Patria, februarie 1921 (Anul 3, nr. 24-43)
1921-02-25 / nr. 39
Vineri 25 Februarie 1921 50 bani Anw li. Numărul 39 ABONAMENTUL: PE UN AN ... 120 LEI PE V, AN ... . 60 LEI PE V* AN ... . 30 LEI TFI FFHM ! REDACŢIA 12—81 iCLcrut'i '.tipografia îs—sa înarma H ungariei - Concentrarea deghizată dela frontieră - Acum câte\a săptămâni am publicat declaraţiile dlui general Traian Moşoiu, care îşi are sediul comenzei la Oradea-Mare, cân graniţa de Vest domneşte o perfectă linişte. Ciocnirile, fără însemnătate, dintre patrulele noastre şi privilele ungare, care au avut loc la începutul stabilirii frontierei, nu s’au mai repetat. Incefit la prima impresie de pe frontieră şi din dezvoltarea politicei ungureşti, ai crede că Ungarias’a cuminţit. Şi totuşi Ungaria continuă şi acum să facă o politică de duplicitate, fficându-se că execută tratatul de pace, iar pe de-aila parte, îi urmându se deghizat. Iată cum decurg lucrurile. ’Prin tratatul de pace dela Trianon, Ungaria este, obligată să-şi reducă efectivele militare la 30.000 trupă şi la 4.000 ofiţeri. Ternenul de dezarmare a fost fixat şi de executarea ei, a fost însărcinată o comisie interaliată la Budapesta. Ungaria s’a ţinut de angajament, executând dezarmarea. Ce face însă ? După cele mai autentice informaţii, pe care le deţinem din sursă oficială şi pe care le-am publicat de curajul, toate contigentele demobilizate precum şi toţi cetăţenii, cari fac parte din vreun element al armatei,, au fost lihnişi,la graniţa dispreRomânia, Cehoslovacia şi Serbia, pe unităţi constituite şi repartizau la marţi agricultori din apropierea graniţei, ca muncitori agricoli. Ei au întreg echipamentul de război şi sunt încadraţi ca ofiţeri, transformaţi în supraveghetor de moşii, prea cum spune un brav militar) ei intenţionează să repete stratagemului Napoleon contra Prusacilor în luptele de la Dipso. Jh’mniu’mare Ungaria nu. numai că nu demobilizează şi nu dezarmează, dar face o concentrare deghizată de forţe, la graniţa ţărei nopstip. Cu denunţarea stratagemei acesteia ungureşti, nu urmărim sfidăm alarma de un pericol iminent sau să ne îngrijoram. Dar trebue să observăm că Ungaria nu respectă tratatul de la Trianon, sub ochii comisiei interalinte de la Budapesta. Mai mult. In loc ca Ungaria, spre executarea tratatului de pace, să predea materialul de război, continuă a cumpăra din Austria şi Italia, arme, muniţiuni şi echipament. Dl Iuliu Maniu a denunţat in comisia afacerilor străine de la Cameră, că ungurii continuă să fabrice muniţii la Győr şi Csepel. Tot dl Maniu a arătat că Ungaria mai are încă sub drapel 150.000 de soldaţi şi 4000 de ofiţeri. Dacă mai adăugăm la înarmarea de aftizata de la graniţele Ungariei şi nedemobilizarea trupei, şi propaganda întinsă pe care o face Ungaria în streinătate, şi îndeosebi in Apicripa şi Franţa, vedem că evenimentele din Ungaria cer o atenţie ceva mai riguroasă decât cea de până acum, când noi, sub garanţia tratatului de la Trianon şi a victoriei repurtate în Ungaria, credeam că am terminat pu vecinul nostru secular din apus. ’ * Nerespectarea tratatului de pace din partea Ungariei, este de atribuit, în primul rând, comisiei interaliate dela Budapesta. Ştim cum se poate forma o comisie şi de atâtea ori ni s’a întâmplat să vedem că este o greşală să te iucrezi numai în calitatea de aliat, Frances sau italian. Spunem acestea fără nici un gând jignitor pentru Aliaţii noştri dela Budapesta. Dar nerespectarea trata- tului este o realitate“. In rândul al doilea, vine o poartă politica externă a guvernului, pe care cam mai inregistrat-o noi cum se face. Guvernul n’ar fi nîci-un reprezentat din partea României in comi- sia interaliată