Patria, noiembrie 1932 (Anul 14, nr. 224-247)
1932-11-01 / nr. 224
Anul a XIV-lea No. 224. REDACȚIA 9i ADMINISTRAȚIA Cluj, Strada Regina Mana No. 36. Î R&dăcți și Admin. IS-3i Diirecțianeia > . , 18-St SMLIKION DIRECȚIA POLITICĂ: Comiitetul de trecu ai partidului national-țărănesc, secția Ardealului. ABONAMENT ANUALi Profesiuni libere — — Lei 800 Funcționari----------------- 700 Autorități și instituțiuni „ ICOO HI străinătate dublu. Lai Sr lA PUFTALa Pârti^l Uf HUMUUAM N«. mw/IBM. Organ al Partidului Național țărânesc Legea este folata: poHi l inirap domnilor „»o. Gonn Și Stelian Popescu tot cere controlarea ororii lor ?! E mare spaiimă În loja patriotarzilor și a paraziților politici. Legea pentru controlul averilor a fost votată. Legea a fost promulgată. Legea se va aplica. Îngrijorarea lor este dublă. Intrău cum se va putea continua cu calomniarea adversarilor politica dacă aceasta lege va intra în funcțiune ftiindcă tutuor șnapanilor, cari nu din îndemn de a purifica, ci din patima josnică a otrăvirii sufletelor au dus alternativ și succesiv fără nici un sistem campanie de denigrare împotriva tuturor oamenilor poltici, oriunde s’ar fi găsit, li s’a închis calea de manifestare. Avem legea controlului averilor, prin urmare în loc de articole anonime și atacuri comandate își gras plătite rămâne calea acționării în justiție. Dar în fața instanțelor trebuesc dovezi serioase. Popeștii sunt deci în mare fierbere. Iată s’a prezentat primul caz. Ziarele subvenționate din nu știm ce fonduri, mai bine zis pamfletele murdare. „Universul“Și „Țara Noastră“ ani de zile au dus o campanile odioasă împotriva dlui Romul Boila. Acesta la rândul său, abiia promulegată legea controlului, s-a grăbit să ceară singur revizuirea averii sale, obligându-se la justificarea provenienții ei și a invitat pe toți calomniatorii lui, numindu-i pe nume, să binevoiască a veni în fața instanțelor cu dovezile lor. Și pentru ca să nu se teamă de urmării pe cari de altfel le-i ar merita, le-a asigurat și un fel de salvus conductus. Și totuși calomniatorii aceștia de profesie preferă să bâlbâie scuze neroade și să nu ridice mănușa. Nu vor veni cu dovezi asupra afirmațiunilor de atâtea ori vânturate — îi privește. Opinia publică va ști să judece drept maniera lor scandaloasă. Dar cu latâta domnii Popescu și Goga nu s’au achitat. Dacă ne aducem bine aminte de Octavian Goga, a fost înaproape toate ziarele acuzat și nu odată, nu-și poate da seamă de 13 milioane, sumă ridicată și risipitá în câteva minute în noaptea aceea de pomină, de 5 spre 6 iunie 1927. Asupra dlui Goga mai erau și alte bănuieli în legătură cu răspândirea de broșuri pe cale administrativă, apoi cu fondurile de emigrație și altele. Neavând dovezi la îndemână noi nu vom nici afirma, că toate imvinuirile sunt adevărate, dar nici nu le vom nega. Datoria dlui Octavian Goga este însă, o datorie elementară, ca și ,dșa să ceară, singur, de la Curtea de Apel Cluj, în a cărui competență intră, ca unul cu domicilnul în Ciucea, (a propus castelul de la Ciucea) controlarea din oficiu a averii siaile și mai ales este datoria lui să se justifice în legătură cu cele 13 milioane. Vom vedea pe d. Goga, că va avea sau nu curajul ca să facă la fel cum a procedat d. Romul Boila. In orice caz până n’o va face oricine va avea dreptul să-l bănuiască, așa după cum, dsa bănuiește fără nici un temeiu pe Și tot asemenea așteptămi ca d. Stelian Popescu, director de ziar, fost ministru, să ceară și dsa controlarea oficială la averii sale, cu atât mai vârtos, că în anii după unire nu trecea zi, fără ca să nu fie invinuit fie de fraudă, fie de mită, iinvinuiri la care marele patriot n’a răspuns niciodată, — metodă care firește nu La împiedecat să acuze în permanență pe lalcii de incorectitudine. Și tot la Curtea de Apel d. Stelian Popescu va trebui să justifice administrarea unor colecte publice ,asupra cărei operații nu odată a fost bănuit. Și iarăși vom repeta, nu știm cu dreptul sau pe nedreptul. .