Patria, august 1920 (Anul 2, nr. 165-186)

1920-08-04 / nr. 166

4'August' ÎSIG. Criza de locuinţe Remedii­ ul prof. univ. Sextil Puşcariu a pu­blicat în «Dacia“ Nr. 174 un judicios arti­col: „Reforma agrară şi criza de locuinţe.“ E foarte just ceea ce spune: criza se poate rezolva numai prin cedare de terenuri vi­­rane şi prin înfiinţarea unei mari bănci de edificare, care să aibă in mână nu nu­mai partea financiară, ci şi cea de între­prindere. Pe lângă rezolvarea crizei, s-ar mai ajunge prin aceasta încă un scop, de mare importanţă în economia noastră naţională : naţionalizarea oraşelor. Se ştie, că de criza de locuinţe sufere mai mult funcţionarii şi muncitorimea de la oraşe. Sufere de această criză tocmai clasa de oameni, care prin munca ei intelectuală asigură bunul mers şi prosperarea statului.­ Cu cât clasa funcţionarilor e mai bine si-­­tuată, din punct de vedere material, cu atât e mai devotată chemării sale, mai conşti­entă şi mai integră,­­ un înalt interes de stat, ca să se caute mijloacele prin care situaţia funcţio­narilor să fie cât mai mult uşurată, mai ales printr’o deslegare norocoasă a pro­blemei locuinţelor. Să se înfiinţeze o mare bancă, aşa cum spune dl Sextil Puşcariu, al cărei ca­pital societar să fie jumătate, ori şi mai bine, al statului, iar jumătate al particu­larilor. Această bancă să ia in întreprin­dere tot felul de edificări, şi mai ales să se ocupe cu edificarea de locuinţe la oraşe. Să edifice locuinţe pe seama funcţionarilor şi a muncitorilor. Să edifice un tip unitar de case pentru funcţionari, şi alt tip uni­tar pentru muncitori. Aceste case să fie din material solid şi cu tot confortul. A­­ceste case să se edifce nu numai pe seama funcţionarilor dela oraşe, ci pe a celor dela sate unde cere trebuinţa. Funcţionarul mare lipsă de locuinţă numai cât e In slujbă ca funcţionar activ, ci şi mai târziu, ca pensionist. Ce mân­gâiat s’ar da sufletul bietul funcţionar când ar şti că nu lasă pe ai săi pe dru­muri, în bătaia vânturilor şi a mizeriilor vieţii. Edificarea de locuinţe pe seama func­ţionarilor şi a muncitorilor industriali ar fi o mare binefacere socială, dându-li-se posibilitatea de­ a deveni proprietarii de fapt ai acestor locuinţe. Funcţionarul sau muncitorul să şi plă­tească casa în termen de 30—40 an . Ce să se întâmple cu amortizarea pentru cazul de moarte al capului de familie? Să plă­tească mai departe anuităţile ? Să-şi piarda dreptul de proprietate prin moartea capu­lui de familie? Bani, noi funcţionarii nu putem să lăsăm familiilor noastre. A lăsa la ai noştri o casă plătită, scu­tită de orice impovurare, iată ţinta supremă a noastră, a funcţionarilor. Şi cum s’ar putea ajunge aceasta ? Prin asigurarea pe vieaţă a funcţio­narului, a capului de familie. Controlul, ba chiar şi financiarizarea acestor asigurări, l’ar avea tot această bancă mare, care ar fi totodată şi bancă de asigurare. Suma de asigurare, pentru cazul de moarte al funcţionarului, ar ridica-o direct banca. Prin aceasta banca ar fi despagu­bită, iar familia ar întră în dreptul de pro­prietate indiscutabil al casai. In chipul acesta s’ar putea da o no­rocoasă deslegare crizei de locuinţe. Deslegarea problemei în chipul schiţat mai sus, ar fi, după părerea mea,­ un act de mare achitate socială. Clasa funcţionarilor şi a muncitorilor asigură, prin munca lor, prosperarea, în­florirea