din Capitala Ungariei. De ce V • ] Mai deunăzi s’a ţinut Conferinţa dela Paris şi se va ţine şi cea dela Londra. In amble conferinţe se di-scută dezarmarea Germaniei, executarea tratatului dela Versatile, dar în ce priveşte şi Ungaria, nu se ocupă Aliaţii. De ce nu şi de Ungaria şi numai de Germania sau Turcia. La conferinţa de la Loncfra, România nu este invitată din cauza relei politice duse de Guvernul actual în afererile externe. Trebue o mai multă severitate în executarea tratatului dela Trianon. Dacă imtiv politică mu va fi în stare să-şi impuna voinţa Ungariei, atunci vadecide opinia publică, care respinge ideea unui război, fie el chiar de paradă PUNERI LA PUNCT Un ziar liberal discutând cele peste 71 mii voturi obţinute de federaţie în alegerile parţiale, contestă voturile dlui C. Stere. Ne complectăm , chiar fără cele 36 mii voturi de la Splca federaţia întrece cu mult voturile obţinute de liberali. îngrijirea păşunilor şi a fânaţelor de cosit Mai puţin îngrijite şi decât pământul arabil sunt păşunile şi fâneţele pentru fân. Nu se curăţă câmpul de plantele uscate, de spini şi multe mărăcinişuri nefolositoare. Nu se fac şi împrăştie maşinoaele de furnici şi cârtiţă ( obo )■ Lipsesc şi cele mai simple sisteme de irigaţiune, cari s’ar putea face cu puţine cheltueli, cel puţin în acele locuri, cari sunt potrivite pentru irigare, pentru ca să se poată uda fânaţele în timpurile secetoase. Locurile mocirloase nu sunt canalizate pentru a se scurge apa, ca, prin întărirea solului, să se poată sămfina ierburi bune pentru nutreţ în locul ce or nefolositoare, ba chiar, multe din ele, vătămătoare vieţei animalelor. Nu se îngraşe pământul, cum trebue, ba chiar în multe locuri pământul pentru păşuni şiproduce- rea fânului n’a primit, nici un fel de îngrăşământ. Suprafeţe întinse din pământul ţarei noastre nu aduce nici un folos sau în tot cazul foarte puţin. Experienţa de laborator a arătat că acele substanţe, cari se găsesc în plante, prin analiza cenuşei lor, trebue să se găsească şi în pământul de cultură, unde cresc ele şi de unde-şi pot suge prin perii rădăcinilor elementele hranei lor, cum sunt: azotul, potassiul, fosforul, calciul, magneziul ş. a. . Ingrăşemintele solide se împrăştie pe câmp sub formă de pulbere, pentru ca să se amestece mai uşor cu firile de pământ, iar cele lichide, prin stropire. S’a constatat că ierburile sug mai multă substanţă hrănitoare când sunt tinere, adică în anul întâi a desvoltărei lor, deoarece atunci se formează cele dintâi rădăcini In anii următori absorbirea acestor substanţe de către rădăcini este din ce în ce mai mică, şi mai înceată. Îngrăşemintele ce se disolvă uşor în apă se pot împrăştia pe câmp chiar în timpul când cresc plantele mai hmeinic -ci mai ales dacă este şi solul umed. Dar dacă ele nu se disolvă uşor, atunci se împrăştie pe câmp cu mult mai înainte pentru ca să se poată disolva în întregime până în momentul când trebue să fie supte de perii rădăcinilor plantelor. Agricultorii experimentaţi s’au convins, că, pentru ca un îngrăşetrânt să poată aduce folos unei câmpii de cosit sau păşunat, trebue să fie compus din gunoiu şi substanţe chimice, deoarece adeseori gunoiul nu cuprinde toate substanţele hrănitoare pentru plante. Ori chiar dacă le-ar cuprinde el, totuşi nu le-ar putea folosi plantele, la timp, fiind mai greu solubile în apă decât cele chimice. Cel mai bun timp pentru îngrăşatul cu gunoiu este toamna după cea din urmă cosire şi până la venirea gerului, dându-se la hectar 10,000— 15,000 kg. in timp de 2—3 ani, dacă nu s’a mai întrebuinţat în această vreme şi un altfel de ingrăşemânt Grinohil serveşte mult la creşterea ierburilor