^ea ce susținem însă este, că moralicește este obligat să ceară și el controlarea averii sale, așa cum a cerut-o d. Romul Boila. In galeria acestora, adecă la acelora, cari trebuie să-și ceară singuri revizuirea averii lor, neașteptând vre-o sesizare sau denunț particular, va trebui să intre și alții, îi vom învita pe rând. Și îi vom pofti să intre pe ușa larg deschisă a unei legi, pentru votarea căreia iau in uitat cu o falsă bucurie, dar față de care lege odată votată cu aerul, că vor aplica norma obișnuită și tradițională a sabotării. P.... a. Plantație de hași sindian In Constanța CONSTANȚA. 31. — In comuna Deleni din apropierea Constanței s-a făcut o senzațională descoperire. Anume preotul Ion Chivu ,din Timișoara, a făcut denunț la poliție că pe proprietatea agricultorului Andrei din Deleni există o importantă cultură de hașiș indian. Căpitanul de jandarmi Petrescu deplasându-se la fața locului a constatat că datele denuțului sunt reale și că pe un teritoriu de 12 km. p. un armean din Turcia cu numele Miina Kiargilos a organizat o plantație de hașiș. Jandarmerii a descoperit și a confiscat într'o magazie nu a mai puțin de 12 vagi de hașiș prelucrat. Un vagon al acestui produs costă 80 milioane lei. Conducătorul turc al plantației de hașiș, a dispărut. Alegerea de senator dela Dalji BUCUREȘTI, 31. — Ieri s’au desfășurat în județul Bălți, alegerile pentru locul de senator devenit vacant prin invalidarea dlui Novitzki, fost senator cuzist. Rezultatul scrutinului dela 18 secții din 24, este următorul: Național-țărăniști 4428 v. Liberali geogiști 1709 „ Duciști 1505 „ Cuziști 2541 „ Steriști 886 „ Socialiști 659 „ t~I XCN* Congresul micei Industrii din Ardeal și Donat TIMIȘOARA, 31. Ieri a avut loc la Timișoara congresul general al micilor industriași din Ardeal și Banat, la care a p partticipat și d. D. Ioamiescu ministru al muncii și sănătății. Reprezentantul Clujului d. Anton Moldovan a cerut înființarea unor Camere speciale de industriie întrucât la Camerile actuale preponderanța oara elementul comercial. S-a mai cerut apoi din partea diferiților reprezentanți, organizarea și raționalizarea școlilor de ucenici, unificarea legiuirilor industriale, ștergerea impozitului pe cifra afacerii etc. D. ministru D. R. Ioanițescu în răspunsul deale a arătată înființarea unor Camera separate industriale nu este posibilă decât prin modficarea constituției, va face încă tot posibilul ca actualele secțiuni de industrie și de comerț din camierile existente ,să poată lucra în mod separat. Dia a mai promis și ușurări importante în ceea ce privește impozitul de cifra de afaceri. ■i --1 Este într-adevăr surprinzător cum presa înțelege din pur interes de partid să denatureze cele mai neimportante întâmplări sau cele mai banale știri. Iată spre pildă faptul în sine foarte puțin senzațional, că „d. Maniu a plecat la Sinaia,“ cum a fost vestit în diferite ziare-UN ZIAR LIBERAL DADIST: „Suveranul a dispus ca d. Maniu să fie de urgență chemat la audiență. In jurul acestei întrevederi a Regelui cu primul ministru planează un mister“. UN ZIAR AVERESCAN: „Criza de guvern este ca și declarată. D. Maniu a plecat la Sinaia.“. UN ZIAR GOGIST: „In sfârșit s-a terminat. După rușinoase pertractări un finiseic caraghios. Guvernul Maniu pleacă huiduit de Țara întreagă“. UN ZIAR INDEPENDENT, CU NUANȚA LIBERALA: „Audiența dlui Marcu însemnează începutul crizei. Și dacă vom adaoga, că premierul n‘a plecat împreună cu d. Titulescu cetitorii noștri vor înțelege până la ce măsură se poate vorbi de armonile în guvern“. Etc. etc. Adunate de ARAL GRAZI PARODIA ZILEI Cum trebuie să scrie o gazetă perfect opoziționistă it. V-Í......... Marți, 1 Noemvrie 1932 Așteptăm ca d. Stelian Popescu directorul ziarului „Universul" fost ministru, administratorul diferitelor fonduri publice și traficant in materie de patriotism, să-și ceară singur controlarea