Patria, noiembrie 1932 (Anul 14, nr. 224-247)

1932-11-01 / nr. 224

Anul a XIV-lea No. 224. REDACȚIA 9i ADMINISTRAȚIA Cluj, Strada Regina Mana No. 36. Î R&dăcți și Admin. IS-3i­ Diirecțianeia > . , 18-St SMLIKION DIRECȚIA POLITICĂ: Comiitetul de trecu ai partidului national-țărănesc, secția Ardealului. ABONAMENT ANUALi Profesiuni libere — — Lei 800 Funcționari----------------- 700 Autorități și instituțiuni „ ICOO HI străinătate dublu. Lai Sr lA PUFTALa Pârti^l Uf HUMUUAM N«. mw/IBM. Organ al Partidului Național țărânesc Legea este folata: poHi­ l inirap domnilor „»o. Gonn Și Stelian Popescu tot cere controlarea ororii lor ?! E mare spaiimă În loja patriotarzi­lor și a paraziților politici. Legea pentru controlu­l averilor a fost vo­­tată. Legea a fost promulgată. Legea se va aplica. Îngrijorarea lor este dublă. Intrău cum se va putea conti­nua cu calomniarea adversarilor po­litica dacă aceasta lege va intra în funcțiune f­­­tiindcă tutuor șnapa­nilor, cari nu din îndemn de a puri­fica, ci din patima josnică a otrăvirii sufletelor au dus alternativ și succe­siv fără nici un sistem campanie de denigrare împotriva tuturor o­ameni­­lor poltici, ori­unde s’ar fi găsit, li s’a închis calea de manifestare. A­­vem legea controlului averilor, prin urmare în loc de articole anonime și atacuri comandate își gras plătite ră­mâne calea acționării în justiție. Dar în fața instanțelor trebuesc do­vezi serioase. Popeștii sunt deci în mare fierbere. Iată s’a prezentat primul caz. Zia­rele subvenționate din nu știm ce fon­duri, mai bine zis pamfletele murda­re. „Universul“­­Și „Țara Noastră“ ani de zile au dus o campanile odioasă împotriva dlui Romul Boila. Acesta la rândul său, abiia promulegată legea controlului, s-a grăbit să ceară singur revizuirea averii sale, obligându-se la justificarea provenienți­i ei și a invi­tat pe toți calomniatorii lui, numin­­du-i pe nume, să binevoiască a veni în fața instanțelor cu dovezile lor. Și pentru ca să nu se teamă de urmării pe cari de altfel le-i ar merita, le-a asigurat și un fel de salvus conduc­­tus. Și totuși calomniatorii ace­știa de profesie preferă să bâlbâie scuze ne­­roade și să nu ridice m­ănușa. Nu vor veni cu dovezi asupra afirmațiunilor de atâtea ori vânturate — îi privește. Opinia publică va ști să judece drept maniera lor scandaloasă. Dar cu latâta domnii Popescu și Go­­ga nu s’au achitat. Dacă ne aducem bine aminte de Octavian Goga, a fost în­­aproape to­ate ziarele acuzat și nu odată, nu-și poate da seamă de 13 milioane, sumă ridicată și risipitá în câteva minute în noaptea aceea de pomină, de 5 spre 6 iunie 1927. Asu­pra dlui Goga mai erau și alte bă­nuieli în legătură cu răspândirea de broșuri pe cale administrativă, apoi cu fondurile de emigrație și altele. Neavând dovezi la îndemână noi nu vom nici afirma, că toate im­vinuirile sunt adevărate, dar nici nu le vom nega. Datoria dlui Octavian Goga este însă, o datorie elementară, ca și ,dșa să ceară, singur, de la Curtea­­ de Apel Cluj, în a cărui competență in­tră, ca unul cu domicilnul în Ciucea, (a propus castelul de la Ciucea) contro­larea din oficiu a averii siaile și mai ales este datoria lui să se justifice în legătură cu cele 13 milioane. Vom vedea pe d. Goga, că va avea sau nu curajul ca să facă la fel cum a pro­cedat d. Romul Boila. In orice caz până n’o va face ori­cine va avea dreptul să-l bănuiască, a­șa după cum, dsa bănuiește fără nici­ un temeiu pe Și tot asemenea așteptămi ca d. Stelian Popescu, director de ziar, fost ministru, să ceară și dsa controlarea oficială la averii sale, cu atât mai vârtos, că în anii după unire nu tre­cea zi, fără ca să nu fie invinuit fie de fraudă, fie de mită, iinvinuiri la care marele patriot n’a răspuns nici­odată, — metodă care firește nu La împiedecat să acuze în permanență pe lalcii de incorectitudine. Și tot la Curtea de Apel d. Stelian­ Popescu va trebui să justifice administrarea unor colecte publice ,asupra cărei operații nu odată a fost bănuit. Și iarăși vom repeta, nu știm cu dreptul sau pe ne­dreptul. .