Patria, noiembrie 1920 (Anul 2, nr. 234-256)

1920-11-21 / nr. 249

Pagina 2»PATRIA" CULTURALE ■ POLITICE , ECONOMICE Ministerul Mtmcii fi Ootrotiilor Sociala. Casa Centrală a Munci și Asiffarfrilor So­­_____ dala din Clunj._­­ Nr. 6801, Concurs In serviciul medical al Direcţiunei Casei Centrala se află vacant un post de medic, asimilat şef de serviciu clasa II, şi unul de medic, asimilat inspector regional clasa II. Domnii medici, cari întrunesc con­­diţiunile din legea sanitară şi doresc a fi numiţi în aceste posturi, sunt învitaţi să adreseze cereri Casei Cen­trale a Muncii şi a Asigurărilor So­ciale din Cluj, în termen de 20 zile de la data apariţiunii acestei publica­ţi­uni Cluj, la 16 Noemvrie 1920. Casa Centrală a Muncii și Uso­r­i Asigurărilor Sociale Cluj. Direcţiunea Căilor Ferate Someşene. Nr. 11387/A. I. Concurs Conform decisului Consiliului de administrare al Căilor Ferate Some­­şene, adus în şedinţa din 9. 1. p., să escite concurs pentru ocuparea postu­lui vacant de director general la aceste căi ferate. La acest post pot reflecta aceia, cari posedând perfect limba română, maghiară şi germană, vor dovedi că au praxa recerută şi cunoştinţe speciale corespunzătoare în toate ramurile exploatării de căi ferate. Reflectanţii au să-şi instrueze cere- r rile cu documentele de naştere, mo-" ralitate, cetăţenie şi a activităţii ante­rioare indicând condiţiunile şi re­­tribuţiunile, pe lăngă cari ar primi acest angajament. Cererile sunt a se înainta la adresa preşedintelui Consiliului de adminis­trare, dlui Conta Béla Wass în Zau (Mezőzáh) judeţul Turda-Arieş, cel mai târziu până la ameazi 27. 1. o. Dej, în 10 Noemvrie 1920. Direcţiunea C. F. Someşene­uşi 2—3 societate pe acţii Căile Ferate Someşene Societate pe Acţii. Nr. 11888—920/A. I. Convocare Unii acţionari ai Căilor Ferate Someşene societate pe acţii sunt Invitaţi la a XLVIII-a adunare generală ordinari, ce va avea loc In 29 I. c. la 11 oare a. nt. la Dej în sala de consfătuire a societăţii, având următoarea ordine de zi: 1. Raport asupra rezultatelor anului de gestiune 1918 şi asupra activităţii direcţ unei în acel an. 2. Prezentarea socotelilor de înche­iere din 1918, aprobarea bilanţului şi a planului de împărţire a profitului realizat. 3. Raportul comitetului de reviziune asupra bilanţului şi asupra propunerei direcţiunei referitor la întrebuinţarea profitului. 3/a. Raport asupra sorţirei şi schim­bului a 116 acţii, de prioritate, ce sunt a se amortiza în 1919 în baza §-ului 11 al statutelor. 4. împlinirea locurilor vacante în direcţiune pe baza §. 40 din statute. 5. Fixarea honorarului pentru membrii comitetului de reviziune. 6. Alegerea alor patru membrii în comitetul da reviziune. 7. Cererea dlui subdirector Alexiu Mitroevich referitor la acceptarea duale între membrii fondului de penzii. Observațiune. In baza §-ului 58 din statute fiecare acţiune de 1000 cor. valoare nominală îndreptăţeşte la un vet şi dnii acţionari cari doresc, să fee parte la adunarea generală, respective să uzeze de dreptul de votare, au să depună acţiunile prevăzute cu cupoanele încă neexpirate la casieria centrală a socităţii în Dej sau la casa de bancă .Schoeller & Comp. Viena, I. Wildpretmarkt 10 până cel mai târziu cu 8 zile înainte de adunarea generală, adecă până incluziva la amiazi 26­­. o. Acţionarilor cari au depus la timp acţiunile lor respective adeverinţele de depunere, vor primi o legitimaţie, care serveşte ca bilet de intrare. Referitor la exerciarea dreptului de voti­zare cât şi la reprezentare prin plenipotenţiari se atrage atenţia doilor acţionari asupra dispoziţiunilor §-ului 80 din statute. Rapoartele şi propunerile aparţinând ordi­nur de zi precum şi socotelii» de încheiam şi bilanţele anului de gestiune 1918 se pot vedea in original la direcţiunea societăţii în D.