Patria, noiembrie 1920 (Anul 2, nr. 234-256)
1920-11-25 / nr. 252
L Pagina 2— TlsrsggstSa Oliî, Stofe B#»i, K .PROCESUL COLSTESEA llua 13-a: Curfaa raspings yn incident da incopipsi ntS Ascultarea martoriior acuzării — Lyon. La ministerul de ex- Au mai fo t audaţi îacă doi carterne ăl Franţei s’a ţinut o imtori, cui au f cut de -ar ţ'uni fâl.'portantă conferință la care au luat ri i o impo tnt pentru a.uz m parte (j; ] andry ministrul marinei, î trSĂțîi În'dîila'lM p Ca»! Bignon, subsecretar de stat la in c rpărări m r»n.? comercială; Berthelot di-1 Dimitriu, R Sed ța, se s p ndă -a 0”a 7 s ara, r ră'• â â r!, f a : zi s:; se continue cu eseuUfrea martorilor. Din cei p*se o sn‘ă d-t martori, citeţi de Comiparulregal s’ u prezentat 50. Cine - i probabil acuzarea va rciurţa la ac: a, a e vr de-oz be nu p. ntă n ci o importanţă pentru ea. Dată fi rd numărul mare de apărători, pro esni probabil ru se va putea terr, .a înrân e de SămbSt?. Foarte tăâni* —in ofiţei — asista la dezbaterile cea, care este în oraş, clerul afacerilor politice de la ministerul de externe, generalul Bai, amiralul Salam şi c Ionelul Mourier. Sau examinat mijloacele pentru aprovizionarea, fără întârziere a celor 90 mii ruşi evacuaţi din Crimeea la Constntinopol şi cari se află în cea mai neagră misper.al. zerie. ar stui ■ întrunirea a studiat şi mijloacele mere sau t . r muH comen foart. pentru repatrierea refugiaţilor ruşi în Grecia şi Serbia. Şedinţa se deschde la ora 9 dim. Iîntre ori fia fio săruţi r®S'^ J^‘^ neața. înainte de a se proceda la astral tarea martorilor acuzării apărarea ridică un inc'dent de iccomnp tir ta C rtei pentru a judeca p cei trei inculpați, pe „care il dejsyglia Li 'nzucă, întrebări'ala Co vre-o importanți deosebită pentru acuzare. După acesta a fost ascut ti t mar-: torul Kupferetnel; ca el a meoținut, în totul depezit le făcute in-; etmeție. Marto ul Neuman ■— de a-i cei trei inculpați nui fost tvimiii in*sempn«a f o* demaram Mimice ota-'de- • juieo&tâ de comandau .1 Corpuri-i depeziti le făcute în cursul in t-uctm- •. Jandarmi conf. art 29 din Age a danei doi ognizare a Jndarmei, şi că în acest caz singura instanţă competinte pentru a judeca procesul este Curtea Marţială a Corpului II. Armat din Bucureşti unde îşi are şed-mi Corul Jandarmeriei. Cornisarai regal combate incidentul ridic de apărsre, d oarece baz cri 31, titlul II adiţional Curias com’.fiind, legea de organizare Jandarmeriei fiind aplicablă numai în timp de pace şi expus abrogat dispoziţiile finale ale titlului II adiţional Mai departe, Comsiatul regal inzistă asupra fapului că ne aflăm tacă în stire de răboi, atâta t p cât nu a "apărut încă d creţul de facerea armatei pe picior de pace. Ce re, respingerea incidntului, Curtea după o scurtă diberare respinge incidentul rid cat de apărare, însuşindu şi concluziunile Corni- La incidentele de drc.pt ridicate desatului regal. După aceasta se prooe- apărare; au răspuns drrii com s --ri-re-■ dcază la, ascultarea martorilor acu- grii permanenţi Maior Ohisa și dubit' zării. • Dr. An ia. Pads. Este as; ut tat dl co one' Bogi?,. întrebării' unt u v rar tonlor do Atena anunță, oaroatoria deciz'unei para d. Iară c; știe c«, dl .colo e''dl Comisar-r-ga .