Patria, noiembrie 1920 (Anul 2, nr. 234-256)

1920-11-25 / nr. 252

L Pagina 2— TlsrsggstSa Oliî, Stofe B#»­i, K .PROCESUL COL­STESEA llua 13-a: Curfaa raspings yn incident da incopipsi ntS Ascultarea martoriior acuzării — Lyon.­­ La ministerul de ex- Au mai fo t aud­aţi îacă doi car­­terne ăl Franţei s’a ţinut o im­­tori, cui au f cut de -ar ţ'uni fâ­­l.'portantă conferință la care au luat ri i o impo tnt pentru a.uz m parte (j; ] andry ministrul marinei, î trSĂțîi În'd­îila'lM p Ca»! Bignon, subsecretar de stat la in c rpărări m r»n.? comercială; Berthelot di-1 Dimitriu, R Sed ța, se s p ndă -a 0”a 7 s ara, r ră'• â â r!, f a : zi s:; se continue cu eseuUfrea martorilor. Din cei p*­s­e o sn‘ă d-t martori, citeţi de Comiparul­­regal s’ u prezentat 50. Cin­e - i probabil acuzarea va rciurţa la ac: a, a e vr de-oz be nu p. ntă n ci o importanţă pentru ea. Dată fi rd numărul mare de apă­rători, pro esni probabil ru se va pu­tea terr,­ .a înrân e de SămbSt?. Foarte tă­­âni* —­in ofiţ­ei — asista la­ dezbaterile cea, care este în oraş, clerul afacerilor politice de la mi­nisterul de externe, generalul B­ai, amiralul S­alam­ şi c Ionelul Mourier. Sau examinat mijloacele pentru aprovizionarea, fără întârziere a celor 90 mii ruşi evacuaţi din Crimeea la Const­ntinopol şi cari se află în cea mai neagră mi­­sper.­al. zer­ie. ar stui ■ întrunirea a studiat şi mijloacele m­ere sau t . r muH comen foart. pentru repatrierea refugiaţilor ruşi în Grecia şi Serbia. Şedinţa se deschde la ora 9 dim. Iîntre o­ri fia fio săruţi r®S'^ J^‘^ neața. înainte de a se proceda la astral tarea martorilor acuzării apărarea ri­dică un inc'dent de iccomnp tir ta C r­­tei pentru a judeca p cei trei incul­pați, pe „care il dejsyglia Li 'nzucă, întrebări'ala Co vre-o im­portanți deosebită pentru a­cuzare. După ace­sta a fost ascut ti­ t mar-: torul Kupferetnel; ca e­l a meoținut, în totul depezit le făcute in-; etmeție. Marto ul Neuman ■— de a-i cei trei i­nculpați nui fost tvimiii in*sempn«a f o* demaram Mimice ota-'de- • juieo&tâ de comandau .1 Corpuri-i de­­peziti le făcute în cursul in t-uctm- •. Jandarmi conf. art 29 din Age a danei doi o­g­nizare a J­ndarme­­­i, şi că în acest caz singura instanţă competinte pentru a judeca procesul este Curtea Marţială a Corpului II. Arma­t din Bucureşti unde îşi are şed-mi Cor­ul Jandarmeriei. Corni­sarai regal combate­ incidentul ridic­­ de apărsre, d oarece baz cri 31, titlul II adiţional Curia­­s com’.­fiin­d, legea de organizare Jan­darmeriei fiind aplicab­lă numai în tim­p de pace şi expus abrogat­­ dispoziţiile finale ale titlului II ad­i­­ţional Mai departe, Com­siatul regal inzistă asupra fap­ului că ne aflăm tacă în st­ire de ră­boi, atâta t p cât nu a "apărut încă d creţul de fa­­cerea armatei pe picior de pace. Ce re, respingerea incid­ntului, Curtea după o scurtă d­iberare respinge incidentul rid cat de apă­rare, însuşindu şi concluziunile Corni-­­ La incidentele de drc.pt ridicate de­satului regal. După aceasta se prooe- apărare; au răspuns drrii com s --ri-re-■ dcază la, ascultarea martorilor acu- grii permanenţi Maior Ohisa și­ dubit' zării. • Dr. An ia. Pads. Este as; ut tat dl co one' Bogi?,. întrebării' unt u v rar tonlor do Atena anunță, oa­r­oatoria deciz'unei para d. Iară c; știe c«, dl .colo e''dl Comisar-r-ga .