­ in timptl oarelor de birou. Dej, în 9 Noemvrie 1920. Direcţiunea C. F. Someşene im 2-2 societate ps acţii. MIŞCAREA CULTURALA (Oameni, Cărţi , Reviste) Câţi studenti sunt in Cluj La Universitatea din Cluj sunt în­scrişi: La facultatea de drept 1316, dintre cari 269 extraordinari. Dintre aceştia 140 sunt evrei, 67 unguri, iar restul români. * Facultatea de medicină 1007, din­tre cari abea jumătate sunt români. La filozofie sunt mai mulţi saşi. In total sunt 288 de studenţi. La farmacologie sunt 83 de stu­denţi, dintre cari abea sunt jumătate român. Unguri sunt mai mult în anul acesta la Universitate, ca în anul trecut. In total Insă abea sunt la vro 150-160. Bibliografie A apărut .Terminologia medico­­legală* de dl dr Virgil Ciobanu. Broşura cuprinde: diagnosticul ma­croscopic al organelor din punct de vedere anatomo-patologic; instrucţiu­nile din vechiul Regat pentru facerea autopsiei; modele şi formulare de certificate medico-regale pentru cazuri de bătae (loviri şi răniri), pentru exa­minarea atentatelor la pudoare etc., apoi procese verbale referitoare la autopsii, viol, şi la contraexpertize Astfel, ea poate se fie de mare fo­los pentru toţi medicii streini de limbă noastră, cari ocupă posturi la Stat, precum şi pentru medicii români, cari au studiat la universităţi streine şi nu cunosc în­deajuns terminologia medicală românească. * A apărut Curierul Judiciar din 14 Noemvrie 1920 cu un bogat material juridic. * învăţământul special medico-peda­­gogic, este o broşură extrasă din re­vista­­învăţătorul1­, cu o amănunţită dare de seamă asupra conferinţei di­rectorilor med. ped. din Transilvania, care a avut loc la Cluj în zilele de 14—15 iunie 1920. * Şaliapin, marele cântăreţ rus, cu­noscut atât de mult şi apreciat în lumea artistică europeană, a obţint din partea guvernului sovietic autori­­zaţiunea, să meargă pentru şase luni la Londra. Credem, că această evadare deghi­zată va folosi nu numai artistului, cât şi lumii muzicale, deoarece în lumea sovietică Şaliapin se simte ca într-o închisoare, iar arta sa nu are liber­tatea de manifestare atât de trebui­toare geniului. Salariile corpului didactic Unificarea Distervierg a spus că: .Ridicarea stărei învăţătorimei însemnează ridi­carea naţiunii, degradarea învăţători­­mei însemnează degradarea naţiunei.“ In afară de vinovaţi nu mai este nici un om de bine, în întreg cuprin­sul Urii, care să poată contesta ade­vărul că, degradarea învăţătorimei ro­mâne dela o vreme încoace s’a făcut în mod sistematic. Şcoala normală a fost decapitată. Cariera de învăţător a fost coborâtă prin introducerea în mijlocul acestei bresle a tot felul de elemente. Şi a­­cum probabil tot sub masca vestitu­lui pretext, ,cu necesităţile actuale şi înaltele interese patriotice pretind aşa,* s’a făcut şi decretul-lege pentru uni­ficarea salariilor corpului didactic din întreagă ţară Brutărie cu prăvălie In centrul oraşului cu mare frecvenţă pe intravilan separat de vânzare. Adresa: Dr. A. Örmösy advocat diplomat, birou inreg. de agenţie. Cluj, Piaţa Ştefan-cel-Mare Nr. 2. 1480 1­2 Pentru un moment, scopul acelora cari nu voesc ca ţara să aibă mulţi învăţători Mihalache pare a fi ajuns. Noul Decret Lege de salarizare uni­ficată, printr’o disproporţie, pune pe amărâtul de învăţător în coada cozi­lor, desposindu-l de cinstea şi respec­tul, ce -ar mai fi putut avea, dacă se decreta de-a dreptul, că învăţătorul poporal serveşte în cinste, rămânând a trăi după principiul evangelic : „Pă­sările ceriului...