graminoe ,şi stârpeşte totodată muşchii; iar când este amestecat cu substanţe chimice ca: fosfat (Ic potassiu, atunci se stârpesc şi ierburile rele ce cresc printre cele folositoare. Dacă gunoiul nu-i bine fărâmiţit, atunci se sfărâmă cu grapa de spini. Pe pământuri uscate, năsipoase, văroase se întrebuinţează gunoiul de vite cornute, pentru că astfel de îngrăşemânt umezeşte solul. Pe pământul umed se dă gunoiu de cal, oaie, pentrucă suge umezeala de prisos. Mustul de gunoiu foloseşte câmpiilor de cosit şi, păşunat numai atunci ’când se dă la hectar .120—125 litri şî în amestec cu fosfaţi. Căci daca s’ar întrebuinţa mustul de gunoiu singur, atunci s’ar îngraşă pământul prea tare cu azot şi ar lipsi foosforul, ceeace ar pricinui închircirea plantelor folositoare. . In timpul incolorei ierbei mustul de gum nu trebue să fie subţiat cu apă, căci altfel arde colţul plantelor. In regiunile, unde rut să găseşte gunoiu mult, acolo se întrebuinţiază compostul pentru îngrăşarea câmpului. Compostul se formează din putrezirea frunzelor, a curăţitorilor de câmpie şi alte substanţe organice, după ce au fost adunate în o groapă şi apoi udate. Se cere la hectare 50.000 - 80.000 kg. compost, care îngraşe bine câmpul, mai ales dacă se împrăştie uniform timp de 4—6 ani. Acest îngrăşământ trebue adus de cu toamnă pe câmp, făcut, grămezi mici, iar primăvara, după ce se topeşte zăpada, se împrăştie peste tot câmpul şi se grapă pentru a se sfărâmă bucăţile mari. Când trebui să se îngraşe câmpiile de cosit sau păşunile numai cu substanţe chinice, atunci pe timpuri ploioase, se întrebuinţează mai bine sulfatul de amoniu, căci acesta se disolvă mai încet decât azotatul de potassiu sau sodiu şi nu se perde fără folos în pământ, ci este supt încetul de rădăcinile plantelor. Câmpiile irigate întrebuinţează mai puţine îngrăşăminte de potassiu, iar cele mocirloase precum şi păşunile cer mai puţin azot decâtcele cu pământ argilos galben. Fosfatul de calciu agrim Toma se dă toamna sau în timpul iernei. Azotatul de potassiu se poate da şi primăvara dacă pământul nu-i umed prea tare, căci altfel nu s’ar disolvi prea repede şi s’ar perde fără folos pentru plante. Cainitul ce îngraşe bine păşunile cu potassiu, ţine şi pământul umed în timp de secetă. Pământurile argiloase, sărace în piatră de var, se îngraşe cu var nestins (1000—2000 kg.) la hectar timp de 4 ani. Păşunile ce cuprind muşchi sau cercuri de mocirlă (ucide) se îngraşă cu piatră de var sau marnă, sub formă de praf, iar pe solul luibos se dă la hectar 2000—3000 kg. piatră de var. Nu e bine de îngrăşat păşunile cu gips, când umblă vitele pe câmp, căci îl iau pe picioare. Inhneriea fânaţelor şi a păşunilor bătrâne se fac mai bine prin garzoane (sămănături de ierburi) ce se fac după ce s’a curăţit solul de plantele uscate şi s’a grapat bine câmpul. Mai bine este să se întrebuinţeze, unde se poate, câmpul, ca ogor, sămănându-se în primavara anului în . tăiu: ovăs, secară, in ori hrișcă. In primăvara anului al doilea să se sa(U.mnazA ,:e ragina tintre Anglia și Germania'"3’1'6 SttAffSSU*1* Lloyd George insistă ca să nu se permită Germaniei revenirea la politica din 1914 In urma hotărârilor Conferinţei de la Paris se ştie ce atitudine a luat Gemania, de altfel o atitudine platonică deocamdată, căci nu se știe dacă guvernul german se va putea prezenta tot aşa de intransigent la Conferinţa de la Londra care se va întruni paste câteva zile. De altă parte este iarăşi interesant să se ştie care va fi atitudinea Aliaţilor. După ce la Paris s’a manifestat o hotărâre unanimă în a impune Germaniei să execute fără restricţie obligaţiunile sale, la Conferinţa de la Londra unitatea