANASE arată că numărul grevelor a crescut şi constată că au fost zilnic greve politice locale, iar generale nu au fost decât duă. In altă ordine de idei se plânge de rigorile poliţiei, care nu e streină de cele 480 greve de după răsboi. Şedinţa se ridică, anunţându-se şedinţă de noapte. La ora 9.30 seara, dl DUILIU ZAMFIRESCU deschide şedinţa. La ordinea zilei legea reglementării conflictelor colective de muncă. Are cuvântul in continuare domnul TANASE, socialist, care, într-o lungă expunere, condamnă procedeele burgheze faţă de socialişti. Expunerea dlui Tănase este întreruptă de nenumărate incidente extrem de zgomotoase şi cari se repetă la infinit. Dl Schiţănescu a intervenit şi de astădată în discuţiunea violentă angajată către ora 10 şi jumătate. D-sa, văzându-î pe dl dr. Lupu ridicat în picioare, i-a strigat cu o voce, care voia să fie de stentor: Taci, Lupulel Glasul dlui Schiţănescu ridică în picioare întreaga opoziţie şi mai ales pa socialişti. In picioare, dl dl Lupu îi răspunde, numind pe di Schitânesau .canalie.’ In trio atmosferă de această natură, prezidentul adunării, — dupâ ce avertizase pe dl Schițănescu, că va fi chemat la ordine, — uzează de singura măsură omenească, pe care o mai are la îndemână spre a curma tumultul general, suspendă şedinţa. La redeschidere, are cuvântul în continuare dl TANASE, care analizează pricinile grevelor izbucnite în vremea din urmă, fâcând guvernul răspunzător de ele. Dsa a expus cu foarte multe detalii greva de la tramvaie şi pe cea de la poştă, arătând că ele sunt determinate de revendicări economice. Dl MâRZESCU, întâmpinat de socialişti cu epitetul de „ucigaş“, declară că nu e impresionat de această calificare, deoarece ştie de unde vine Dsa spune că deputatul Tănase este un părăsit al sindicateor, unde e secretar salariat, şi excrescenţele parasitare mvit pe un organism trebuesc operate. Socialiştii au făcut apologia internaţionalei a lll-a care împiedecă specularea unui om de către alt om. Dar acest principiu ar trebui aplicat chiar de către agitatorii sociatişti, cari speculează pe muncitori. Dşa araţi că tulburarea din Decemvrie 1918 a fost provocată chiar de către greviştii tipografi, cari urmăreau provocarea grevei generale şi dărâmarea actualei forme de Stat; ei, în faţa armatei, au tras asupra spliştior cari au răpuns* Curaju! socialiştilor creşte în acest moment, pentru că acţiunile de’a fruntarie par a fi favorabile bol’şevicilor. S ‘uaţunea aceasta nu va dăinui însă. Cu privire la Lgea »dusă în dicţie, dl Mârzescu » calificat-o ca necompleta ?i neeficace. Dsa a făcut o analiză a legii, di»şi e trecut de ora 12 30 noaptea. La ora 1 fără un sfert dl Mârzeacu se ocupă da sindicatele profesionale și continuă să se arate nemulțumit de proeriul dlui Traneu. Dl Mârzescu a terminat către ora 1 noaptea. August ill. Un act de samavolnicie administrativă, sau o măsură luată de Stat? In ziarul „Unirea“ din Blaj se publică ordonanţa de mai la vale, pe care o reproducem, cu întrebarea pusă mai sus: „Se aduce la cunoştinţa tuturor: a) întrunirile sub cerul liber sunt interzise; b) întrunirile publice sunt oprite, dacă întrânsele ne vor discuta sau delibera chestiuni politice. In toata ceielalte cazuri trebuie cerută o autorizaţie prealabilă, o) întrunirile particulare trebuie de asemenea să aibe o autorizaţie prealabilă,chiar atunci când e vorba de adunări cu scop bisericesc, profesional, da petrecere, de ştiinţă, de artă, etc. d) Comandanţii militari sunt competenţi a da autorizaţii, care autorizaţie se va cere cu trei zile înainte. In cererea de autorizaţie se va indica locul, data şi scopul întrunirei. e) Pentru contravenţiunile dispoziţiunlor de la punctul a) şi c) sunt, respontabili nu numai convocatorii, aranjatorii şi conducătorii întrunirilor, ci şi participanţii. f) Toate cluburile şi societăţile, cu scop politic sau pentru desbaterea chestiunilor politice, sunt închise. înfiinţarea unor asemenea cluburi şi societăţi noui, este oprită. Conducătorii, fondatorii şi membri societari sunt culpabili. g) Autorizarea de funcţionare a cluburilor politice se va da numai de Comandantul Trupelor de Vest. Călcările acestor dispoziţiuni se vor pedepsi cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 lei, potrivit ordonanţei mai sus citate. Dr. Denghel, primpreters. Cerem lămuriri de la autorităţi asupra acestei senzaţionale ordonanţa.