* Decretul spune că învăţătorul ur­ban primeşte 400 lei lunar, deşi plă­teşti 700 —750 lei lunar pentru masă, 100 lei pe coastă cameră de locuit şi 150 lei în ulzitol şi luminatul- Vre-o carte, sau gazetă învăţătorului nu-i trebuie să citească? Şi acum întrebăm: Cum a putut concepe cineva o astfel de salari­zare? Dacă învăţătorii au trăit până acum cu speranţa, azi nu le mai ră­mâne decât să meargă în toate păr­ţile, spre alte cariere. Nici­odata până acum nu am sim­ţit cu atâta cruzime adevărul cuprins In cuvintele proverbiale „Quem dei oderunt paedagogum federunt*. Orice răbdare îşi are şi ea limitele, din­colo de aceste limite însă, făcându-sa trecerea, coardele trebuie să se rupă şi omul nu mai ştie ce face şi ce zice. Aceasta e impresia învăţătorimei faţă de noul Decret de salarizare unificată. G. Almăşianu, învăţător. Vânzare de lemne La Regiunea silvică din Câmpeni se va ţinea la 30 (treizeci) Noemvrie 1920 licitare publică cu oferte închise pentru vânzarea lemnelor de lucru şi construcţie esenţă ruşinoasă exploa­tate în cursul anului 1919/1920, în pădurea statului numită „Vârş“, în următoarele cantităţi şi cu următoarele preţuri de strigare: 1. 11.08 (unsprezece întregi şi opt a suta) metri cubi lemn de lucru şi construcţie de 12—20 cm. grosilae cu 60 (şasezeci) Lei preţ de strigare pentru un metru cub. 2. 73.39 (şaptezeci şi trei întregi şi treizeci şi noua a suta) metri cubi lemn de lucru şi construcţie de 21—25 cm. grosime cu 65 (şasezeci şi cinci) Lei preţ de strigare pentru un metru cub; 3. 950.89 (nouăsutecincizeci întregi optzeci şi nouă) metri cubi lemn de lucru şi construcţie dela 26 cm. gro­sime în sus cu 75 (şaptezeci şi cinci) Lei preţ de strigare pentru un metru cub; 4. 1295 (un)mtedouăsutenouăzeci şi cinci bucăţi Jeţuri rotunde esenţă ră­­şinoasă cu 2 (doi) Lei preţ de stri­gare pentru o bucată; 5. 3101 (treimiiunasutăuna) bucăţi rude esenţă răşinoasă a câte 5 m. lungi pentru 1.50 (un) Leu 50 bani preţ de strigare pentr­u bucată; radiul se stabilește în 10.00© (ze­­cemii) Lei. Pădurea este situată la o depărtare de 5 (cinci) Kimetri de gara Câm­­peni-Sohodol Ofertele trebuesc înaintate în scris regiunei silvice din Câmpeni până la oara 10 a. m. a zilei de 30 Noem­vrie 1920, și se vor deschide în pub­lic tot atenei în biroul regiunei sil­vice susmenţionate. Condiţiunile de licitare şi contrac­tuale precum şi tabloul despre can­titatea, calitatea şi dimensiunile ma­­terialului şi alte lămuriri se pot vedea în biroul regiunei silvice din Câm­peni la oarele oficioase, tot aici se pot obţinea şi formulare de oferte şi plicuri. Câmpeni, la 8 Noemvrie 1920. 1479 i­i Regiunea Silvică. Nr. 2699/92«. CONCURS Pentru Secretariatul general de Agricultură şi domenii, să caută doi camerişti (curier şi cusător de dosare) cari ştiu serie şi ceti bine româneşte pe lângă un salar de 600 Lei, lunar. Ofertele scrise cu mână proprie şi cu documentele justificative sunt a se înainta până în 25 Noemvrie 1920. Ministerul de Agricultură și Domenii 1486 în­ Secretariatul General. Convocare Unii acţionari ai societăţii.­­Co­merţul român, societate pe acţiuni* în Cluj, sunt invitaţi la adunarea generală extraor­dinară, care se va ţinea în 28 Noemvrie 1920 la 3 oare p. m. în localul societăţii din str. Regina Maria 19 et. I. cu urmă­toarea ordine de zi: 1. Deschiderea şi constituirea adu­nării. 2. întregirea şi modificarea §§ lor 1, 3, 5, 7,12, 27, 30, 34, 37, 38^ 40 din statute şi întregirea statutelor cu § noul referitor la afacerile de bancă (credite, depuneri) ale societăţii. 