averii sale. Reduceri de impozite Instrucțiunile ministerului ac finanțe, pentru orianele subaterne Următor legii votate în sesiunea extraordinara a panamemului prin care sa ne avut reducerea unora con coiere" impoziteior direole și anume: impozitul agnool, impozitul pe venitul proiprietapiior ciauite și impozitui pe venitul profesional pentru profesionisștii noeri, ministerul de finanțe la nat acum urmatoarele instrucțiuni organelor subalterne. IMPOZITUL AGRICOL Reducerea acordată prin art. 1 al legii suscitate este operată cu începere dela 1 Octomvrie 1932 până la evaluarea din nou a veniturilor proprietăților agricole de către comisiunile de recensământ și se referă numai la cotele acestui impozit. Intr’adevăr se prevede reducerea cu jumătate a cotei Statului și reducerea cu un sfert a cotelor adiționale. Cum această reducere este legată de operațiunea evaluării pentru viitoarea perioadă veniturilor de recensământ care începe la 1 Ianuarie 1933 și din aceste lucrări vor începe în curând, înseamnă că reducerea prevăzută de art. 1 din legea amintită se aplică deocamdată numai pentru trimestrul Octomvrie 1932. Efectuarea acestor reduceri în matricole și roluri se va face sub directa supraveghere a controlorilor respectivi pentru a se evita orice erori. Controlorii rămân solidar răspunzători împreună cu perceptorii pentru orice pagubă s-ar aduce Statului. Pentru diferențele astfel constatate pentru anul 1932 se vor înainta state de scădere numerice, fără bază, până cel mai târziu la 1 Decemvrie a. c., pentru a se opera înainte de închiderea anului, în scriptele Ministerului. Dacă eventual debitul a fost integral achitat pe 1932 diferența plătită în plus pe trimestrul Octomvrie 1932 față de reducerea de mai sus se va conta asupra anului 1933. In asemenea cazuri operația în roluri și matricole nu se va mai face pentru trimestrul Octomvrie 1932, luându-se numai ăotă in partida contribuabilului de Suma piUMia la plus pentru a se face cum £».UE>inea pe auui xuaa. O a atras atențiunea ca reducerea pe uutiuestrul ucidiuvrie la uZ au se opereaza in matricole la veuituni, care raman nescutunaie, ci numai asupra impozitului datorat. IMPOZITUL REVENITUL a turtuPITAȚILOR CeaDITE Articolul 2 al legii sus amintite prevede precis că pentru impozitul pe clădiri cota impozitului se reduce abia 12 la sută la 10 la sută. După cum se vede e vorba numai de partea Statului care a fost redusă, nu și de adiționale care rămân a se aplica intocmai ca până acum. Prin urmare la impunerile ce se vor face în viitor ca și la recensământul general care va începe în curând, cota Statului va fi de 10 la sută plus adiționalele aplicate ca și până acum pentru drumuri. Cota de 20 la sută pentru cei ce locuiesc în străinătate mai mult de șase luni nu s’a schimbat. Reducerea e operantă cu începere dela 1 Octomvrie 1932. Prin urmare, cota Statului pentru impozitul pe clădiri datorit pe trimestrul Octomvrie 1932 în urma eventualelor scăderi ipotecare, se reduce de la 12 la sută la 10 la sută. Aceasta înseamnă că impozitul datorit pe trimestrul Octomvrie 1932, partea Statului se reduce cu o șesime. Adiționalele pentru drumuri pentru taxa de 2 la sută rămân neși schimbate. IMPOZITUL PE VENITURILE PROFESIONALE Articolul 3 din legea de mai sus reduce cota impozitului profesional numai pentru profesioniștii liberi de la 8% la 6%. Și aci ca și la impozitul pe clădiri reducerea poartă numai asupra păiței (cotei) Statului, nu și asupra adiționalelor stabilite conform legei contribuțiunilor directe și a adiționalelor pentru drumuri care rămân neschimbate. Prin urmare, la impunerile ce se vor face în viitor cota impozitului profesional pentru profesioniștii liberi va fi de 6% plus adiționalele. Reducerea fiind operantă tot de la 1 Octomvrie 1932, înseamnă că impozitul datorit de către profesioniștii liberi pe trimestrul Octomvrie 1932 se reduce numai în ce privește partea Statului cu un sfert. Această reducere se va face însă cu toată atențiunea spre a nu se acorda acest avantaj , altor contribuabili impuși la impozitul profesional cum ar fi meseriașii și cei ce exercită alte ocupațiuni necomerciale. Sunt considerați ca profesioniști liberi, avocații medicii, veterinarii, dentiștii, moașele, inginerii, arhitecții, muzicanții, pictorii, sculptorii, etc. comemorarea lui Alexandrul cel Bun BUCUREȘTI. 