Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)

1920-09-16 / nr. 199

# Congresul studenţimei — Caracterul naţional al Uniune! studenţeşti — Ziua lll-a Şedinţa se deschide la ora 9 şi jumă­tate. După discuţia sumarului se dă cu­vântul dlui Lăbuşcă, raportorul che­­stiunei „Uniunea naţională“. Dl LABUŞCA, asigură Congresul, că orice student român din streinătate poate întră în Uniune după statutul în­tocmit. Pentru a stabili care e titulatura cea mai bună ce se poate da Uniunei este nevoie de a se preciza cuvântul „naţional“. După­ colegul Dimitrescu ,naţional­ul se re­duce la legăturile de suflet, naştere şi rasă. Aceasta e numai o parte a noţiunei de naţionalitate, care e cu mult mai largă. Se trece la discuţia pe articole a proiectului de statut. Art. 1 da Uniunei titulatura de „Uniunea naţională a tuturor studenţilor români“, asupra căreia se încinge o foarte animată discuţie. Dl ARTENIE propune, că pentru „naţional“, congresul să accepte un înţeles mai restrâns, de legătură prin naştere. Dl RALY cere ca toţi cetăţenii să fie primiţi de români, fără de considerare la origină. Dl BUZEA propune, ca să se su­prime „Naţional“ din titulatură, fiind de a se înţelege prin „român“ cei, ce simt româneşte. In primul rând cei din na­ştere, în al doilea chiar şi streinii, cari ar simţi româneşte. Dnii RALESCU şi SMICENSKI ŞEDINŢA DE Dl ILIE VASILIU, preşedintele Cen­trului Studenţesc din Iaşi în lipsa preşe­dintelui care este bolnav deschide şedinţa la orele 3x/2, făcând apel la studenţime să nu facă întreruperi fără rost. Se ac­ceptă. Dl VLAICU (Bucovina) descrie si­tuaţia din Bucovina, făcând apel la stu­denţime să procedeze, ca minorităţile să ştie, că sunt minorităţi şi stăpâni în Ro­mânia­ mare. Aminteşte, că şcolile din Bucovina sunt ale Statului, dar toate sunt streine. Această situaţie a îndemnat pe nişte ele­mente streine să ceară plebiscit pentru unele părţi ale Bucovinei. Cere, ca stu­denţimea, în loc să stea prin cafenele, să cutreere satele şi să ţină mai strânse le gâturile cu ţăranii, cari au nevoie de po­­veţele intelectualilor români. Ţara noastră este ţară de ţărani, cari nu admit inter­naţionalismul, ci naţionalismul, care ne ajutat în unire. (Ovaţiuni ) Dl CODREANU cere, ca studenţamea să apere interesul neamului nostru, pentru că congresul este naţional şi numai noi suntem legaţi de acest pământ, nu streinii, cari îşi caută interesele proprii, chiar prin prăbuşirea ţării. Ţăranul a fost acela cu care ne-am apărat ţara la Mărăşeşti etc., nu streinii, cari au lucrat pururea contra intereselor noastre. (Aprobări aproape unanime.) Două moţiuni Dl CODREANU citeşte următoarea moţiune propusă de studenţii bucovineni: „Studenţimea bucovineană în unani­­tate, o parte din ieşeni, bucureşteni şi clujeni înţelegem că continuarea discuţiei de la această tribună în a­elaş mod, ca dimineaţă, constitue o ruşine pentru primul Congres al studenţilor adunaţi din cele 4 colţuri ale pământului românesc şi cerem cu toată hotărârea noastră încetarea discuţiei, pe care conştiinţa română o so­­­­coteşte rezolvată în următorul sens: Nu pot intra în organizaţiile studenţeşti pe centru decât studenţii creştini, cari socie­tăţi pot face parte din Uniunea tu­turor asociaţiilor studenţeşti române, afară bineînţeles de Universitatea din Cernăuţi,­­ unde se lasă absolută libertate­a stu­denţilor Români din Bucovina“. Studenţii în medicină din Bucureşti propun o altă moţiune: „Comitetul Societăţii Studenţilor în Me­dicină din Bucureşti — are onoare­a vă rugă să binevoiţi a supune Onor. Congres următorul punct de vedere în chestiunea naţionalităţilor: 1. Stud. Univ. din România, cari nu sunt Români prin naştere, vor fi primiţi în Uaiunea tuturor studenţilor din Româ­nia, prin Societăţile lor speciale. 