3. Alegerea alor 4 membrii în di­recţiune. 4 Alegerea alor 4 membrii în co­mitetul de supravegh­e. 5. Darea absolutorului unui fost membru în direcţiune. 6. Urcarea capitalului social. 7. Eventuale propuneri Direcțiunea. Demascarea liberalilor După perioada de tandreţă din­tre liberali şi guvern, presa celor dintâi — cu ocazia plecărei dlui Tăslăuanu de la departamentul in­dustriei şi comerţului — a înce­put o violentă campanie îm­potriva guvernului pe chestia exportului de cereale. Ştim cât sunt de justificate toate acuzaţiile ce se aduc actua­lului guvern, care va înfometa ţara cu exportul desechilibrat de până acum, dar de la început am rămas uimiţi de făţarnica liberali­lor, cari duc o politică de ipo­crizie şi duplicitate în această ches­­tiune. Intr'adevăr, oficiosul guvernului, răspunzând la atacurile violente ale presei liberale, îi demască — arătând cu date precise, pe cari nu le pot desminţi ziarele libe­rale — ce activitate au avut băn­cile lor în exportul desmăţat pen­tru care „Viitorul” formulează a­­cuzaţii atât de grave împotriva gu­vernului.­­ In oficiosul guvernului vedem că Banca Românească a exportat la 26 iunie a. c. 20 vagoane cu rapiţă şi câteva vagoane cu să­mânţă de muştar. La 1 Octom­­vrie obţine aprobarea de export a unei mari cantităţi de tărâţe şi turte de rapiţă. Mai obţine autorizaţia de ex­port nr. 1926 din 1 Octomvrie pentru 50 vagoane orz şi în ace­­iaş zi un alt permis cu nr. 1925 pentru 100 vagoane orz. La 15 Octomvrie Banca Românească cere un nou permis de 50 vagoane fa­sole. O altă întreprindere liberală Banca Românească a Orientului a exportat enorme cantităţi de car­tofi, orz, ulei de floarea soarelui, 500 vagoane cherestea şi 10 mii metri cubi de cherestea. Şi dacă este justificată campania de presă pe chestia exportului, ce autoritate poate avea campania ziarelor unui partid, ale cărui in­­stituţiuni de speculă contribuiesc în largă măsură la dezastrul, pe care guvernul îl pregăteşte ţării? Sau poate că, liberalii supăraţi, că nu li­ se mai aprobă permise, cari le aduceau beneficii conside­rabile, iau astăzi această atitudine făţarnică, pe de o parte pentru a se răzbuna împotriva guvernului, iar pe de alta spre a poza în­­gardiştii“­averei publice. Fără să scuze câtuşi de puţin politica economică a guvernului, lecţia ce o dă însă liberalilor, va avea — credem — un rezultat bun faţă de opinia publică românească, pe care liberalii au înşelat-o întot­deauna. Partidul naţional la Teaca Adunarea partidului naţional din circ. Teaca, ţinută la Ormeniş, în ziua de 10 Oct. a ales un preşe­dinte pentru toată circumscripţia şi 4 membri de încredere. Preşe­dintele circumscripţii şi al plasei Teaca este protopopul din Teaca. Membrii de încredere dini. Victor Turcu­, Nicolau Racoviţan, Gavril Hintea şi Ordean din Tag. Preşe­dinte pentru plasa Ormeniş­e dl L. Vodă şi pentru Sărmaş dl G. Hintea. Pentru adunarea judeţiană s’au ales preşedintele circumscripţiei şi dnii Simeon Pintea şi L. Vodă. Preoţii aderenţi sunt rugaţi prin aceasta să constituiască partidul naţional în fiecare comună, ale­­gându-se 1 preşedinte şi 2 băr­baţi de încredere, cari să ţină le­gătura cu centrul. Conspectul mem­brilor să-l trimită apoi fiecare la preşedintele plasei, iar aceştia la preşedintele circumscripţiei în Teaca cel mult până la 5 Dec. a. c. când fiind convocată adunarea despăr­ţământului Asociaţiunei în Teaca, s’ar putea lua şi unele hotărâri cu privire la ţinuta partidului în viitor după şedinţa despărţământului. B. Podoabă, preş part. neţion. din cir­cumscripţia Te am Economice Industria morăritului In Basa­rabia