de ve- deri a Aliaţilor va fi ea tot aşa de strânsă ? ! Iată o întrebare pe care într’o foarte mare măsură o desleagă discursul din ultimul timp al lui Lloyd George premierulenglez şi care la Londra va fi protago- f Ilistul deliberărilor, militarista dacă nu se iau măsuri din vreme. Lloyd George spune că la Conferinţa de la Londra se va vedea care dintre cele două partide prevalează. In orice caz atunci se vor lua măsuri de aşa natură încât să se împiedece pentru totdeauna întoarcerea Germaniei la politica din 1914. O iluzie germană spulberată înainte de Conferinţa de la Paris nădejdea Germaniei, pe lângă America lui Harding mai avea un punct de sprijin foarte puţin îndreptăţit de altfel, în conciliaţiunea lui Lloyd George. După conferinţa de la Paris şi mai ales în urma discursurilor hotărâte ale acestuia cu puţine zile înainte de Conferinţa de la Londra, această slabă iluzie de sprijin se vede spulberată. efemeri demmmmmmmmmmmammmnMKk ! Un alter-ego a lui Gorki din ziar american povesteşte o întimplare a lui Maxim Gorki dinainte cu sui de zile când scriitorul rus se afla în călătorie prin America. Trecând pa Ungă un teatru din Georgjtrwa (California) Goiţii a văzut pe sidi un placat care anunţa cu litere mari, d In seara aceea se va reprezenta una de piesele sale ţi că la sfârşitul spectacolului autorul va primi in persoană imagile publicului. Curios, Gorki, de a-şi cunoaşte pe acel alterego al său, s a hotărât să ia parte la reprezentaţie. După terminarea ţişei, când s’a coborât aoytina, Majcim Pori, i a vRot apărând la ram & un bărbat, care dela d stanta unde jte afla îi somâna intru toate aşa de bice Ide a-i fi putut jura că-i el însuşh Omul dela rampă a ţinut o vorbire într'o ecg’ezească stricată şi a A st obiectul manifestirilor de simpatie ale piiljiourii din sală. După ce lumea s’a Împrăştiat, Gorki se apropie da fericita sa copie, care, vă puteţi Închipui că n’a rămas puţin surprins de intâlnirea asta. El a mărturisit originalului său că aceasta-i este meseria şi că are succese depline apărând când sub o mască, pâini sub alfa - astăzi ca Rostand, mâine ca Sudermen etc. Gorki a râs cu poftă și l’a felicitat. ARISTARD & COMP Capacitatea de plată a Germaniei Lloyd George în discursurile sale ţinute la Birmingham a afirmat că reorganizarea finanţelor germane este condiţia primă a plăţilor şi despăgubirilor impuse de Aliaţi. Pentru că Germania a invocat insolvabiilitatea sa pentru a respinge aranjamentele de la Paris, J.loyd George examinează de aproape gestiunea financiară a Germaniei şi trage concluzia că aceasta trebue să institue impozitele indirecte, deaserpenea trebue să facă să înceteze deficitele de exploatare a căilor ferate, a poştelor, precum şi stabilirea cursului mărcei germane. Dreptul guvernului german ele s care contra-proprie»" Este drept că tratatul cfin Versailles la art. 233 prevede dreptul comisiunii reparaţiunilor de a acorda guvernului german facultatea de a-şi spune punctul său de vedere. Nu este mai puţin adevărat însă că Aliaţii nu pot permite o discuţiune fără sfârşit şi îngreunătoare pentru luarea hotărârilor definitive. In această chestiune cuvântul lui Lloyd George este cam urrmătorul : Contrapropunerile germane nu vor putea fi examinate de către Conferinţa de la Londra, dacă ele nu asigură creditorilor Germaniei cel puţin echivalentul acelora pe care ie-a promis acordul de la 29 ianuarie la Paris. Din acest punct de vedere Lloyd George prin declaraţiile sale asigură maimult unitatea de vederi cu Franţa. Aflaţii nu vor permite Spimanlei să revie la politica din 1914 Lloyd George în discursurile gate despre care pomenim distinge două tipuri de germani: unul