-v j col.Satâr..fiomiduilui de minîșTi, la 23 Noem Stere a ordonat că se trin ită la pri~( , AriTz- s'd nt- re d s-hid- în con--vrie a avut loc un plebiscit, care va gadă ce" mai bun rutomob pe rare 1 tinuare la prn 9 da. ho i-fî asupra reîntoarcerei ex-regelui avea regimentul da sub comanda Rep. Constantin, d-sale, automobil are era rechizito at_ra în baza ligei speciala de re h z’fTa ; și că arest automob 1 a fost vâadu Martorul mai răspunde la câteva (ZIUA TI.) F.egramu! politic al evreilor, -r Artistici — Concertul dnel blărcuş şi dlul Crisiastu — apoi nu coroane, aaica iu •: vină.* î Hat. i ioa Ne vin plâng r i foarte gr.-V" d spre ^ şcful .Siguru ț î dih Sghiscare, dl -.r I-d D un de a înfiinţa dr ptuine serbă tor. io şi se naţionalis 'crete rit * Concertul da aseară al doamnei Rita Mănuş şi al domnului Iovel Crişanu, profsor la Conservator în sala la mare a Prefecturii, a fost manifestare de ivtă în adevăratul ?nt .lefi al cuvântului. Programul format din bucăţi de Bred''clav ', DimapProch, Bi'Bfims şi Wolf în partea Lot Sa ** din. bu^ț de Meyerbeer, Tosti Love, Gounod şi Leoncavallo în partea a doua" a fost executat într’o linişte ş atenţie desăvârşită. Doamna Rita Mărcuş are o voce şi o şcoală care-i permite să se joace cu melodia; pentru domnia sa nu există nici o greutate; apoi, cântă cu atâta fumeiţe în notele aorte "şi are atâta căldură în crie de jos, ci te cucereşte. In Variaţiani de Proli, ca şi în aria din opera Dinorah, de Meyerbeer, foarte grele, dar şi foarte cumoase, prin trluri, prin gamete legato şi staccato a fost fermecătoare. Domnul Ionel Crişianu re-a ară Tat pace, că este un temperament de artist, nul Se votează propunerea de intizicant numai; domnia sa estej guvernului să se asigure un suflet complex, are o bogăţie vie- un-eur-.p^tere'» evreii .a ca puizabdă de nonente, daptonaţii, dej naţională; recunoaşterea expresii &i di efect?; o emisiune de voee impecabbă şi o pronunţie dssă vâşită. Domnişoara Gabriella M calik a susţinut acompaniamentul in mod discret şi inteligent. Ulpius.„ Bun stenograf pută oobp" t’e câteva! \ ore la zi,/Adresa ia adminis tri’ zla i| iillui. Nr. 1511 2—2 J recunoaşterea şcoli evreieşti .uideas'put cer*% ca ictdun ministe t-Vjilor' să S3 înfiinţeze ' S'crete.r it .A-ttfel vira u sa este auuzit cu nu. Colegiul electoral preoţesc român _____ e-Tosn; se s.-. ir- Tamis-e i :ul-;a zat unele paşapoarte* înaintate de;ortodox din cercurile Braşov şi.Treinrriînsai în Mn«^în cae ;sT; ăs ; rca unor ; ăîn- rnimD d« prsfeptu^a, din luna Aprilie, Scaune a ales cu unanimitate'de vo-Apa.a..„a OISJ?«13l in un.. i a |gjBjar0!54 Uniu-.-ri Evre ești puntruMcrao anul trecut Despre d salturi ca deputat în clar ia congresul Bndanesta. — (Dara'an.) . ..Com.s: -h/n io po.'lti c-Jtura'e şt ef'ono- unu dinre cei maii păgubiţi cu ehellue-1 naţional bisericesc pentru 1920—1923 nea juridici» a ^diL/arii hatonaie a s-jmida ale evreilor. ttile d ceuza deselor drumuri făcute pe protopopul Braşovului,dl Vasile probat proectul-rege /rutru .apgrare-i După aca r? face o scurtă pro - c za-jamie Sighea a, ne spune eă Saftu. ordinei la Stat și societate adăugând f nică asupra or' aGi..tior din uitucii? îaainte de răzbi a fost moral și că» * o mulţime de propuneri în »ogătut.