-v j col.Satâr..fiom­iduilui de m­inîșTi, la 23 Noem Stere a ordonat că se trin ită la pri~( , AriTz- s'd nt- re d s-hid- în con--vrie a avut loc un plebiscit, care va gadă ce" mai bun rutomob­­ pe rare 1 tinuare la prn 9 da. ho i-fî asupra reîntoarcerei ex-regelui avea regimentul da sub comanda­ Rep. Constantin, d-sale, automobil are era rechizito at_­ra în baza ligei speciala de re h z’fTa ; și că arest automob 1 a fost vâadu Martorul mai răspunde la câteva (ZIUA TI.) F.egramu! politic al evreilor, -r Artistici — Concertul dnel blărcuş şi dlul Crisiastu — apoi nu coroane, aaica iu •: vină.* î Ha­­t. i ioa Ne vin plâng r i foarte gr.-V" d spre ^ şc­ful .Siguru ț î dih Sghisc­are, dl­ -.r I­­­-d D un d­e a înfiinţa dr ptu­­ine ser­bă tor. io şi se naţionali­­s 'crete r­it * Concertul da aseară al doamnei Rita Mănuş şi al domnului Iovel Crişanu, prof­sor la Conservator în sala l­a mare a Prefecturii, a fost manifestare de ivtă în adevăratul ?n­­t .lefi al cuvântului. Programul f­ormat din bucăţi de Bred''cl­av ', DimapProch, Bi'Bfims şi Wolf în partea Lot Sa ** din­. bu^ț de Meyerbeer, Tosti Lo­­ve, Gounod şi Leoncavallo în partea a doua" a fost executat într’o linişte ş atenţie desăvârşi­tă. Doamna Rita Mărcu­ş are o voce şi o şcoală care-i permite să se joace cu melodia; pentru domnia sa nu există nici o greutate; apoi, cântă cu atâta f­umei­ţe în notele aor­te "şi are atâta căldură în crie de jos, ci te cucereşte. In Variaţiani de Pro­li, ca şi în aria din opera Dinorah, de Me­yerbeer, foarte grele, d­ar şi foarte cu­moase, prin tr­luri, prin game­te le­gato şi staccato a fost fermecătoare. Domnul Ionel Crişianu re-a ară Tat­­ pace, că este un temperament de artist, nul Se votează propunerea de intizicant numai; domnia sa estej guvernului să se asigure un suflet complex, are o bogăţie vie- un-eur-.p^tere'» evreii .­a ca puizabdă de nonente, da­­ptonaţii, dej naţională; recunoaşterea expresii &i di efect?; o emisiune de voee impecabbă şi o pronunţie dssă vâşită. Domnişoara Gabriella M calik a susţinut acompaniamentul in mod di­scret şi inteligent. Ulpius.„ Bun stenograf pută oobp" t’e câteva! \ ore la zi,/Adresa ia adminis tri’ zla i| iillui. Nr. 1511 2—2 J recunoaşterea şcoli evreieşti .uideas'put cer*% ca ictdun ministe t-Vjilor' să S3 înfiinţeze ' S'crete.r it .A-ttfel vira u sa este auuzit cu nu. Colegiul electoral preoţesc român _____ e-T­osn; se s.-. ir- Tamis-­e i :ul-;a zat unele paşapoarte* înaintate de;ortodox din cercurile Braşov şi.Trei­nrriînsai în Mn«^în cae ;sT; ăs ; rca unor ; ăîn- rnimD d« prsfeptu^a, din luna Aprilie, Scaune a ales cu unanimitate'de vo-Apa.a..„a OISJ?«13l in un.. i a |gjBjar0!54 Uniu-.-ri Evre ești puntruMcrao anul trecut Despre d salturi ca deputat în clar ia congresul Bndanesta. — (Dara'an.) . ..Com.s: -h/n io po.'lti c-Jtura'e şt ef'ono- unu di­nre cei maii păgubiţi cu ehellue-1 naţional bisericesc pentru 1920—1923 nea juridici» a ^diL/arii hatonaie a s-jmida ale evreilor. ttile d ceu­za deselor drumuri făcute pe protopopul Braşovului,­­dl Vasile probat proectul-rege /rutru .apgrare-i După ac­­­a r? face o scurtă pro - c za-jamie Sigh­ea a, ne spune eă Saftu. ordinei la Stat și societate adăugând f nică asupra or' aGi.