31. — In mănăstirea Bistrița de lângă Piatra-Neamț a avut loc ieri serbarea comemorării a 500 de ani de la moartea Voevodul moldovean Alexandru cel Bun. La ceasta comemorare a luat parte și M. Sia Regele Carol al II-lea împreună cu Marele Voevod Mihai, însoțiți f fiind die dd. Iuliu Maniu prim-ministru, Gusti și Ghelmegeanu. Ceremonia religioasă a fost celebrată de către mitropolitul Pimen al Moldovei, care cu acest prilej a ținut o înălțătoare cuvântare, inccentuând rolul lui Alexandru cel Bun la întemeierea și organizarea bisericii moldovenești. D. ministru Gusti a vorbit despre activitatea culturală și socială a lui Alexandru cel Bun apoi M. La Regele Carol l al II-lea într’o emoționantă cuvântare a omagiat memoria marelui Voevod, care a lăsat cele mai frumoase amintiri din domnia sa de 32 de ani, marile lui calități fiind eternizate și de adjectivul cel Bun pe care l-a adăugat poporul, numelui său. După serbare M. S. Regele și suita Sa, au vizitat mormântul voevodului din cripta mănăstirea, apoi au luat parte la banchet. După masă M. S. Regele și Voevodul Mihai s’au întors la Sinaia iar d. luHu Maniu și doi miniștri Gustășăi Ghelmegeanu la București. Inaugurări... Un an plin de zbuciumări și necazuri materiale, sărac în arginți și bogat în șomeuri, iată cum am putea caracteriza cel de al 1932-lea înconjur al pământului în jurul soarelui de la Eristos încoace. Dar lăsând la o parte neajunsurile de ordin material, criza a lovit din plin și acolo, unde poate că ar fi putut trece și fără să-și facă popas. E vorba de institutele noastre de știință și cultură de toate gradele și toate nuanțele. Ne-am obișnuit — durere — să înregistrăm mereu greve studențești, închideri de școale ca să nu mai vorbim de congresele de protestare care se țin lanț dintr'un capăt în celălit al țării, în cari membrii corpului didactic își revendică drepturile la viață. Astfel stând lucrurile, inaugurările de nouă locașuri pentru știință și cultură, cari în ciuda tuturor neajunsurilor, totuși se mai fac, comtitue pentru noi, evenimente grandioase. Și în această privință, Clujul se poate mândri că în acest an a reușit să se plaseze în fruntea tuturor centrelor din țară. Acum o săptămână s-a insipumt monumentala clădire a înaltei Academii de Studii Agricole iar ieri mândrul local al gimnazului „Anghelescu“. Despre inaugurarea din Duminica trecută, informațiile au fost date din plin. S-a scris puțin despre frumoasa realizare din str. Brătianu, care ieri a fost dată mezăreiei înalte. E vorba de noul local al gimnaziului „Anghelescu“ pe care o mână de oameni de inimă, fără concursul statului și al oficialității, a reușit să-l statornicească în inima metropolei Ardealului, drept un pivot al culturei și civilizației românești. Nu au fost în modesta sală protesinală, unde par. Cociuban a invocat harul Părintelui Ceresc, nici reprezentanți și nici imnuri de zgomotoasă slavă. Nu pentru că aici n‘ar fi fost locul, ci pentru că cei cari stau în fruntea acestei instituții, profesori și părinți, au înțeles întotdeauna ca realizările ce le fac să fie, nu un prilej de auto lăudare ci de real serviciu pentru mărețul scop pe care-l urmăresc. Modești, silitori, conșiîi de datoria ce te incumbă, și mai ales simțitori adevărați ai vremurilor, părinții gimnaziului „Anghelescu“, zi de zi pun cărămidă de cărămidă, tăcuți dar cu atât mai plini de avânt, pentru desăvârșirea marei opere de cucerire culturală și științifică a acestui pământ. Iată de ce am crezut de bine să încrestăm fericitul eveniment, care înseamnă pentru cei cari conduc acest așezământ in frunte cu d. dr. Emil Bațegan președintele Comitetului școlar și I. Pop Zeicani directorul lui, un frumos și binemeritat omagiu. Prin inaugurarea de ieri, Școala românească de pe aceste plaiuri, a înregistrat o nouă biruință, care dorim să fie mereu reînoită de alte și alte realizări în acest domeniu. sosirea dna M Mironesca la Paris cu PARIS. 