* jdoui ani. Se aminteşte, că în Cluj .’nmn'are n» i o pregătire pentru postul. Membrii cercului regional Cluj ai cu această chestiune și ir.1 redând ur-'k918 au î ce •„ să fe orga izezelp^ oare-1 oounâ. Apoi mai este în*:Asociatinnoi GAne^nle a Tnirinorilor genta perm ac 4jio, te g C eiaionismtrl. tv nu de bâtee. Se mai pene între- XVmâaia (L . I. R.) sunt conva n depus adunăm miţion.ie. î S’a înfiinţat un bou de informa- ba-fi: da » ndo a.i 4 cai, două tră- vic,ţi p0 ziui d» Sâmbătă, 4 De* a ■iiisii,i ,r 11 ■ '■ și propaganda--zloris.LâU‘» f alte venituri? c. ora 20 îo sala de fizică*a Univer. p,,...It^vcpa.....a,z,ri;1iaă3»a ptjj.j Autoriiăţile sunt datoare să inter- guaii pentru a alege: L Ua tomi?fct gh'ariza. Iar do ă luni m ri târriu ni iț ntu 5, -;oi 20 • . 'pune at. ca 10-vină. nou ou mandat pe trei ani; 2 Un şidințfi Senntub i dt 'a 9 De amvne ; i- Ou possia revoluţiei însă activi-j . A . ...consilier delegat al Cercului regional 1894, dl Sturdza cerea din nou gustarca zioniştlor a fost împiedecată. Zioniştii din Romania au trimis la consiliul de administraţie al A. D.«vernului conservator să interve în" S. u î. fi.nţ.t. zar., rum ette %Uf P t.u co eraţi în Palestina, ci, să stuou m3îidat pa un an." - •" - " idieze problema repa"i«win». i t—.•—•« • . -Ungar a pent u realizarea mului neți mic român și-l acuza vi lent pentrucă nu face nceasta.' In t-1 »ma i perioadă da opoziu deci, partidul 1 borai s’a arunc t toată furia asupra polit cei x cr o României, cx 1. 1â d-o ca ti în t? eut. Fiind, chestiunea n to 1 »ape", part’di'l a pis mâna pe dân* şi a făcut cel mai d^poagogico f: gâdaiuli şi anume :. că va înlătur Rom Palestina, ca să stii Inginerii opri Iacă nu simt membrii! . . ., . , . .. , ț8i A I. R. vor cere admiterea poţi uite ve ţu „Sfatului Negusto- form,ja,e, ce le pot prim: dela Fiii-" m ca,'e na_ sajd 'erat 12 ro- |a|a Creditului Tehnic Transilvănean, !| int^zis de-a se mai.recht-\ciwj, Calea victoriei nr. 23, etaj 1 î. ! pericolul mars şi iminent ce nu am ninţu dinspre Austro-Ungar, in ,r-| venind la favoarea romrin or d . peste munţi şi obţinând r^ahzgra V;Fa.r'a_ L f ' progratoului lor, afi râ de punctul /’ p.eca \ autonomiei Transilvaniea ,0 s - n cas: împrejurările au fioct ca p«rt,dal|^*a re;011;,V 1 ; liberai să nu mai sî a mult în o ;,o-‘:tâ‘ 1 rc^ atiacrae. zi ție ; r.n an după ce făcuse sprim.; ___ aceste declaraţii, el a fost chemat la. | guvern. ÂSlsifil IMIV Ca sa întâmpini de afin ? C. n; f cut partidul liberal, în dl tr . ex tern , de când o In puter: ? Acum, ca şi al .»dată, .partidul li-i Paris: — Prin beral a renegatGd -i:e. sale din po-1 ziţiune, a cerut scuze, s’a umi;iî nfV. sine um lind şi ţara, şi a dislr sri- o ; r § muma de treizeci de ani a faţ;lor nou *lP e noştri do pssie munţi. »căzu, întoarce, i lui Constantin. eu sol po tin nătrelaţile cu sa octaţionaiism v. evree c, şi românii ci celelalte minorităţi etnice,y făcând»-se o sc îtt^wnnică d9^Ordinar al lui d:n VXăS p/â^0 înDacia"că m îegarara .a drerAurUe p? care e pus e are asis^-r evenimentele apoi - î. cîlt'.’