pacifist şi muncitor, pe care îl simbolizează dlui Simons şi altul, incorigibil, omul anului 1914 şi al cărui tipic reprezentant ar fi Stinnes, personajul de la Spaa. Aceste două tipuri sunt astăzi în luptă în Germania. Francezii cred că partidele care-şi au originea în 1914, sunt tari şi ele pot aduce Germania la monarhia prusacă şi Evreii şi minorităţile etnice Se ştie că la congresul sionist al evreilor din Ardeal s’a hotărât din partea majorităţii ca evreii dela no să se organizeze pe baze naţionale, ca şi celelalte minorităţi etnice dela noi. Presa maghiară n- a văzut ca och bani această hotărâre, fiind pentu ungurii noştri prea dureroasă despărţirea de ei a evreilor, care au contribuit în statul maghiar în măsură aşa de mare la acţiunea ungurească. În ziarul „Uj Elet‘ — organ avreilor sionişti — se stărue asupra ccesităţii ca minorităţile emigedele ior să înceapă o acţiune comună pontică, în rândul cel dintâi prin activitatea reprezentanţilor lor în parlamentul român. Evreii, după cum apanin articolul din „Uj Elet “ ar colabora bucuros cu celelalte minoritat unice, dar cu anumite condiţiuni. Pornind dele comentarea nefavorabilă pe care presa maghiară o făcut a hotărârilor congresului slovist, „Uj Biet“ e de părerea că evreii vor întră în coaliţia minorităţilor numai după ce acestea vor recunoaşte şi evreii dreptul de a se organiza o bază naţională, după ce mandatele de deputat se vor împărţi proporţiona după numărul minorităţilor şi se va admite punctul de vedere al sprijinului mutual în toate chestiunile cari privesc pe oricare din minorităţile etnice. Ni se pare cam ciudat punctul de vedere al ziarului evreesc. Când treptat fie tuturor minorităţilor etnici sunt asigurate la noi şi prin hotărârile dela Alba-Iulia şi prin tratatul iesnre minorităţi, cum vin evreii noştri să ceară recunoaşterea acestui trept al lor dela.. celelate minorităţi ? Sau e aşa de adâncă convingerea acestui ziar că drepturile minorităţilor nu vor fi respectate în Statul român, decât fiind impuse de blocul politic a mnorităţilor? Ori şi azi ! mri mre simpatie evreimii noastre pentru unguri decât naţiunea română, carea dat toate drepturile? Propaganda românească în străinătate — Executarea tratatului dela trianon şi dezarmarea Ungariei—Pierderea Maramureşului — Revenirea Habsburgilor Importanta şedinţă a comisiurei afacerilor externe a Camerei Se ştie, că dl deputat Mieescu (epivaroauaenta) a cerut ministerului de externe unele informaţii privitoare la delegările trimise în streinătate de guvernul român şi asupra unor cheltueli făcute în serviciul extern. Comisia Camerei pentru afacerile externe s-a întrunit cu scopul de a da prilejului ministru de externe să lămurească aceste chestiuni. Dl Tache Ionescu a dat desluşirile necesare, arătând că sunt nenumărate delegaţii, pe care le necesită în tirpul complex al afacerilor externe ce se pot lichida, în urma tratatelor , la St.Germain şi Trianon. Neapărat că delegaţiile acestea sunt foarte numeroasa — spune dsa — dar ele nu se pot reduce. Mai mult, dsa regretă că delegaţiile româneşti se prezintă în cadru cu mult mai modeste decât cele ale altor State. In ce priveşte cheltuelile, Statul român secrifică mai puţin decât toate Statele pentru afacerile externe. Dl Tache Ionescu asigură comisia că atât compunerea delegaţilor, cât şi cheltuelile cu aceste delegaţii, se tia cu cea mai mare îngrijire. Că»va prezintă comisiunei un conspect al acestor delegaţii şi un raport al cheltuelilor, deşi un lucru foarte curpat şi cu ocazia discuţiei procetului de buget a ministerului exernelor va da lămuriri mai precise. Prefitând de şedinţa acestei Corpani, dl Maniu a cerut permisiunea