Această industrie reprezenta înainte de război 80, 81% (din 100%), azi 52,89% (din 59,06%) din totalul in­dustriei Basarabiei. Ea numără peste 4000 mori din cari circa 2500 sunt mori de vânt. Judeţele cu cele mai multe mori sunt: Hotinul, Chişinăul, Tighina şi Cetatea-Albă, adică­ regiunile proprice agriculture. Din punct de vedere industrial, pe noi ne interesează mai mult morile mecanice, de­oarece acestea produc o mai mare cantitate de făină şi de ca­litate mai superioară şi ocupă mai mulţi lucrători. Erau înainte de război peste 700 mori mecanice; azi avem 363 cu ma­şini cu vapori utilizând 6893 HP., 146 mori cu motoare cu combustibil lichid utilizând 4811 HP., 21 mori cu gazo­­motoare utilizând 1000 HP. şi 8 cu turbine utilizând 60 HP. Morile mici întrebuinţează 1120 lu­crători şi propuc 75%/* din normal, pe când cele mari întrebuinţează 1000 lu­crători şi produc 25«/, din producţia normală. Factorul care actualmente împiedecă buna funcţionare a morilor mecanice e lipsa combustibilului. Fabrici de postav şi paturi In Transilvania Sunt în Transilvania 44 întreprin­deri, având in total peste 20.000 tuse şi 384 răsboaie. Ele întrebuinţează în total peste 2463 HP, şi 1050 lucrători. Petru în­treprinderi nu lucrează. Asupra capitalului învestit nu se pot da cifre exacte întru­cât multe între­­prinderi sunt proprietatea unui singur întreprinzător, iar evaluările în coroane făcute înainte de război nu sunt com­parabile cu cele făcute acum în lei. Producţia de lână din Austria Statistica făcută în 1919 arată că în Austria erau la acea dată 310.000 oi. Pentru ca să se acopere necesităţile interne, ar fi însă nevoe de un număr de 4 milioane oi, adică de 14 ori mai mult ca în 1919. Nu numai că această cifră nu se va ! Judeţul Tulcea a fost autorizat —­­prin decret special — a exporta o­­ cantitate de 2000 vagoane de cereale prin Constanţa. Transportul petrolului La Camera de Comerţ din Bucu­reşti s-a ţinut o importantă întrunire a petroliştilor unde s a discutat che­stiunea transporturilor. S’a discutat oferta Germaniei care a propus a pune îndată la dispoziţia noastră — pe preţuri raţionale, — cisterne şi maşini cari ar putea solu­ţiona aceste transporturi. In acest scop s’a decis constituirea unei societăţi cu numele: „Asociaţia generală a negustorilor de petrol din Romănia“. Preţul berei. Ministerul de Industrie şi Comerţ a stabilit preţul berei, după cum ur­mează : Bere de 12 gr. Hl. 500 lei; 1 pah. de 3 dl. 2­50 lei; 1 sticlă de 6 dl. ea gross 4­60 lei şi en detail 6 lei Bere de 13—14 gr. Hl. 600 lei; 1 pahar de 3 dl. 3 lei; 1 sticlă de 6 dl. engros 5 lei; 1 sticlă en detail 6­50 lei.­­ Aceste preţuri întră în vigoare dela 15 Noemvrie 1920. putea atinge, încă multă vreme, dar este de reţinut faptul că păşunile din Austria de azi nu permit creşterea u­­nui număr de oi mai mare de 2 mi­lioane. Totuşi nici această cifră nu va putea fi atinsă multă vreme. Aşa că Austria este silită să importe mari can­tităţi de lână sau articole de lână. Recolta vinului în 1920 In urma unui raport al dir. viticul­ture­ s-a stabilit că recolta vinului din acest an a fost da 80.000 hecto­litri. Calitatea recoltei este mult supe­rioară celei din anul trecut. Banca Bohemief Banca Unirea Bohemie din Praga și-a mă­it capitalul de la 80 la 120 milioane coroane cehoslovace, cu par­­tticiparea Băncei comerciale italiene. ' l ' Export de cereale 21 Noém­vrie 1920 Statistica populaţiei din Transilvania — Făcută în 1919 după statistica din 1910 a ungurilor — După datele adunate în 1919 după statistica făcută de autorităţile ma­ghiare In 1910, populaţia da din­coace de