î ou psa și m din ultivdl Repstrishiie. lantin - Plebiscitul din Grer la începutul concertului la orp 8. (Caraiav). Ziarele din doi sal. 1 De pe: articolul dlui S. Mehedinţi , Dl Iuliu Maniu, preşedintele din „deja\ relativ la o polemică c«jpartidului naţional, a plecat la ' "ierul Patria11, pe care „înfrăţirea1 ne unde se duce la Bucaz, rn •n. vor.» r ’r. r su: i zîonis' \âcral ,.Patria", pe care „înfrăţirea" j Bjaj de unde se duce la Bucu Za,a ,..0 .. . on.,1 s_ si srabef să-l publice am W:\ { . . . rantă istorică, „Neamul Românesc" re$r 6Preotua Parh ia n0iCl scrii: \seziune a Camerei. „Reprezintă titul diplomate extra- Titu Maiorescu se " '•* am încărcat a le apar a. Articolul de fond din mal de astăzi al ziarului, se datorește dlui C. Suduţeanu, directorul şcoalei normale din Oradea-mare, care a făcut studii speciale de Sociologie în Franţa şi Germania şi care a colaborat multă vreme la revistele româneşti de filozofie. ii * II cerim numii, când - - , ,, • Articolului dlui Mehedinţi, cale * aț;o..a c a.? pom v °" nostru îl va răspunde in numîrul de mâ.1, sre rrn lupte înverşunare si-3. -. y știut indept in datoria eliberându-se, de jurul maghiar, s’a cerut ca po-; •porul român să privească, cu dragoste . Otmbetul Scoţiei Regionale Sibiiu mişcarea evreiască, umdracă ei vreau!a Societăţii O rotirea orfanilor din să murnssscă în Româna ca * ' ’ - -risi d^ luptă pentru murirea lui român ners^ptând sită răspiat - iujprctor administrativ. 2. Un fundecât rsspectei'sa dreptu' lir pe care; țonal. E.t fviciul administrativ. 3. e P!’ ît t : tarul de. Un sub.'rasier. 4 Un magaziner. Retribuția după învoială. ce-a cere): .Ofertele cu documentele recerute î m ege:;vor g adresate Biroului S miw r;tate ■ b U) Sf, Măcelar,lor. Nr- T i e'i Sunt prefereţi invalizi din război, ofiiceri sau gradaţi.' Ibraice ca limbă nat ona" 1 rubei evrr:a*c-3, din Cluj, .Uj Elit" d a D^j MizwchP, din Oradiu şi „Uj Kor „ ? dia Lv.gos S’au. înfiinţat vsr.o!i | La fi|f.vrees;i, în care se învv.ţ i îa ev^eeiti). iresc", ”. D'ntre acista școli c. * uiA iaosmna;ă imâtii, s’a interzis ri es o Turbat, li ui evreevo d'n Cluj. iziţiona localurile. ’ i Rori .â da 'se die: -pa iUs; re orga-1 i i rv i ! iți - dl ■ : ;C d lega z rul li g 1 . za iui *• o d A g , declară o« , vestea, oă printre ; s j: e;ca -țunea ziouistă, l^ste-și do tunul I. p» îd me: .....te,‘e - ă cari' id t cu programul partidului tăg ez i I ; u i i-rn i. ver o , : r r,iti c- - o fost dat afară din p rogi a- \ K lei D sa .o rir ege lire li i ' i st, ri : Si 3 A , J v .1 1 aocnaapi va rourca unsiunu- uu.1 38 ‘ov^-f război, deschide comurs cu termin de în St »tu- go z la dela publicare pentru: 1. Un Tratativele ruso-polone Riga. —- Tr dativele ruso-polone continuă. Delegatul rus Joffe roagă de egat.a polonă să nu considere tratatul viciat dacă ruşi au rătăcit involuntar pe teritoriul polonez. Păreri bavareze fată de Ungaria . La „Festivalul Porumbescu“ rea î ranj,t .societadea „Cununa Surorilorde Cruce“ Sâmbătă la 27 Noemvrie în sarosnele „Cercului Militar“ (Str .Regina Maria 16) îşi vor da contour ani, afară de on cor compus din folame şi demni de societate,dl pro^n_ 1 fasor - r. Saxtd