31. — Ieri a sosit la Paris Orient-Expresul d. G. G. Mironescu vice-președintele consiliului, de miniștri al României, însoțit de dna. La gară die lor au fost salutați de către domnii miniștri Dinu Cezianu și Zeuceanu, cum își de întreg personalul legației din Paris. Teatirul romanesc In Ardeal pâna la Unire — Schita Istoricd ca pritelnicentenaralul celei dintare piese originale românești — ne ION CREAZU II. Mluența mișcării teatrale din Principate dădea tot Brașoviului. Ea va deschide o epocă nouă în desvoltarea teatrului românesc, din Ardeal când din indirectă își întâmplătoare va deveni directă, când mierea graiului românesc va fi gustată din gura celor mai mari meșteri ai lui: Fany Tardhini, Pascaly, Miko. Turneele acestor trei protagioniști ai scenei române vor contribui nu numai la creșterea pasiunei Ardelenilor pentru teatrul românesc, ci vor revărsa asupra lor un adevărat val de înviorare națională. începutul l-a făcut Fany Tardini. Ea nu a mers însă mai departe de Brașov, cu toate că a avut intenția. Dar aici dă în anii 1863, 1864, 1865 și 1866 câte o serie de reprezentații (12 în 1865) și piese românești și mai ales traduceri din fanțuzește. Publicul aleargă cu mai multă însuflețire la cele dintâiu. Atât entuziasm au trezit turneele acestea încât în 1864, neacordându-i-se marei artiste teatrul orășenesc, brașoveanul I. B. Popp a amenajat, pe propriile spese, o scenă corespunzătoare în sala de gimnastică a liceului românesc. întâiul turneu mare îl face însă M. Pascaly, în 1868. El începe la Brașov, în 17 Maiu. Aoi ansamblul joacă o lună încheiată. In 16 Iunie pleacă la Sibiu, unde lniSiGiliu'OT'** dă gratuit teatrul orășenesc. Itinerarul continuă la Lugoj, Timișoara, Arad și sfârșește la Otravița. Repertoriul era alcătuit din piese străine și originale. Sălile erau încărcate la toate reprezentațiile; entuziasmul lua încă proporții de delir când se reprezentau piese cu subiect național, ca de pildă Mihaiu Viteazul după Lupta de la Călugăreni. De aceea pretutindeni a fost o ploaie de flori, banchete și cadouri. Printre cei cari se înghesuiau în săli erau și țărani. La reprezentațiile din Timișoara s -au alergat și Români din Budapesta. Drumul acesta de triumf neîntrerupt, mai mult decât pe oricine a însuflețit pe sufleurul trupei, Mihail Eminescu. Dealungul lui a făcut el cunoștință cu sufletul robust și înflăcărat al Ardealului. Cu mult mai mare răsunet decât Pascaly a avut, doi ani mai târziu, Mblo, cu turneul lui, alcătuit din repertoriu exclusiv național (mai ales Alecsandri). Pascaly nu a putut atinge decât sudul. MiHo se va avânta până la Cluj și Oradea-Mare *). Turneul lui încep Intr'o știre din Federațiunea (Nnul din 19-31 Iulie, 1870) îl găsesc anunțat și pentru Pesta. Cu mijloacele care îmi stau la dispoziție la Cluj nu am putut controla dacă s-a dus sau nu până acolo, li pe tot la Brașov, la începutul lui Iunie și continuă la Sibiu, Cluj și Oradea Mare. In capitala Ardeaului Milló a avut deosebita cinste să joace pe scena teatrului Maghiar, cinste care nu a mai fost acordată până la el nici unei trupe străine. Mai mult, din respect pentru renumele protagonistului scenei române la întâia lui reprezentație, Lipitorile Satelor, au asistat foarte mulți Unguri. Prea sa ungurească este plină de elogii pentru bătrânul comedian. Buchetele, cadourile, fiorile Dau asaltat și pe el. La Brașov i s-a dat un pahar de argint și o tabacheră. Societatea de lectură a studenților din Cluj îi oferă un banchet și diploma de membru de onoare. Cu un an