culturală şi economică a statului. Avem convingerea, că statul nostru tânăr, sub presiunea curentelor puternice ale democratismului modem, va căuta toate mijloacele prin cari să asigure bu­năstarea acestor importante pături sociale. Intărirerea lor e însăși intărirea statului. P. S. Ungurii nu se astâmpără la graniţă Horthy şi jandarmi cu pene de cocoş la pălărie, aproape de calea ferată Curtici— Lökösháza. Focurile ungurilor au atins uşor de tot pe caporalul care era şeful patrulai şi pe un soldat grănicer care-i însoţea. La aceasta provocare grănicerii au răspuns energic cu focuri de armă, iar patrula maghiară a luat-o la fugă au dispărut prin porumbişte. Tot la plutonul de grăniceri de sub comanda locot. Barcea Onisifor, în ziua de 24 iulie, între orele 13—14, vre­o 20 ofiţeri unguri, între cari se aflau şi oficii superiori, au inspectat sectorul de pază încredinţat acestui platon. La ordinul lo­­cal. Barcea, patrulile de grăniceri, n’au dat voie comisiei de ofiţeri decât de la o dis­tanţă de 100 metri să privească linia de hotar între România şi Ungaria. Ordinul a fost respectat de ofiţerii, unguri. Un ca­­pital ungur însă, care făcea parte din co­misie şi ştia binişor româneşte, se adre­sează sergentului grănicer : „nu peste mult vom fi la Cluj". La acestea răspunde ser­gentul : „sigur, după ce vom ocupa din nou Budapesta, atunci sa vii la dl locot. Bar­cea, ca să-ţi deii­­bilet de voie“ întărit cu sigilul platonului nostru, pentru Cluj, dus și întors... . x Răspunsul dlui luliu Maniu lata raspunoui dlar şi hutai ât ai pr­o-k precum luceroup, dv. u la ce. ihic în sine zidentului partidului nostru in legătură cu­­ înţeles, însă, ca conducerea partidului la intrigile liberale, I la dreaptă judecata observările şi propune-Dlui Aurel Cosma * die organizaţiilor judeţene, iar acestea au advocat, prezidentul comitetului judeţean al rândul tor au să se supună hotărărei con­cortiaului naţional Timişoara Răspunzând telegramei dv., sosită cu mare întârziere şi supusă şi aprecierei clu­bului nostru parlamentar, am onoare a vă comunica următoarele: Organizaţiile jude­ţene trebuie să se supuie discipi­nii de partid. Asupra acţiunei şi tacticei politice a comitetului central şi a clubului parlamen­tar al partidului naţional numai congresul partidului este chemat sa judece, iar nu or­ganizaţiile judeţene. Cu atât mai puţin au acestea îndreptăţirea de­ a impune condu­cerii de partid o anumită atitudine politică ducerei de partid avană de sine înţeles la timpul sau congresul partidului ultimul cu­vânt atât în ce priveşte trecutul cât şi vii­torul. Fuzionarea cu liberalii este respinsa de congresul par­tidului Propunerea dv. de a fuziona cu partidul liberal, se iubeşte in hotă­rârea congresului partidului nostru, ţinut la Alba-lulia, iar colaborarea noa­stră cu federaţia naţional-democrată din regat se bazează pe hotărârea co­ i At­tin. A Răsboiul ruso-polon Comunicat oficial Polon din 26 Iulie 1920 Inamicul, care a atacat în direcția Grodno-Bialostock a ocupat Sokolowka. Trupele noastre în lupte mari la Soko­lowka au respins pe inamic. In lungu căii ferate Wolkowisk—Czeremka inamicu a ocupat Swilokz. In regume* Boroz Katuska atacurile inamicului au fost respinse de către divizia 14-a. In Polesia activitate de recuno­şteri. Noi am evacuat Brody. Ca Valeria şi Infanteria noastră lupta în re­giunea