­.tior din uitucii? îaainte de răzb­i a fost moral și că» * o mulţime de propuneri în »ogătut.­* jdoui ani. Se aminteşte, că în Cluj .’nmn'are n» i o pregătire pentru postul. Membrii cercului regional Cluj ai cu această chestiune și ir.1 redând ur-'k918 au î ce •„ să fe orga izezelp^ oare-1 oou­nâ. Apoi mai este în*:Asociatinnoi GAne^nle a Tnirinorilor genta perm ac 4jio, te g C eiaionismtrl. tv nu­ de bâtee. Se mai pene între- XVmâaia (L . I. R.) sunt con­va n depus adunăm miţion.ie. î S’a înfiinţat un b­ou de informa- ba-fi: da » ndo a­.i 4 cai, două tră- vi­c,ţi p0 ziui d» Sâmbătă, 4 De* a ■iiisii,i ,r 11 ■ '■ și propaganda--zloris.L­­âU‘» f alte venituri? c. ora 20 îo sala de fizică*a Univer­. p,,...It^vcpa.....a,z,ri;1iaă3»a ptjj.j Autor­iiăţile sunt datoare să inter- gua­ii pentru a alege: L Ua tomi?fct gh'ariza. Iar do ă luni m ri târriu ni iț nt­u 5, -;oi 20 • . 'pune at. ca 10-vină. nou ou mandat pe trei ani; 2 Un şidințfi Senntub i dt 'a 9 De amvne ; i- Ou possia revoluţiei însă activi-j . A . ...­­consilier delegat al Cercului regional 1894, dl Sturdza cerea din nou gu­starca zioniştlor a fost împiedecată. Zioniştii din Romania au trimis la consiliul de administraţie al A. D.«­vernului conservator să in­terve în" S. u î. fi.nţ.t. zar­., rum ette %Uf P­ t.u co eraţi în Palestina, ci, să stu­­­ou m3îidat pa un an." - •" - " idieze problema repa"i«win»­. i t—.•—•« • . -Ungar a pent u realizarea mului neți mic român și-l acuza vi lent pentrucă nu face nceasta.' In t-1 »ma i perioadă da opoziu deci, partidul 1 borai s’a arunc t toată furia asupra polit cei x cr o României, cx 1. 1â d-o ca ti în t? eut. Fiind, chestiunea n to 1 »ape", part’di'l a pi­s mâna pe dân* şi a făcut cel mai d^poagogico f: gâdaiuli şi anume :. că va înlătur Rom Palestina, ca să stii Inginerii opri Iacă nu simt membrii! . . ., . , . .. , ț8i A­ I. R. vor cere admiterea po­ţ­i uite ve ţu „Sfatului Negusto- form,ja,e, ce le pot prim: dela Fiii-" m ca,'e na_ sajd 'erat 12 ro- |a|a Creditului Tehnic Transilvănean, !| int^zis de-a se mai.recht-\ciwj, Calea vi­ctoriei nr. 23, etaj 1 î. ! pericolul mars şi iminent ce nu am ninţu­ dinspre Austro-Un­ga­r, in ,r-| venind la favoarea romrin or d . peste munţi şi obţinând r^ahzgr­a V;Fa.r'a_ L f ' progratoului lor, afi râ de punctul /’ p.eca \ autonomiei Transilvaniea ,0 s - n cas: împrejurările au fioct ca p«rt,dal|^*a re;011;,V 1 ; liberai să nu mai sî a mult în o ;,o-‘:tâ‘ 1 rc^ atiacrae. zi ție ; r.n an după ce făcuse sprim.; ___ aceste declaraţii, el a fost chemat la. | guvern. ÂSlsifil IMIV Ca s­a întâmpini de afin ? C. n; f cut partidul liberal, în dl­ tr . ex tern , de când o In puter: ? Acum, ca şi al .»dată, .partidul li-­i Paris: — Prin beral a renegatGd -i:e. sale din p­o-1 ziţiune, a cerut scuze, s’a umi;iî nfV. sine um lind şi ţara, şi a dislr sri- o ; r § muma de treizeci de ani a f­aţ;lor nou *lP e noştri do pssie munţi. »căzu­, întoarce, i lui Constantin. eu sol po tin năt­­relaţile cu sa oct­a­ţionaiism v. evree c, şi românii ci celelalte minorităţi etnice,y făcând»-se o sc îtt^wnnică d9^Ordinar al lui d:n VXăS p/â^0 în­­Dacia"că m îegarara .a drerAurUe p? care e pus e are asis^-r evenimentele apoi - î. cîlt'.’