2. Admirerea acestor studenţi în Aso­­ciaţile studenţeşti româneşti existente (Cer­curi judeţene, societăţi pe Facultăţi, Centre universitare să fie rezolvate de fiecare Aso­ciaţie în parte.“ Dl ARDELEANU în legătură cu aceste moţiuni, dorind să argumenteze, că aprobă naţionalismul, însă nu naţionalis­mul stupid, pe care l-au avut şi-l au un­gurii, come­ntează cazul din decursul răs­boiului al poetului Hulea, care a fost dat în judecată, pentru că a pubicat o poesie naţională. Maghiarii, mânaţi de naţiona­lismul stupid au vrut să-l nimicească pe acest poet. D-sa cere, ca în sânul Uniunei Studenţeşti să fie primiţi şi studenţii de altă naţionalitate, pentru că acest fapt nu desnaţionalizează sentimentul naţional al studenţilor români. Pentru a dovedi, aminteşte vieaţa studenţilor români la Budapesta, unde ro­mânii şi-au păstrat sentimentul naţional, pentru că acesta este un instinct al neamu­lui nostru,­­ pledează de asemenea» pentru lărgirea înţe­lesului de naţional şi român­ul DIMITRESCU cere ca să se ad­mită atât punctul de vedere reprezentat de Central din Bucureşti, de a primi pe streini în organizaţie, cât şi cel reprezentat în deo­sebi de Bucovineni, de a se pune pe punc­tul de vedere de a exclude pe toţi nero­mânii din naştere. Se amână discuţia pe articole a Sta­tului, pentru a se lua în primul rând o atitudine în chestiunea naţ­ionalităţilor. Şedinţa se suspendă la 5 minute. La redeschidere ia cuvântul dl LA­BUŞCA care cere să nu se adauge în che­stiunea primirea naţionalităţilor dementul sentimental pentru că nu este vorba de tre­cut, ci de viitor. Cultura naţională, fiind scopul tuturor organizaţiilor studenţeşti, e datoria de a se primi toţi acei, cari voesc să lucreze în vederea acestui scop. Mai vorbesc la această chestiune dini Georgescu, Ralu, Ardeleanu, Valessu, Ca­zan, Chinezu în sensul că studenţimea ro­mână nu poate să se pună decât pe punc­tul de vedere de toleranţă faţa de­­mino­rităţi. Dnii CIORCHINA, DUMINTE şi VLAICU susţin de potrivă teza contrară. In fine dl Vlaicu cere, că avându se în ve­dere situaţia din Bucovina, să se acorde organizaţiei din Cernăuţi autonomia în a­­ceastă chestiune. Şedinţa se ridică la ora 12 şi juni. Chestiunea se pune la vot. Rezultatul voturilor au fost in total 502, dintre cari moţiunea dlui Codreanu a avut 222, iar a mediciniştilor 170. Di­ferite păreri 110. In urma unor protestări se proectează reluarea discuţiei. Astfel bucovinenii şi alţi studenţi vrea să părăsească Congresul. Vrând să vorbească dl Ardeleanu, mai mulţi încep a câata „Deşteaptă te Române“ etc. ca să nu se poate continua şedinţa, în sensul intenţionat de dl Ar­delei­­nu etc. Astfel şedinţa se suspendă la orele 7, pentru că să se continue şedinţa de noapte, ce era să se înceapă la orele 9 seara. La orele 9 însă, un delegat al comi­tetului anunţă, că şedinţa se amână pentru astăzi, pentru că comitetul nu poate conti­nua şedinţa, fiind obosit. DUPĂ AMIAZĂ Pagina 2 Patratizmul dlui Şoga Dl Goga a dat Ardealul pe mâna tră­dătorilor neamului întreaga noastră campanie împotriva gogismului a fost pornită din revolta su­fletească pe care am simţit-o când am vă­zut în ce mâni nevrednice a dat dl Goga situaţiile politice în Ardeal şî cari sunt oamenii de cari s’a înconjurat. Toate ziarele româneşti au scris şi au protestat cu indignare împotriva naţio­­nalizărei şi unificărei Ardealului prin par­tizanii săi politici, arătându-i cine sunt. Astfel, ziarul „Românul“ din Arad scrie relativ la numirea lui Gh. Popa ca prefect de Oradea-Mare : „In noul Stat român vedem mani­festându-se atitudini, cari nu numai dau­­ aparenţa unui indiferentism culpabil faţă­­de crima săvârşită împotriva duhului,care este conştiinţa solidarităţ­i noastre naţio­nale, ci au ajuns chin să distingă, să răsplătească cu onoruri pe săvârşitorii crimei.