Zbaraz şi la Borki-Wielki. Mari lupte sunt în curs cu inamicul care avan­sase spre vest cu mari forţe. Pe Nistru în regiunea Iwanyetz trupele bolşevice au forţat tre­cerea spre Slomcz. In Kamenitzi în sectorul trupelor ucrainiene şi au o­c­upat Lubinieka—Czarnokroma. Comunicat oficial Polon din 29 iulie 1920 Puternice atacuri m­oraice de amân­două părţile ale Căii Ferate spre Bitstook Luptee bolşevicii au ocupat Socolka, trupele noastre au părăsit linia Socolka Lupte sunt în curs la nord de staţia Cza­nawies, 20 km. nord-est de Bialostok pe calea ferată, în acelaş timp inamicul atacat linia noastră de la Naiva între re­giunea Siemianovka şi oraşul Narsw suc est de Biatolsk. La vest de Pruzany ina­micul a atacat rezervele noastre La Bia­­lowajo pe şosaua Pruzany—Bilosky grupul Colonel Andres a alungat pe inamic din In ziua de 26 Iulie, pa la orele 121 Dolga după lupte mari. Eri inamicul noaptea, patima de grăniceri dintr'un pi­ a atacat poziţ­ile noastre de la capul de chei aparţinător platonului Curţi­ci, de sub pod Bereza-Cartusja. Mai la nord, în seo­­com­andia locot. Barcea Onisifor, a fost­­ torul Sielsko, infanteria Posnaniană a res atacată cu focuri de armă de către patrula­­ maghiară compusă din soldaţi de-ai lui pins toate aceste atacuri, cauzându-i ina­micului mari pierderi Oraşul Bereza- Carturka a fost complect distrus. Grupa de Polezia a evacuat din ordin oraşul Pinsk. Atacurile asupra localităţei Mo­toi au fost respinse La Lack nici schimbare. In sectorul Brody cavaleria inamică cu o divizie de infanterie a lărgit frontul său la nord și sud de Brody. In sectorul Beresteka ulauii noștri au respins pe inamic din Szozmowince cauzându-i mari pierdi. La sud de Brody printrun contra-atac trupele general Krajensky au respins pe inamicii din Maidan In sec­torul Seretului Superilor și în sectorul de sud al Sbruczului, mari lupte în curs. Raporturile austro-ruse Viena. — Corespondenţa politică declară că în urma unor ştiri tenden­ţioase că între Austria şi Rusia nu s’a înch­iat o înţelegere care să treacă pe­ste cadrele tratatului deja publicat, tra­tativele pentru întoarcerea prizionierilor se fac pe baza tratatului de pace. Re­publica democratică austriacă nu face diplomație secretă cu nimeni și împo­triva nimănui. ^±J*WJa0^*aUWaettBm r.A» Cuvântul presidentului nostru Atitudinea­ partidului nostru e de programul lui naţional şi democrat şi aprobată de întreaga democraţie naţionala Comitetele judeţene să nu se lase amăgite de agenţii liberalilor Prezidentul partidului naţional, dl Iuliu­ Maniu, primind cu întârziere tele­grama trimisă dsare de dl dr A. Cosma am Timişoara, i-a trimis acestuia un ră­spuns asupra căruia atragem deosebita atenţiune a tuturor aderenţilor partidului nostru. Telegrama dlui Cosma, prin care cerea conducerii partidului să înceapă tra­tativele pentru fuzionarea partidului nostru cu partidul liberal, a fost discutată şi în comitt­­ul central al partidului, şi răspun­sul prezidentului nostru a fost aprobat in întregime şi cu ma e însufleţire de depu­taţii noştri Amestecul liberalilor După cum am mai scris la acest loc, liberalii, goniţi din vechiul regat, caută prin toate mijloacele sa se cuibă­rească in provinciile aesrobite, şi mai ales la noi. Opinia noastră ipulotica şi aderenţii partidului nostru se vor convinge uşor şi în grabă că ceea ce urmăresc liberali