Puşcăria şi artiştii: uşoar- Aniet ţi Voilaan. dn.i: R A. Ben, L. Tompea şi J. ţ ă Budapesta. — (Damian). Delegatul dietei bavareze spre edintele internst onaiei verde Ricina sosit în localitate, declarând ziar vor, că a venit pem.ru reluarea 'colturilor cu Ugaria »»'**- «*'*» și pe ntru a route d a bazinele răspâa-t accentuvi dio în stxe nătate aipra c tor ce se p?tec în Uigaria. R f.r. or ia alipirea Austriei la Germania, Hjin a d oicat, că nu po ie fi vo ba d -o??m"d.iă de o alipire, deoarece Au trD prin situaţia ei economici ar mări ■r.i la situaţa precară din Germania. Austria însă nici drum nu t ebue sa se izoleze, ci trebue si formeze legătura dintre Germana şi Ungaria. Deputatul a relevat pe urmă mportanţa internaţionalei verde şi a lăudat reforma agrară din Ungaria de la rând, că Ungaria a rezolvat problema naţionalitâi lor în mod foarte just. Duminecă a avut lor la ministerul ■e domenii o şedinţă a comitetului agrar la care l’a discutat proiectul de reformă agrară al dlui Garoflid. Societatea economică a saşilor din Ardeal a cerut ministerului de domenii ca să ia măsuri pentru vaccinarea tuturor vilelor împotriva epizootiilor de antrax şi brâncă porcină. * Trăsură uşoară, nouă pentru 1 cal şi 2 cai de vânzare. Se poate vedea zilnic la institutul corector. Strada O., borgyár 7. 5—5. Se afirmă că îa zi ele a estea vor sosi vagoanele cu cereale cumpărate !| de primăria din vechiul Regat, pantru nevoile pășeaiior Deficitul poştei în Jugoslavia sei] socotește l»i 90 miloane dinari. Unj! ziar din Agram scrie în legătur cai! aceasta, că dl ministru al poştelor,jean a fost cârdva dentist a dovedit so pricepe tot rdul dr btee în afaceri de poştă ca un impărţitor de scrisori la technica da dinţi. Aproprieri intre Gemainia si Rusia Berlin. — Presa de-aci aduce ştirea că socialiştii independenţi din dreapta sunt în căutarea unor nouă posibilităţi de îţelegere cu Moscova. In comun acord cu grupul din centru al socialiştilor francezi au adresat o invitare tuturor partidelor socialiste din Europa, cari sunt de aceeaşi principii cu ei, rugindu-le a şi trimite delegaţi la conferinţa ce va avea loc în 5 Decemvrie pentru a se găsi meloada cele mai favorabile de comunicare cu Moscova. Socializarea din Germania Berlin. — In consiliul economic al ţă rii, unul din membrii prezenţi au accentul că chasia socializării în ■G rmania nu se referă numai la minele de cărbuni, ci la întreaga economie. Nauen. — Ambasadorul german la Prags a protestat contra atacurilor asupra supușilor germani cerând despăgubiri a căror r-nntă a fost a-j rrobfttă de guvernul ceh, care a ce-' rut scuze pentru acest incident. Tratativele polono-ruse Paris. — (Damian). Se anunţă din R'ga, că Joîfe a predat Sâmbătă de-» ^legaţiunei poloneze nota, în care zice, "că din cauza neretragerei trupelor? poloneze din sectorul sudic, este ne-; vot a suspenda tratativele până la_ împlinirea acestei clauze. Incăer.iS’i întră socialişti şi partidul burghiaz Bologna. — (Damian). Agenţia Stefany anu fiţă că ,cu poszda deschiderei şedinţei consiliului comunal, a avut loc încăerări sângeroase între socialişti şi grupul burghez, în decursul cărora se las multe focuri de arme. Au fost omorâţi 4 persoane, 30 rănite. Cenzurat: M. Em.