î ou p­­sa și m din ultivdl Repstrish­iie. lantin­ - Plebiscitul din Gr­er la începutul concertului la orp 8. (Caraiav). Ziarele din doi sal. 1 De pe: articolul dlui S. Mehedinţi , Dl Iuliu Maniu, preşedintele din „d­eja\ relativ la o polemică c«jpartidului naţional, a plecat la ' "ierul Patria11, pe care „înfrăţirea1 ne unde se duce la Buca­z, rn •n. vor.» r ’r. r su: i zîonis' \âcral ,.Patria", pe car­e „înfrăţirea" j Bjaj de unde se duce la Bucu Za,a ,.­­.0 .. . on.,1 s_ si srabef să-l publice am W:\ { . . . rantă istorică, „Neamul Românesc" re$r 6Pre­o­tua Parh ia n0iCl scrii: \seziune a Camerei. „Reprezintă titul diplomate extra- Titu Maiorescu se " '•* am încărcat a le a­par a. Articolul de­ fond din m­al de astăzi al ziarului, se datorește dlui C. Su­­duţeanu, directorul şcoalei normale din Oradea-mare, care a făcut studii speciale de Sociologie în Franţa şi Germania şi care a colaborat multă vreme la revistele româneşti de filo­zofie. ii * II cerim numii, când - - , ,, • Articolului dlui Mehedinţi, cal­e * aț;o..a c a.? pom v °" nostru îl va răspunde in numîrul de mâ.1, sre rrn lupte înverşunare si-3. -. y știut indept in datoria eliberându-se, de jurul maghiar, s’a cerut ca po-; •­porul român să privească, cu dragoste­­ . Otmb­etul Scoţiei Regionale Sibiiu mişcarea evreiască, umdracă ei vreau!a Societăţii O rotirea orfanilor din să murnssscă în Român­a ca * ' ’ - -risi d^ luptă pentru murirea lui român ners^ptând sită răspiat - iujprctor administrativ. 2. Un fund­­­ecât rsspectei'sa dreptu' lir pe care; ț­onal. E.t fviciul administrativ. 3. e P!’ ît t : tarul de. Un sub.'rasier. 4 Un magaziner. Re­­­­tribuția după învoială. ce-a cere): .Ofertele cu­ documentele recerute î m ege:;vor g adresate Biroului S miw r;tate ■ b U) Sf, Măcelar,lor. Nr- T i e'i Sunt prefereţi invalizi din război, ofiiceri sau gradaţi.' Ibraice ca limbă nat ona" 1 rubei evrr:a*c-3, din Cluj, .Uj Elit" d a D^j MizwchP, din Oradiu şi „Uj Kor „ ? dia Lv.gos S’au. înfiinţat vsr.o!i | La fi|f.vrees;i, în care se învv.ţ i îa ev^eeiti). iresc", ”. D'ntre aci­sta școli c. * uiA iaosmna;ă imâtii, s’a interzis ri­ es o Turbat, li ui evreevo d'n Cluj. iziţiona localurile. ’ i Ro­­­ri .â da 'se die: -pa iUs; re orga-1 i i rv i ! iți - dl ■ : ;C d lega z rul li g 1 . za iui *• o d A g , declară o« , vestea, oă printre ; s j: e;c­a -ț­unea ziouistă, l^ste-și do tunul I. p» îd me: .....te,‘e - ă cari' id t cu programul partidului tă­g ez i I ; u i i-rn i. ver o , : r r,i­t­i c- - o fost dat afară din p rogi a- \ K lei D sa .o rir ege li­re li i ' i st, ri : Si 3 A , J v .1 1 aocnaapi va rourca unsiunu- uu.1 38 ‘ov^-f război, deschide comurs cu termin de în St »tu-­ go z la dela publicare pentru: 1. Un Tratativele ruso-polone Riga. —- Tr dativele ruso-polone continuă. Delegatul rus Joffe roagă de egat.a polonă să nu considere tra­tatul viciat dacă ruş­i au rătăcit in­voluntar pe teritoriul polonez. Păreri bavareze fată de Ungaria­ ­. La „Festivalul Porumbescu“ re­­­a î ranj­­,t .societadea „Cununa Surorilor­­de Cruce“ Sâmbătă la 27 Noemvrie î­n sarosnele „Cercului Militar“ (Str .Regina Maria 16) î­şi vor da con­tour ani, afară de on cor compus din folame şi demni d­e societate,­dl pro­­^n_ 1 fasor - r. Sa­xtd