la Colaborarea cu Federaţia Dacă partidul naţional, alăturea de celelalte partide democratice, nu vini sa ofere favorurile şi situaţiile materiale îm­biate de liberali, tuturor acelora cari ar trece la ei, sa nu se uite ca partidul no­stru, prin lupta ce o duce, rămâne în marginele marilor tradiţii aiu trecut, anume servirea superioarelor interese ale neamu­lui întreg prin triumful adevăratei demo­craţii naţioriale, şi eliberarea neamului din exploatarea clasei suprapuse din vechiul regat, noi nu­­ nici decât „înfrăţirea“ ci lăţirea imitetului central electoral al partida unei organizaţii financiara şi economice, l­ui, hotărârea cărei menţinere in sub care ajungând şi noi, să devenim aten- ■ urma scopurilor politice pe care ie ur­te la politica a un­gariei române. De aceea rugăm pe toţi aderenţii sinceri ai partidului nostru să nu se lase duşi în rătăcire de intrigile liberale, ci să aibă deplină încredere în conducerea poli­tica a par­tidului nostru, mărim şi a situaţiunei parlamentare e firească şi se impune pe la sine. Adevărul este­ că guvernul actual înainte de alegeri a prelins fuzionarea partidului nostru refuzând ideea colaborarii. Adevărul este, mai departe, că guvernul a pornit la alegeri o adevărată goana in contra partidului nostru, iar majortatea guvernamentala a încercat a-si impune in parlament in mod ilegal voinţa, bazandu se numai pe forţa sa numerica, nesocotind toate consideraţiunile de drept şi de uzanţe parlamentare, atât cu ooaziunea ratim­au a mandatelor tât şi întreaga vieaţă pana mentară. in faţa acestei situaţii uu partiam nostru a avut natana de onoare sa reac­ţioneze înconjurând, insa, mijloace de ob- strucţiune. aceasta datorie şi-a împinn-o cu evident succes având alături totdeauna întreaga opoziţie şi nu odată şi partiam liberat.♦ Partidul naţional nu poate inuuna la mou streini. Aşteptăm cu toată hotărârea ca organizaţiile noastre judeţe­ să ur­meze cu încredere şi tară şovăire tac­tica pontica hotărâta de conducerea de partid şi sa servească exclusiv po­litica naţională şi democratică a pro­priului nostru program, neinchinandu­­se la idoli streini. Numai aşa vom pu­tea adaoga In viitor succese po­ltice in favorul inaintărei neamului nostru la Incontestabilite rezultate atinse in trecut de partidul nostru spre mări­rea şi încurajarea definitiva a popo­rului românesc. Cine nu va vrea sa înţeleagă a­­cest lucru îşi va trage consecinţele. Cu dinsa stimă, (ss) JUUU MANIU Serviciul Agenţiei telegrafilce Damian — Răsboiul ruso-polon Varşovia. — Comunicatul oficial a­­nunţă că la Ratzivin­ov ne-am retras o brigadă a noastră a fost împoojurată de duşman şi a trebuit să-şi croiască drumul, prin rândurile duşmane. In regiunea Grodno duşmanul a continuat atacurile. Detaşa­mentele noastre s’au re­ras. Duşmanul luptând a ocupat Kuzmitza. La Apus de râul Zelina ne retragem sub presiunea ina­mică. In Polezia nu s au produs schim­bări importante. La Stir situaţia invaria­bilă. La Beresteko sunt lupte crâncene, trupele noastre au trebuit să se retragă la Zbrutz. Inamicul a ocupat capul de pod de la Volociska La Kremenetz şi Polwolo­­diska frontul nostru a fost dat îndărăt sub presiunea duşmană. Lupte grele sunt la răsărit de Zbaraz. Am recucerit Husia­­tin. Duşmanul a ocupat Borolka şi Swis­­lecz Pe frontul de Sud am evacuat ora­şul Brody sub presiunea inamicului. La Răsărit