­­ Şi dacă dr Gheorghe Popa şi Gheorghe Tulbure şi dr Petru Ionescu şi Lazar Tri­­teanu şi Arseoie Via­cu ar fi izbutit, cum au dorit, ca să ne scoată la noi din inima poporului nostru subjugat şi ar fi izbutit să adoarmă conştiinţa naţională a acestui popor şi să-l facă să fie mulţumit cu soarta sa în jugul streinului, aşa cum au încercat aceşti trădători chiar şi în cursul răsboiului, denunţându-ne pe noi şi asmu­ţă­nd pe unguri ca să ne spânzure, dac’ar fi izbutit, atunci­, la Alba-Iulia altfel ar fi răspuns, neamul românesc la marea în­trebare ce i­ s’a pus. Dl Gheorghe Popa e prefect al Crazii­ mari, Gheorghe Tulbure e revizor, deputat şi director di gazetă, care dă di­rective neamului, dl Patru Ionescu e di­rector la ministerul cultelor şi Arsenie Vlaicu e ceva mare diriguitor de stat la Braşov. Şi toţi aceştia ieri erau ştiuţi de toată lumea, că au păcătuit împotriva du­hului, că au fost trădătorii neamului româ­nesc. Pentru Dumnezeu, die Goga, ce ai făcut?“ Germania şi situaţia din Silezia Lyon. —­ Guvernul german a fă­cut demersuri pe lângă conferinţa pă­cei, Sfântul Scaun şi cabinetele din Londra, Par­is şi Roma, pentru luarea de măsuri urgente în Silezia supe­rioară pentru restabilirea stărilor le­gale în conformitate cu tratatul de pace. % / PATRIA“ 16 Septemvrie 1920 ULTIMA ORA Situaţia externă a Ungariei Viena. Zianul „Világ*" din Buda­pesta publică un lung articol al lui Géza Teleky asupra relaţiunilor dintre Ungaria, România şi Franţa. Politica de constituire a unei în­ţelegeri împotriva Ungariei este absurdă. Guvernul francez preferă să vadă con­­stituindu-se o uniune între toate sta­tele moştenitoare ale Austro Ungariei, bineînţeles şi Ungaria. El este mulţu­mit, că Ungaria comptează din nou în calculele diplomatice. Contele Teleky nu-şi face iluzii. Bunele relaţii cu Franţa şi Anglia au mai puţină importanţă, decât cele cu vecinii. Este absurd să se creadă, că Ro­mânia va face sacrificii în favoarea Un­gariei pentru a fi agreabilă Franţei. Apropierea României de Europa centrală va fi extrem de utilă pentru ea din punct de vedere economic Acordul Ungarii­i cu cel mai puternic vecin al său va fi începerea unei noui vieţi, întrevederile de la Aix-les-Bains Lyon. — Relativ la întrevederea din­tre dnii Giolitti şi Milierand, ziarul „Le Temps“ scrie următoarele: Lipsurile pe care populaţia italiană le sufere, sunt una din cauzele crizei sociale care tulbură atât de grav Italia. Franţa reconstrueşte regiunile deva­state. Guvernul francez care nu are nici un gând pentru combinaţiuni iluzorii sau aventuroase caută să restabilească practic producţia şi circulaţia bogăţ­ilor. Dl Giolitti părea foarte dispus să nu se asocieze. Lucrătorii francezi contra interna­ţionalei in­­ Paris. — Congresul general al lucră­torilor căilor ferate franceze au votat o rezoluţie, prin care se declară contra afilie­­rei la internaţionala a treia, India în contra Angliei Londra. — Congresul naţional din India, ţinut la Calcuta, a acceptat un program, prin care se respinge con­lucrarea cu autorităţile britanice, să se boicoteze importul mărfurilor streine şi scoaterea copiilor din şcolile guverna­mentale. Politica externă a Germaniei Berlin. — Revista germană, „Grenz­­bote* publică un eritaoî­ a! contelui Czer­­nin asupra viitoarei politici a Germaniei în care spune că dacă situaţia actuală va-i conţinut, Europa nu va putea avea pacea şi va merge la ruină, după cum arată Key­nes în faimoasa sa carte Timpul în vremea răsboiului era pen­tru Franţa, acum este pentru Germania. Dacă Germania ar dori reconstruirea unei Europe paşnice, ea va primi ajutorul moral din toate părţie lumei. Antanta va trebui de asemenea să în­ţeleagă că fără Germania nu se