mai târziu Pascaly face al doilea turneu al său, atingând mai multe orașe decât în întâiul (pe lângă cele amintite: Blaj, Năsăud, Oradea) și fiind primii pretutindeni cu aceeași reprecupețită însuflețire. Turneele Fany Tardini, Pascaly și Miko au impresionat atât de adânc pe Ardeleni, încât își vor aminti de ele de câte ori vor vorbi de teatru românesc, până târziu în pragul veacului al XX-lea. In jurul lor s'au creat adevărate legende. De aceea rolul lor în desvoltarea teatrului din Ardeal este covârșitor. III. Ele vor da, mai întâi, un nou avânt forțelor locale. Diletanții se înmulțesc considerabil. Ii vom întâlni mai ales la licee — și nu numai la case românești — și universități. Cu timpul reprezentațiile de diletanți vor fi nelipsite din toate orașele și dintr-un mare număr din satele Ardealului și ale Banatului. Din încercările diletanților, în această sumară privire istorică, merită să fie amintită societatea, alcătuită de tinerii români de la liceul rom. cat. din Cluj pe la anii 1869— 1870. Sufletul societății a fost tânărul Ion Baciu, care mai târziu ajuns preot în Șoimuș, va face acolo teatrul țărănesc. Diletanții de la Cluj au dat reprezentații între 1868 și 1875. O influență covârșitoare a avut asupra lor turneul lui Millo. Cu toate că nu a dat la Cluj decât șase reprezentații, Milo a devenit maestrul lor. La spectacolele lui tinerii sunt numai ochi și urechi. Cu atâta seriozitate s-au așternut și la treabă încât în 1871, doi dintre membrii ansamblului lui Pascaly, soții Alexandrescu, se alătură lor pentru a face împreună un turneu prin Ardeal. Cu un repertoriu alcătuit din creo 11 piese, mai ales de ale lui Alecsandri (între ele și Lipitorile Satelor, cu care îi cucerise Millo),cutreeră o mare parte din orașele Ardealului **). Fiind alcătuită în deosebi din seri de liceu, Societatea se risipește, când membrii ei părăsesc băncile școalei. Activitatea ei dovedește însă cât de mare era dorința tinerilor ardeleni de a avea teatru românesc și cât de mulți dintre ei s-ar fi devotat artei dramatice, dacă împrejurările le-ar fi permis. Dar, deși cariera de actor nu surâdea de loc Românilor din Ardeal, nici în această vreme când actorul nu mai era comedianul de altă dată, totuși s-au găsit printre ei * * Au vizitat orașele Turda, Abrud, Brad, Hațeg, Deva, Gherla, Dej, Șomcuta, Lăpușulung., Beclean, Năsăud. " câțiva, cari mai ales sub impresia turneelor din România liberă, se dedicară teatrului. Nu voiu vorbi de cei cari au trecut în Vechiul Regat, ci mă mulțumesc să amintesc pe doi, cari dacă nu sta dăruit exclusiv fraților lor de acasă, te-au dat o bună parte din activitatea lor, contribuind astfel la mărirea dragostei pentru teatru dincoace de munți. Sunt Z. D. Ionescu și G. A Petculescu, întâiul este brașovean de naștere și unul din cei mai mari cupletiști din câți am avut. Canțonetele lui Alecsandri nu au avut un interpret asemenea decât în Miile, care dacă îl întrecea pe lonescu în jocul scenic, nu-l egala în voce. lonescu a fost o celebritate a Bucureștiului. Caragiale l-au întrodus la o Noapte furtunoasă (El e lonescu de la Union). Turneele în Ardeal și le-a început în 1872 și au durat, aproape fără întrerupere, până în 1889. El nu s-a oprit numai în orașele mari, ci și în orășelele și satele mai înstărite. Il atrăgeau mai ales Bănățenii, atât de iubitori de muzică. In turneele lui prin Banat a atins până și satele de la extremitatea apuseană, ca Giula și Măcău. Mai mult, în turneele lui, Ionescu nu se mărginește numai la Ardeal și Banat, ci merge până la Pesta și Viena, unde nu e admirat numai de coloniile românești, ci și de străini de înaltă autoritate. Intr'un turneu din 1880 a adus cu sine un întreg ansamblu de comedie. Printre actori întâlnim pe Manolescu, Petrescu și Alexandrescu. Repertoriul lor era alcătuit în deosebi din canțonete și vodeviluri. G. A. Petculescu a bătut un drum mai spinos. Pe un portret al lui, executat de proto-