Puşcăria şi artiştii: uşoar- Aniet ţi Voilaan. dn.i: R A. Ben, L. Tompea şi J. ţ­ ă Budapesta. — (Damian). Delegatul dietei bavareze s­­pre edint­ele inter­­nst onaiei verde Ricina sosit în loca­litate, declarând ziar vor, că a venit pem.ru reluarea 'colturilor cu U­garia »»'**-­ «*'*» și pe ntru a route d­ a bazinele răspâa-t accentuvi di­o în stxe nătate aipra c tor ce se p?t­ec în Uigaria. R f.r. or ia alipi­rea Austriei la Germania, Hjin a d­ oicat, că nu po ie fi vo ba d -o??m­­"d.i­ă de o alipire, deoarece Au trD prin situaţia ei economici ar mări ■r.i la­ situaţa precară din Germania. Austria însă nici dr­­um­ nu t ebue sa se izoleze­, ci trebue si formeze legă­tura dintre German­a şi Ungaria. De­putatul a relevat pe urmă mportanţa internaţionalei verde şi a lăudat re­forma agrară din Ungaria de­ la rând, că Ungaria a rezolvat problema na­­ţionalitâi lor în mod foarte just. Duminecă a avut lor la ministerul­­ ■e domenii o şedinţă a comitetului agrar la care l’a discutat proiectul de reformă agrară al dlui Garoflid. Societatea economică a saşilor din Ardeal a cerut ministerului de dome­nii ca să ia măsuri pentru vaccinarea tuturor vilelor împotriva epizootiilor de antrax şi brâncă porcină. * Trăsură uşoară, nouă pentru 1 cal şi 2 cai de vânzare. Se poate vedea zilnic la institutul corector. Strada O., borgyár 7. 5—5. Se afirmă că îa zi ele a estea vor sosi vagoanele cu cereale cumpărate !| de primăria din vechiul Regat, pan­­tru nevoile p­ășeaiior Deficitul poştei în Jugoslavia sei] socotește l»i 90 miloane dinari. Unj! ziar din Agram scrie în legătu­r cai! aceasta, că dl ministru al poştelor,­­­jean a fost câr­dva dentist a dovedit so pricepe tot rdul dr btee în­­ afaceri de poştă ca un impărţitor de scrisori la technica da dinţi. Aproprieri intre Gemai­nia si Rusia Berlin. — Presa de-aci aduce şti­rea că socialiştii independenţi din dreapta sunt în căutarea unor nouă posibilităţi de î­ţelegere cu Moscova. In comun acord cu grupul din centru­ al socialiştilor francezi au adresat o invitare tuturor partidelor socialiste din Europa, cari sunt de ac­eeaşi principii cu ei, rugindu-le a şi trimite delegaţi la conferinţa ce va avea loc în 5 Decemvrie pentru a se gă­si m­eloa­d­a cele mai favorabile de co­municare cu Moscova. Socializarea din Germania Berlin. — In consiliul economic al ţ­ă rii, unul din membrii preze­nţi a­u accentu­l că c­hasia socializării în ■G rmania nu se referă numai la mi­nele de cărbuni, ci la întreaga eco­nomie. Nauen. — Ambasadorul german la Prags a protestat contra atacuri­lor asupra supușilor germani cerând despăgubiri a căror r-nntă a fost a-j rrobfttă de guvernul ceh, care a ce-' rut scuze pentru acest incident. Tratativele polono-ruse Paris. — (Damian). Se anunţă din­­ R'ga, că Joîfe a predat Sâmbătă de-» ^legaţiunei poloneze nota, în care zice,­ "că din cauza neretragerei trupelor? poloneze din sectorul sudic, este ne-; vo­t a suspenda tratativele până la_ împlinirea acestei clauze. Incăer.iS’i întră socialişti şi partidul burghiaz Bologna. — (Damian). Agenţia Stefany anu fiţă­ că ,cu poszda de­schi­­derei şedinţei consiliului comunal, a avut loc încăerări sângeroase între socialişti şi grupul burghez, în de­cursul cărora s­e l­as multe focuri de arme. Au fost omorâţi 4 persoane, 30 rănite.