de a i se da unele lămuriri de dl ministrare externe în unele chestiuni de o importanţă capitală. Propaganda în streinătate Dl Iuliu Maniu, spune că adversării neamului românesc cheltuesc în urnea întreagă suta de milioane pentru a influenţa opnia publică din care trifie în ce priveşte ţara şi poporul românesc. Dsa constată că serviciul nostru de propagandă în streinătate e insuficient. Ca urmare se impune o organizare grabnică a serviciului nostru de propgandă externă în toate centrele pontice din lumea cultă. Pentru alingerea acestui scop nicio cheltuială nu e prea mare.Este cunoscută formidabila propagandă a duşmanilor noştri şi răul ce decurge pentru ţară din faptul că această propagandă streină nu e combătută de noi. E dela sine înţeles că sumele ce vor sta la dispoziţia dlui ministru de externe sunt a se folosi raional şi cu maximum da folos ce se poate trage din ele. Dezarmarea Ungariei Dl Maniu a cerut apoi lămuriri dlui ministru de externe cerând a i-si arăta măsurile ce s’au luat privitor la executarea tratatului dela Trianon. In special a insistat asupra chestiunei dezarmărei Ungariei, pretinzând punerea în aplicare fără amânare a acelor dispoziţiuni din tratatul de pare cu Ungaria care trebue să-şi reducă întreaga sa forţă armată la 35 000 soldaţi. Di Minin constată, că deşi au trecut trei luni dela punerea în aplicare a tratatului, Ungaria nu nu şuai că n’a dezarmat, ci din contră şi-a mărit contingentul militar şi astfel Ungaria se prezintă ca o continuă ameninţare a păcii. Comisia interaliată din Budapesta a desvoltat în privinţe această o activitate foarte redusă, care pe noi nu se poate mulţumi. Dl Mania a cerut dlui ministru să arate că s’a făcut în această chestiune până acum. Şi mai ales ca fără amânare să ceară dela Aliaţii noştri măsuri eficace pentru executarea tuturor dispoziţiilor tratatului. Calea Maramureşului Dl Maniu în continuare arată situaţia intolerabilă, în care a ajuuns Maramureşul în urma evacuării părţii nordice a acestui important ţinut. DNa îşi exprimă convingerea, că oficiul nostru extern a făcut o mare greşeală politică, atunci, când în lipsa informaţiilor trebuitoare şi cunoştinţei de cauză a ordonat evacuarea unei părţi a acestui ţinut istoric. Prin evacuarea aceasta, din punct de vedere strategic am rămas neacoperiţi la dreapta noastră, iar economiceşte am nenorocit întreg judeţul, aducând atât populaţia rămasă nouă cât şi pe cea trecută 1.» cehoslovaci, într’o situaţie intolerabilă. O mare greşală politică Atât din punct da vedere economic, cât şi administrativ, Maramureşul e azi rană deschsă, care trebue vindecată. S’au pierdut prin evacuare, valori da sute de milioane în lemne şi sare exploitată, în afară că s’au pierdut pa veci munţi, păşune şi saline da valoare incalculabilă. Dar nu numai că s’a făcut evacuarea, într’un mod pripit şi greşit, ci şi azi pare a fi negigată chestiunea frontierei noastre la Maramureş la sîptămânile trecute s’a prezentat în Sighetul-Marmaţiei, o comisie comună româno-cehoslovacă pentru delimitarea frontierei. Comisia a stat 2 zi în Sighetul-Marmaţiei şi pe urmă a plecat fără a fi terminat lucrarea. Svonurile ce au transpirat dela lucrările acestei comisiuni comune sunt cât se poate da nefavorabile pentru noi totuşi ele sunt inexacte, admiţând chiar că ele sunt întovărăşite de alarma şi neliniştea populaţiei din partea locului. Dl Miniu a cerut dlui ministru să lămurească această chestiune şi apreciind impozanţi chestiunei, să ducă tratativele de delimitare în aşa fel, ca noi românii să ajungem într’o firmă oarecare lare şi in posesia Maramureşului până la culmile cari ne interesează. (Urmează pe pagina 2 a) .