­^ea ce susținem însă este, că moralicește este obligat să ceară și el controlarea averii sale, așa cum a ce­ru­t-o d. Romul Boila. In galeria­­ acestora, adecă la ace­lora, cari trebuie să-și ceară singuri revizuirea averii lor, neaștep­tând vre-o sesizare sau denunț particular, va trebui să intre și alții, îi vom în­­vita pe rând. Și îi vom pofti să intre pe ușa larg deschisă a unei legi, pen­tru votarea căreia iau in uitat cu o falsă bucurie, dar față de care lege odată votată cu aerul, că vor aplica norma obișnuită și tradițională a sa­botării. P.... a. Plantație de hași sindian In Constanța CONSTANȚA. 31. — In comuna Deleni din a­propierea Constanței s-a făcut o sen­­zațională descoperire. An­um­e preotul Ion Chivu ,din Timiș­o­ara, a făcut denunț la po­­­liție că pe proprietatea agricultorului An­drei din Deleni există o importantă cultură de hașiș indian. Căpitanul de jandarmi Pe­­trescu depla­sându-se la fața locului a con­statat că datele denuțului sunt reale și că pe un teritoriu de 12 km. p. un armean din Turcia cu numele Miina Kiargilos a organi­zat o plantație de hașiș. Jandarmerii a descoperit și a confiscat într'o magazie nu a mai puțin de 12 vagi de hașiș prelucrat. Un­ vagon al acestui produs costă 80 milioa­ne lei. Conducătorul turc al plantației de hașiș, a dispărut. Alegerea de senator dela Dalji BUCUREȘTI, 31. — Ieri s’au des­fășurat în județul Bălți, alegerile pen­tru locul de senator devenit vacant prin invalidarea dlui Novitzki, fost senator cuzist. Rezultatul scrutinului dela 18 sec­ții din 24, este următorul: Național-țărăniști 4428 v. Liberali geogiști 1709 „ Duciști 1505 „ Cuziști 2541 „ Steriști 886 „ Socialiști 659 „ t~I­ XCN* Congresul micei Indu­­strii din Ardeal și Donat TIMIȘOARA, 31. Ieri a a­vut loc la Timi­șoara congresul general al micilor indu­striași din Ardeal și Banat, la­­ care a p par­tticipat și d. D. Ioami­escu ministru al mun­cii și sănătății. Reprezentantul Clujului d. Anton Moldovan a cerut înființarea unor Came­re speciale de in­dustriie întrucât la Camerile actuale preponderanța o­ara ele­mentul comercial. S-a mai cerut apoi din partea di­feriților reprezentanți, organizarea și raționalizarea școlilor de ucenici, unifi­carea legiuirilor industriale, ștergerea im­pozitului pe cifra afacerii etc. D. ministru D. R. Ioanițescu în răspunsul deale a ară­tat­­­ă înființarea unor Camera separate in­dustriale nu este posibilă d­ecât prin mo­d­­ficarea constituției, va face încă tot posibi­lul ca actualele s­ecțiuni de industrie și de comerț din camierile existente ,să poată lu­cra în mod separat. Dia a mai promis și ușurări importante în ceea ce privește impo­zitul de cifra de afaceri. ■i --1 Este într-adevăr surprinzător cum presa înțelege din pur interes de partid să dena­tureze cele mai neimportante întâmplări sau cele mai banale știri. Iată spre pildă f­ap­­tul în sine foarte puțin senzațional, că „d. Maniu a plecat la Sinaia,“ cum a fost vestit în diferite ziare-UN ZIAR LIBERAL DADIST: „Suveranul a dispus ca d. Maniu să fie de urgență chemat la audiență. In jurul acestei întrevederi a Regelui cu primul mi­­nistru planează un mister“. UN ZIAR AVERESCAN: „Criza de guvern este ca și declarată. D. Maniu a plecat la Sinaia.