­­ Cenzurat: M. Em.^Procopiu, redactor y w I SSiRM /? ... ro­ .: ■ g Str. b­lemorandului 11 [Unio) i ^ Stofe de lână Mătăsuri Catifele Voaluri fantezii \ Linoleum Covoare—Presuri Pânză p. saltele j Barcheturi f « Flaneluri 2-x | Re Io n special de încâltă- ^­­• • • mSnîe fină. • • Saci noi de calcula de vânzare până când durează proviziunea cu preţuri foarte ,­­ ieftine la­ş I. IOAN KEIL SIBIU, Piaţa Mare Tir. 11. 1506 1­3 De vânzare în Cluj. Un palat, cu 3 etaje care constă din 75 camere şi camere de baie, 10 localuri pentru prăvălii foarte potrivite pentru hotel modern, restaurant şi cafenea. Una vilă modernă complet aranjată cu mobilul, grădină cu 380 pomi roditori, cu fructele din anul acesta şi cu 5 stânje­i de lemne şi aranjamente pentru economie. In strada Dohány una casă, care constă din 18 camere şi camere d bune. In strada Forsäu una casă cu 3 camere 2 euline şi Vn jugăr grădină cu pomi roditori. In s­rada Holdvilág una casă modern­, 2 cem­ere cameră de baie, cu ş-­râ, grajd pivniţă, foarte potrivită pentru economie. In str­da Liilom un loc pot­rivit pentru fabrică, care, constă din 4 camera şi 2 euline şi ar­e 2 case cu un loc de Vi­­nger. Informaţ unile să dau la „LYON“ întreprindere comerciala generala societate pe artii CLUJ, Calea Victoriei Tir. 6. 1442-10-300 wjagsaarag Atenţiune! Comercianţi, industriaşii defel­ctul­­ necioplit**, cioplite, prinse cu cuie şi cu părţile dss­­‹£‡—‚£› compusa ‚$‚—›$‚ furnizează în orice cantitate cu pre­­țu i de o ieftinătate nsîn­­^ ›^› trecută ›^› ›^› »VESTA1* industria pentru valorizarea lemnului s. p. a., SIBIU, Str. Cisnădiei 39, 1501 1-4 Ca ine f ce a a da d­­i Constanții» ■a. rai hotă â. u n[C­anea, lor cu G.ce'.a in Balog. /. rai .. protrstă Soc­ietăț’i Si­UXi n8V0'- ^rr;dat. zi'ru lui „Viitorul p.o u rga-rjizbori pentrucă a spus e •spre dl N. Io^g» ia zio • ve.ef N uitate ; 2u°/o d­. HA t-Q nriat: ■ di: partea poe a O'ân.-i și să t--6: așteptăm o confirm re. a cui im­ ministru ste pro­* I Suveranii spanioli s’au în a d­at din Sj hfrâfirea" aduce­­călătoria dala Londra și Paris, liberalii din Sibiu} U. S riou, o re aj Din München vine știrea că tn\TM Bavaria întreagă continuă pro­­înainte'de pcigandă intensă^ monarhistă. |® Gog­os de S’a Lehetet un a^ ord în'ra Angi te prss vumm atâta lipsi de dcm-I«LED-iete cu privire la reluarea rete­­partea poetului Soricu şi iţelor comerciale. iâiCâ PENTRU INDUSTRIE ŞI COMERŢ, SOCETATE ANONIMA CLUJ oferă spre vânzare la preţuri de tot convenabile următoarele mărfuri: Colombia, Textile, Seafilism­ diferite dimensiuni, grosimea 1.50—2 mm., Hârtie de tipări şi concept, difente caftăţi şi dimensiuni, Sobe, atât pentru gospodar­ite ţără­neşti cât şi pentru cărbuni, Porcelanerie, ca farfurii, servicii de masă, de ceaiu, cafea etc., precum diferite obiecte de porcelan necesari farmaciilor, Colţi de fier,­­hacuri pentru potcoavei ascuţiţi şi forma H., Greble de fier diferite mărimi, şi al articoli cari se pot vedea în depozite­­ noastre în Cluj. Informaţiuni se dau at­ din partea Secţiei de Mărfuri, Cluj, SJ Regina Maria 6-8, cât şi la Depozit Centrale Ou­. m Protest garman KK53EV2! «rmMaBBsra'MBwarsmais gns EP ■ .'.„vara „PATRU.“ 25 Noemvrie 19.20

Next