de Tarnopol şi Zbaras trupele noastre opun rezistenţă îndârjită duşma­nului, care înaintează către Apus. Bolşe­vicii au trecut în sectorul ocupat de tru­pele ucrainiene ocupând Lubianka şi Cer­­nacarzma. ORA Ministrul de externa Simons a de­clarat, că pentru rezultatul Conferinţei da la Spaa toţi miniştrii în comun sunt respon­­sabili. Guvernul aşteaptă judecata parla­mentului. A mai accentuat, că la confe­rinţa de la Spaa adversarii au luat extra­ordinar de serios tratatul de pace. Nu tre­buie să se vorbească mereu de pace ruşi­noasă, ci trebuie împlinite condiţiunile tra­tatului. Adversarii noştri nu-i recunoaşte ca judecători in chestia dacă Germania e vinovată de răsboi. Nu ne simţim singuri vinovaţi ci ne simţim ca părtaşi la vină. In chestia de a bun, ministrul a da, clarat, că dacă se stabileşte că Béla Kun e numai criminal politic va fi adus unde voieşte, în caz contrar va fi extrădat. Cu privire la Rusia ministrul de externe a de­clarat că Germania se va feri să se arunce in braţele Rusiei. Ajutor italian pentru Rusia sovietistă Moscova. — La Odesa a sosit două vapoare italiene ca medicamente și instrumente chirurgicale în valoare de două milioane lire pentru Rusia sovietistă. Totodată a sosit delegatul partidului socialist italian Rondoni care va pleca la Moscova aducând adrese de salutare de la socialiştii italieni. Tot­odată e împuternicit de guvernul ita­lian să trateze cu­­guvernul bolşevist rus în chestia schimbului de prizonieri, aranjarea traficului de vapoare între Odesa şi Neapole, precum şi reluarea raporturilor comerciale. Declaraţiile cancelarului german * Berlin. — In Reichtag cancelarul ger­man a declarat, că singurul mijloc impo­­triva întrării trupelor franceze în ţinutul Ruhr este ca Germania să-şi împlinească obligaţiunile şi în chestia desarmărei popu­­l­aţiei trebuie împlinită cererea Antantei. Anglia respinge ajutorul oferit de Ungaria Poloniei Kopenhaga. — După o ştire din Londra, guvernul englez a respins propu­nerea guvernului ungar, de a pune la dis­poziţia aliaţilor ajutoare armate pentru Po­lonia. In nota engleză adresate Ungariei se spune, că Ungaria face această ofertă numai ca să capete mai târziu cu răsplată revizuirea tratatului de pace. Antanta vo­­ește apoi să împiedece alcătuirea unei pu­ternice armate ungare, deoarece ar putea fi periclitate statele slave învecinate cu Ungaria și România. faglast . Acte de banditism intr’o cafenea din Budapesta Budapesta.­­ In cafeneaua „Club“ au pătruns zilele acestea un grup de vre-o zece indivizi cari s’au năpustit asupra oaspeţilor. Directorul dela „Ungarische Allgemeine Sparkasse“ Verebelli a căpătat o lovitură de cuţit, a murit imediat, avoca­tul Varsny nimerit de un glonte în cap, a murit şi el. Un funcţionar e grav rănit. Poliţia cercetează şi e în urmărirea făp­tuitorilor. Prim-ministru in legătură cu aceste întâmplări a declarat unei deputa­­ţiuni a băncilor cari s’au prezentat lui că vede momentul venit pentru a face ordine prin fapte. Va proceda fără cruţare şi cu toată energia voind să dee satisfacţie şi linişte populaţiei. Ultimele informatiuni Greva funcţionarilor dela serviciul postal din vechiul postal regal $1 dela S. T. B. s’a terminat, reluându­se serviciul din nou.