“.­­ UN ZIAR GOGIST: „In sfârșit s-a terminat. După rușinoase pertractări un finiseic caraghios. Guvernul Maniu pleacă huiduit de Țara întreagă“. UN ZIAR INDEPENDENT, CU NUAN­ȚA LIBERALA: „Audiența dlui Marcu însemnează înce­putul crizei. Și dacă vom adaoga, că pre­mierul n‘a plecat împreună cu d. Titulescu cetitorii noștri vor înțelege până la ce mă­sură se poate vorbi de armonile în guvern“. Etc. etc. Adunate de ARAL GRAZI PARODIA ZILEI Cum trebuie să scrie o gazetă perfect opoziționistă it. V-Í......... Marți, 1 Noemvrie 1932 Așteptăm ca d. Stelian Popescu directorul ziarului „Universul" fost ministru, administratorul diferite­lor fonduri publice și traficant in materie de patriotism, să-și ceară singur controlarea averii sale. Reduceri de impozite Instrucțiunile ministerulu­i­ ac finanțe, pentru ori­anele subaterne Următor legii votate în sesiunea extraordinara a panamemului prin care s­a ne avut reducerea unora con coiere" impozitei­or direole și anume: impozitul agnool, impozitul pe veni­tul proiprietapiior ciauite și impozitui pe venitul profesional pentru profe­­sionisș­tii noeri, m­­inisterul de finanțe la nat acum urmatoarele instrucțiuni organelor subalterne. IMPOZITUL AGRICOL Reducerea acordată prin art. 1 al legii suscitate este operată cu înce­pere dela 1 Octomvrie 1932 până la evaluarea din nou a veniturilor pro­prietăților agricole de către comisiu­­nile de recensământ și se referă nu­mai la cotele acestui impozit. Intr’adevăr se prevede reducerea cu jumătate a cotei Statului și redu­cerea cu un sfert a cotelor adiționale. Cum această reducere este legată de operațiunea evaluării pentru viitoarea perioadă veniturilor de recen­sământ care începe la 1 Ianuarie 1933 și d­in aceste lucrări vor începe în cu­rând, înseamnă că reducerea prevă­zută de art. 1 din legea amintită se aplică deocamdată numai pentru tri­mestrul Octomvrie 1932. Efectuarea acestor reduceri în ma­tricole și roluri se va face sub directa supraveghere a controlorilor respec­tivi pentru a se evita orice erori. Controlorii rămân solidar răspunză­tori împreună cu perceptorii pentru orice pagubă s-ar aduce Statului. Pentru diferențele astfel constatate pentru anul 1932 se vor înainta state de scădere numerice, fără bază, până cel mai târziu la 1 Decemvrie a. c., pentru a se opera înainte de închide­rea anului, în scriptele Ministerului. Dacă eventual debitul a fost inte­gral achitat pe 1932 diferența plătită în plus pe trimestrul Octomvrie 1932 față de reducerea de mai sus se va conta asupra anului 1933. In aseme­nea cazuri operația în roluri și matri­cole nu se va mai face pentru trimes­trul Octomvrie 1932, luându-se numai ăotă in partida contribuabilului de Suma piUMia la plus pentru a se face c­um £».UE>inea pe auui xuaa. O a atras atenți­unea ca reducerea pe uutiuestrul ucidiuvrie la uZ au se oper­eaza in matricole la veuituni, ca­re raman nescutunaie, ci numai asu­pra impozitului datorat. IMPOZITUL RE­VENITUL a turtuPITAȚILOR Cea­­DITE Articolul 2 al legii sus amintite prevede precis că pentru impozitul pe clădiri cota impozitului se reduce abia 12 la sută la 10 la sută. După cum se vede e vorba numai de partea Sta­­tului care a fost redusă, nu și de adi­ționale care rămân a se aplica intoc­­mai ca până acum. Prin urmare la impunerile ce se vor face în viitor ca și la recensă­mântul general care va începe în cu­rând, cota Statului va fi de 10 la sută plus adiționalele aplicate ca și până acum pentru drumuri. Cota de 20 la sută pentru cei ce locuiesc în străi­nătate mai mult de șase