^Procopiu, redactor y w I SSiRM /? ... ro .: ■ g Str. blemorandului 11 [Unio) i ^ Stofe de lână Mătăsuri Catifele Voaluri fantezii \ Linoleum Covoare—Presuri Pânză p. saltele j Barcheturi f « Flaneluri 2-x | Re Io n special de încâltă- ^• • • mSnîe fină. • • Saci noi de calcula de vânzare până când durează proviziunea cu preţuri foarte , ieftine laş I. IOAN KEIL SIBIU, Piaţa Mare Tir. 11. 1506 13 De vânzare în Cluj. Un palat, cu 3 etaje care constă din 75 camere şi camere de baie, 10 localuri pentru prăvălii foarte potrivite pentru hotel modern, restaurant şi cafenea. Una vilă modernă complet aranjată cu mobilul, grădină cu 380 pomi roditori, cu fructele din anul acesta şi cu 5 stânjei de lemne şi aranjamente pentru economie. In strada Dohány una casă, care constă din 18 camere şi camere d bune. In strada Forsäu una casă cu 3 camere 2 euline şi Vn jugăr grădină cu pomi roditori. In srada Holdvilág una casă modern, 2 cemere cameră de baie, cu ş-râ, grajd pivniţă, foarte potrivită pentru economie. In strda Liilom un loc potrivit pentru fabrică, care, constă din 4 camera şi 2 euline şi are 2 case cu un loc de Vinger. Informaţ unile să dau la „LYON“ întreprindere comerciala generala societate pe artii CLUJ, Calea Victoriei Tir. 6. 1442-10-300 wjagsaarag Atenţiune! Comercianţi, industriaşii defelctul necioplit**, cioplite, prinse cu cuie şi cu părţile dss‹£‡—‚£› compusa ‚$‚—›$‚ furnizează în orice cantitate cu prețu i de o ieftinătate nsîn^ ›^› trecută ›^› ›^› »VESTA1* industria pentru valorizarea lemnului s. p. a., SIBIU, Str. Cisnădiei 39, 1501 1-4 Ca ine f ce a a da di Constanții» ■a. rai hotă â. u n[Canea, lor cu G.ce'.a in Balog. /. rai .. protrstă Societăț’i SiUXi n8V0'- ^rr;dat. zi'ru lui „Viitorul p.o u rga-rjizbori pentrucă a spus e •spre dl N. Io^g» ia zio • ve.ef N uitate ; 2u°/o d. HA t-Q nriat: ■ di: partea poe a O'ân.-i și să t--6: așteptăm o confirm re. a cui im ministru ste pro* I Suveranii spanioli s’au în a dat din Sj hfrâfirea" aducecălătoria dala Londra și Paris, liberalii din Sibiu} U. S riou, o re aj Din München vine știrea că tn\TM Bavaria întreagă continuă proînainte'de pcigandă intensă^ monarhistă. |® Gogos de S’a Lehetet un a^ ord în'ra Angi te prss vumm atâta lipsi de dcm-I«LED-iete cu privire la reluarea retepartea poetului Soricu şi iţelor comerciale. iâiCâ PENTRU INDUSTRIE ŞI COMERŢ, SOCETATE ANONIMA CLUJ oferă spre vânzare la preţuri de tot convenabile următoarele mărfuri: Colombia, Textile, Seafilism diferite dimensiuni, grosimea 1.50—2 mm., Hârtie de tipări şi concept, difente caftăţi şi dimensiuni, Sobe, atât pentru gospodarite ţărăneşti cât şi pentru cărbuni, Porcelanerie, ca farfurii, servicii de masă, de ceaiu, cafea etc., precum diferite obiecte de porcelan necesari farmaciilor, Colţi de fier,hacuri pentru potcoavei ascuţiţi şi forma H., Greble de fier diferite mărimi, şi al articoli cari se pot vedea în depozite noastre în Cluj. Informaţiuni se dau at din partea Secţiei de Mărfuri, Cluj, SJ Regina Maria 6-8, cât şi la Depozit Centrale Ou. m Protest garman KK53EV2! «rmMaBBsra'MBwarsmais gns EP ■ .'.„vara „PATRU.“ 25 Noemvrie 19.20