* Congresul socialiștilor s’a fixat pe ziua de 19 Septemvrie. * Biroul de presă din Cluj anunță, că sosit în România o misiune americană, care face o călătoria în toată Europa, in­­tersându-se de situaţia bisericilor, împărţind şi ajutoare, unde se simte necesitatea. Chelnerii din Cluj, aranjază joi la 5 August 1920, în toate salele Chioşcului din parcul „Rákóczi“ o petrecere cu dans şi cu program artistic. La 1 August a apărut un Cluj ziarul înfrăţirea, organ al partidului liberal.* „Monitorul Cacial“ de la 31 Iulie pu­blică înaintările la gradul de sublocotenent activi pe ziua de 1 Iulie 1920 a elevilor absolvenţi ai şcolilor militare. * Cu abatere de la cele publicate în „Anuar“, înscrierile suplimentare la liceul de fete „Regina Maria" din Cluj se ţin î­n 13, 14 Sept. Tot atunci se ţin examenele de corigenţă şi încep examenele particul­are. Lecţiile se încep în 15 Sept. Şcoala de artă şi meserii de piatră şi prag de stat din Odorheiu va face înscrie­rile pentru anul 1920 -21 în 3 şi 4 Sep-O delegaţie de 62 de cercetaşi româ-1 temuie­ni cari se duc la Londra ca să asiste un I. .. .. Frenotăme sunt în curgere. L­ă­muriri serbările internaţionale ale cercetaşilor, au sosit eri la Paris. Ei au fost primiţi la gara din Lyon de către dl Roy, fun­ţionar superior dela ministerul de externe francez, de un ofiţic român ataşat de legaţie şi de reprezentanţii cercetaşilor francezi. Kt La Scoda, s’au trimis 20 studenţi ai şcoalei de poduri şi şosele pentru o practică de două roni. In acelaş scop, în Franţa au fost trimişi 6 elevi ai aceleiaş şcoale. * După știri oficiale un tren care pornea din Koblenz spre Polonia încărcat cu ma­terial de răsboi a fost oprit în Marburg . Lucrătorii de la uzinele electrice din Simmering au proclamat grevă cerând ur­am da salariu. Au aderat la grevă și fu­­rătorii d­­a uzinile da gaz din Simmering. Circulaţ­a tramvaielor a încetat A început îndată tratativele cu greviştii. * Delegaţiunea indiană aflată la Paris a trimis o notă consiliului suprem al con­ferinţei prin care protestează contra făptu­rii că Grecii au măcelărit în Asia mică 5 000 soldaţi kemalişti, pe motiv că nu aparţin unei armate regulate. Secretarii de legaţie recent numiţi la Stockholm, Atena şi pe lângă Vati­can, au părăsit ţara plecând la postu­rile lor.« Cursul schimbului: Londra 48,62; New-York 13,07 şi jam.;­­ Belgia 10650; Roma 70; Praga 26,50; Bucureşti 34,50; Elveţia 222. Din numeroasele greve din Capitală, guvernul n’a isbutit să aplaneze n­ici un«. In special, ceie trei greve care strig ne­voile publicului atât de simţitor, — tram­vaiele, poşta, apa şi luminatul se găsesc într’o fază cută. * / ♦ Dl advocat Dr Ioan Negrea demobi­­lizându-se şi-a reluat practica noivocaţială în oraşul Mercurea-Ciuc, jud. Ciuc. 890-5­10. Sal'««»* H* 4 V »»îl , v sjjjrfSSsa * t'iC»«* dă direcţiunea. Funcţionarii de naţionalitate streină, cari nu vreau să depună jurământul, au să declare, că nu vreau să fie cetăţeni români. Pe baza aceasta se vor expulza. Dl Bucşan, secretar general de interne confirmă ştirea, că dl prefect Sturdza şi-a dat demisia, care va fi primită.* Intre Italia şi Albania s’a ajuns la o înţelegere pe baza unor puncte primite de amândouă ţările, şi anume: Valona ră­mâne Albaniei; ostilităţile încetează ime­diat. Italia ţine garnizoane în câteva puncte de pe coastă şi insule Se afirmă că România va parti­­cipa la conferinţa de la Londra, urmând invitaţiei Angliei, pentru a lua parte la pacea cu bolşevicii. *

Next