poate opri mersul înainte al bolşevismului. Ziua în care Antanta va înţelege că revizuirea tra­tatului din Versailles se impune fatal. Demonstraţia navală din Danzig a luat sfârşit . Demonstraţia flotei aliate în faţa por­tului Danzig a luat sfârşit. Din 14 vase de râsboi n’a mai rămas decât un singur distrugător englez. Autonomia Suleziei europene Nauen. — Partidul socialiştilor majoritari germani s’a exprimat contra autonomiei Sileziei superioare, pentrucă aceasta, prin necesităţile sale economice va putea prospera numai fiind alipită de o comunitate puternică. Prin necesită­ţile sale economice şi culturale Silezia superioară este impinsă la o strânsă a­­lipire de clasa muncitorească a Ger­maniei. Un nou partid german Nauen. — La Charlottenburg s’au întrunit Duminecă 100 de reprezentanţi din diferite părţi ale Germaniei punând bazele unui nou partid numit partidul economic al clasei de mijloc, care să reprezinte in­teresele acestei clase, şi care să se îngri­jească de administraţia vieţii economice prin asociaţiuni de experţi şi corporaţii, şi să combată marile bănci. Tratative între Polonia şi Germania Nauen. — Secretariatul general al Conferinţei de pace comunică la Berlin că Polonia este dispusă a începe la 1 Octomvrie tratative cu Germania. La o întrunire poloneză în cercul Rybnik s’a spus că Silezia superioară face parte din Polonia. Plecarea ambasadorului norvegian din Berlin Nauen. — Ambasadorul norvegian von Diton care se află în acest post din 1906 părăsește Berlinul cu 1 Octomvrie a. c. Ziarul „Deutsche Allgemeine Zeitung“ aminteşte că von Diten a funcţionat în timpul răsboiului ca decan, menţinând me­reu legăturile amicale între Norvegia şi Germania, astfel că plecarea sa este mult regretată. Conferinţa de la Geneva Lyon. — Presa franceză relevă că întrevederea de Duminecă dintre dnii Milierand şi Giolitti a fost foarte cor­dială. Acordul între Franţa, Anglia şi Italia este indispensabil pentru menţi­nerea păcei mondiale. Tratatele trebuiesc aplicate cu moderaţie de învingători şi loialitate de învinşi. Nimeni nu se gândeşte să recu­noască sovietele. Rezultatele reluării re­­laţiunilor comerciale între Italia şi bol­şevici sunt limpezi. Singurul articol pe care îl poate exporta Rusia este pro­paganda sa, a spus dl Milierand. Germania şi situaţia din Silezia. Lyon. — Guvernul german a fă­cut demersuri pe lângă conferinţa păcei, Sfân­tul Scaun şi cabinetele din Londra, Paris şi Roma, pentru luarea de măsuri urgente în Silezia superioară pentru restabilirea stărilor legale în conformitate cu tratatul de pace. Mişcarea muncitorească din Italia Milano. — Agitaţiunile lucrăto­rilor metalurgici, cari se agravaseră In ultimele zile, au Intrat într’o fază hotărâtă pentru o acţiune moderată între lucrători, stabilindu-se desfăşu­rarea acestei acţiuni de confederaţia generală a muncei şi de partidul so­cialist. Revoltă ţărănească în Zagreb San-Paolo. — Se anunţă din Zagreb, că acolo a izbucnit revoltă ţărănească. Miş­carea a luat serios caracter separatist a Croaţiei de Serbia. IS Relaţiile ruso-finlandeze Stockholm. — O telegramă din Dorpat anunţă că conferenţa de pace dintre Rusia şi Finlanda a ajuns la un acord satisfăcător între amândouă ţările. Manifestaţii pentru alipirea Un­gariei de vest la Austria Viena. — In faţa Sfatului din Viena a avut loc o manifestaţie în massă pentru alipirea Ungariei germane de vest la Austria, în care toate partidele au exprimat cererea unei imediate alipiri, accentuând că tratatul de pace dă Austriei dreptul la alipirea Ungariei vestice germane, care se va înfăptui împotriva mașinațiunilor habsburgice. Ultimele informațiuni începând de la 12 Septemvrie 1920 ziarul „Patria“ se vinde cu 50 bani numărul. Abonamentul pe 1 an este 120 lei. * Comitetul organizator al Con­gresului studențesc improvizează o serată artistică cu dans, care va avea loc astăseară la ora 9 în sala Prefecturei, (str. Mănăştur) la care invită pe toţi binevoitorii studenţimii. Intrarea pentru dnii studenţi gratuită, pentru oaspeţi 20 lei de persoană. Ţinuta obişnuită. * Pentru refacerea Dobrogei s-a înfiin­ţat, din iniţiativă particulară o societate cu un capital de 25 milioane lei, sub numele „Clădirea Dobrogei“.