Carpaţi împărţită în­­ ca­tegorii, după naţionalitate, românii sunt mai numeroşi decât celelalte naţionalităţi. Numărul naţionalităţilor în total este 2.223.394, pe când al românilor, după statistica maghiară din 1910 se urcă la aproape 3 milioane. Români sunt în total: 2.978 951, adică 5712­/,. Maghiari sunt in total: 1.878.189, adică 26­460/,. Germani sunt în total: 513 794, adică 19­87«/,. Evrei sunt în total: 170.943, adică 3­ 28«/,. Alta naţionalităţi: 170.468, adică 3 27«/,. Statistica aceasta esta fă altă în general de oficmanţi unguri Astfel, datele nu sunt tocmai exacte în ce priveşte naţionalităţile. Statistica ce se face acuma însă, va fi exactă, arătând adevăratul nu­măr de acuma al populaţiei, pe na­ţionalităţi. Pentru a vedea mai târziu dife­renţa, comparând o cu viitoarea sta­­tistică, dăm datele de mai jos, adu­nate pe judeţe şi naţionalităţi. Astfel, rom­âni sunt mai numeroşi în proporţie ca celelalte naţionalităţi în judeţele: Făgăraş cu 92 38«/«; Alba-Interioară cu 8149®/»; Solnoc- Dobâca cu 78 27«/0; Caraş-Severin cu 74­ 70%; Turda-Arieş cu 74 66«/,; Bistriţa-Năsăud cu 7016% ; S­­iiu cu 65­ 43% ; Aradul cu 61 65®/s; Sălaj cu 61 61%; Cojocna cu 60 60%; Bi­hor cu 55 67%; Sitraar cu 52 65%; Târnava Mică cu 54 84%­»; Hunedoara cu 81­ 81%. Românii sunt daci în mare majo­ritate faţă da toate naţionalităţile în 14 judeţe. Majoritatea relativă o au românii în judeţele: Braşov cu 83 82%, faţă de unguri cari au 3311%, şi de ger­mani cari au 30­28% ; Maramureş cu 4714 faţă de evrei cari au 22 95%,­ de ruteni cari au 1614% şi de ma­ghiari cari au 10*54%; Târnava-Mare au 43­ 70% faţă de germani cari au 43 69% şi de maghiari cari au 10*70%; Germanii au o majoritate relativă în judeţul Timiş-Torontal cu 89’86% faţă de 35*41%­, români şi 13 86% maghiari Maghiarii sunt în majoritate abso­lută în judeţele: Odorhei cu 9298«/,; Ciuc cu 82 33%; Treiscaune cu 80*40%; Mureş-Turda cu 57­ 23% ; feţi de românii, cari sunt mai puţini în judeţul Odorhei cu 3*15«/, şi Mureş- Turda 36*/,. Aceasta statistică poate servi foarte bine pentru a o compara cu statistica viitoare, ca să se poată constata pro­porţia cu care a crescut sau a scăzut numărul populaţiei de dincoace de Carpaţi, având în vedere naţionali­tăţile. Dusă noua statistică se va fa­ce in­dependent de cele ungureşti, se va putea constata foarte uşor, compa­­rându-o cu acelea, câţi locuitori au figurat până acum, ca maghiari deşi erau de altă naţionalitate. Ratificarea maghiară „Neue Freie Presse* scrie, că cu oi­­zia ratificărei păcii în Camera maghiară au tras sorţi, care să refe­­reze despre r­­ificare Cazând sorţul pa fostul ministru Huszár acesta a propus si sa ratifice pacea. Foarte mulţi însă au fost contra ratificăreî. De aceea pricnministrul Teleki a arătat, că pacea trebuie ratificată, pentru că îşi pretind interesele ţării şi ale neamului Teleki a declarat, că îşi ia răspun­deri pentru toate cele întâmplate în decursul tratativelor da pace până la executarea ratificărei şi conform articolului III de lege d­e 1920 a cerut să fia dat în judecată, ca să-şi justifice activitatea sa da prim-mi­­nistru. După coatele Teleki a vorbit mi­nistru da justiţie, care soldarizându- 33 cu prim-ministrul, a cerut să fie daţi în judecată toţi miniştri. După acestea preşedintele Camerei a întreb­at, dacă vrea adunarea naţio­nală si-i dea în judecata pa mi­niştri ? Răspunsul a fost: o tăce­e mortal, în urma a­ treia s’a declarat ratificarea ca primită cu unanimitate. Este foarte curios că in decursul acestora opoziţia şi după ratificare întreaga Cameră maghiară a cântat racrau „Imnul” maghiar.

Next