­­ * Este probabil că în vederea retragerii rublelor graniţele noastre să continue a fi închise şi după 25 Septemvrie. La Bucureşti kgr. de­pâne calitatea d­e 3­50 lei, calitatea a doua 1­25 lei. Ziarul „Adevărul“ scrie că înainte de deschiderea parlamentului se va proceda la remanierea cabinetului Averescu. * E vorba ca alegerea dlui E. Goga la Mehedinţi să fie protestată pa motivul că dsa a fost declarat ales deşi n’a întrunit majoritatea voturilor plus unu, după cum prescrie legea. La Chişineu se va înfiinţa o şcoală de industrie casnică, cu 5 secţiuni. Socialiştii noştri cari au plecat în Rusia sunt încă tot în Viena, paşapoar­tele lor nepurtând viza guvernului român, prin care să se spună ca merg la Moscova, şi Germania nu-i îngăduie să treacă prin ţară.* M. S. Regina Marin a plecat la Curtea de Argeş pentru a vizita mormin­tele voivozilor români descoperite acolo. * Comisia de unificare a impozitelor lucrează la ministerul finanțelor pentru stabilirea impozitului pe venit.­­ * La Sibiu a sosit un delegat al mi­nisterului refacerei pentru a lua în pri­mire depozitul de automobile rămase de la germani.* La căilile ferate din Iugoslavia ar fii isbucnit greva. Pa­g, mare distanţă li­nia ferată a fost aruncată în aer, din care cauză Simplonul a trebuit să vină cu mare înconjur la Bucureşti. Episcopii unguri de la noi — catolici şi reforma­ţi — au derigat depunerea ju­rământului pe motiv că tratatul cu m­ino­rităţile nu pretinde aşa ceva! * Dl Argetoianu, însoţit da­mnii Buc­­şan, Imbroane etc. e în turneu prin Ar­deal să viziteze ca văcarii acestui ţinut românesc. A trecut prin Mehadia, Caranse­beş, Lugoj.* Din cauza felului cum Se anchetează incendiul de la Constanța, societatea de asigurare refuză să mai asigure depozi­tele Statului.* Legațiunea polonă dă un comunicat prin care arată că delegaţia de pace po­lonă a sosit la Danzig, de unde va merge la Riga pentru tratativele de pace cu Rusia.* Dl Ţigara-Samurcaş a fost însărcinat cu studierea lucrărilor de artă din Ardeal. Guvernantă germană posedând certificate bune despre un serviciu de mai mulţi ani, caută post într'o fa­milie bună. Adresa la administraţia ziarului.* Tratativele de pace dintre Polonia şi Rusia încep la 16 Septemvrie la Riga. Se zvoneşte că izbucnirea revoltelor ţărăneşti din Iugoslavia are un caracter separatist al Croaţiei care vrea să se des­partă de Serbia. * In curând va începe la Bănessa, lângă Bucureşti, lucrările construirei pri­mului post de navigaţia aeriană în Ro­mânia.* Dl Edgar Mavrocordat, fost ministru îa Viena, a fost numit plenipotenţiar la Tokio. Baronul Fay fiind numit secretar la aceeaş legaţia. Un specialist caută un companion care să dispună de un milion lei pentru deschiderea unei mari prăvălii. Adresa la administraţia ziarului: 1159 1—1 * Totul în lume se schimbă, trece — singurul lucru se rămâne statornic e aceea că în spălătoria cu vapori „Kristály“ ce­ează lanşe struindu-se ca oglindă. Albituri se spală la spală, se curăţă şi colorează mai frumos ca ori­unde. Gulere şi manşete se calcă, ru­pe preţul de 6 cor. chirogramuli Fabrica și prăvălia principală sunt în str. Munkácsy nr. 32. Sucursale în Piața (Szécheyi-tér) 6, str. Regu­la Maria 9, Nicolae Iorga 2 și Calea Regele Ferdinand (Wesselényi és) 13. Tipografia Nationala Cluj, Strada Ragina Maria 4.

Next