luni nu s’a schimbat. Reducerea e operantă cu începere dela 1 Octomvrie 1932. Prin urmare, cota Statului pentru impozitul pe clă­diri datorit pe trimestrul Octomvrie 1932 în urma eventualelor scăderi i­­potecare, se reduce de la 12 la sută la 10 la sută. Aceasta înseamnă că im­pozitul datorit pe trimestrul Octom­vrie 1932, partea Statului se reduce cu o șesime. Adiționalele pentru drumuri pentru taxa de 2 la sută rămân ne­și schimbate. IMPOZITUL PE VENITURILE PROFESIONALE Articolul 3 din legea de mai sus reduce cota impozitului profesional numai pentru profesioniștii liberi de la 8% la 6%. Și aci ca și la impozitul pe clădiri reducerea poartă numai asu­pra păiței (cotei) Statului, nu și asu­pra adiționalelor stabilite conform le­gei contribuțiunilor directe și a adi­ționalelor pentru drumuri care rămân neschimbate. Prin urmare, la impunerile ce se vor face în viitor cota impozitului profesional pentru profesioniștii li­beri va fi de 6% plus adiționalele. Reducerea fiind operantă tot de la 1 Octomvrie 1932, înseamnă că impo­zitul datorit de către profesioniștii li­beri pe trimestrul Octomvrie 1932 se reduce numai în ce privește partea Statului cu un sfert. Această reducere se va face însă cu toată atențiunea spre a nu se a­­corda acest avantaj , altor contri­buabili impuși la impozitul profesio­­­nal cum ar fi meseriașii și cei ce e­­xercită alte ocupațiuni necomerciale. Sunt considerați ca profesioniști li­beri, avocații medicii, veterinarii, dentiștii, moașele, inginerii, arhitecții, muzicanții, pictorii, sculptorii, etc. comemorarea lui Alexandrul cel Bun BUCUREȘTI. 31. — In mănăstirea Bistrița de lângă Piatra-Neamț a a­­vut loc ieri serbarea comemorării a 500 de ani de la moartea Voevodul moldovean Alexandru cel Bun. La ceasta comemorare a luat parte și M. Sia Regele Carol al II-lea împreu­­­nă cu Marele Voevod Mihai, însoțiți f fiind die dd. Iuliu Maniu prim-mini­­stru, Gusti și Ghelmegeanu. Ceremo­nia religioasă a fost celebrată de că­tre mitropolitul Pimen al Moldovei, care cu acest prilej a ținut o înălță­toare cuvântare, inccentuând rolul lui Alexandru cel Bun la întemeierea și organizarea bisericii moldovenești. D. ministru Gusti a vorbit despre activi­tatea culturală și socială a lui Ale­xandru cel Bun apoi M. La Regele Carol l al II-lea într’o emoționantă cuvântare a omagiat memor­ia mare­lui Voevod, care a lăsat cele mai fru­moase amintiri din domnia sa de 32 de ani, marile lui calități fiind eterni­zate și de adjectivul cel Bun pe care l-a adăugat poporul, numelui său. După serbare M. S. Regele și suita Sa, au vizitat mormântul voevodului din cripta mănăstirea, apoi au luat parte la banchet. După masă M. S. Regele și Voevodul Mihai s’au întors la Sinaia iar d. luHu Maniu și doi mi­niștri Gustă­­șăi Ghelmegeanu la Bucu­rești. Inaugurări... Un an plin de zbuciumări și necazuri ma­teriale, sărac în arginți și bogat în șomeuri, iată cum am putea caracteriza cel de al 1932-lea înconjur al pământului în jurul soarelui de la Eristos încoace. Dar lăsând la o parte neajunsurile de or­din material, criza a lovit din plin și acolo, unde poate că ar fi putut trece și fără să-și facă popas. E vorba de institutele noastre de­­ știință și cultură de toate gradele și toate nuan­țele. Ne-am obișnuit — durere — să înre­gistrăm mereu greve studențești, închideri de școale ca să nu mai vorbim de congre­sele de protestare care se țin lanț dintr'un capăt în celălit al țării, în cari membrii corpului didactic își revendică drepturile la viață. Astfel stând lucrurile, inaugurările de nouă locașuri pentru știință și cultură, cari în ciuda tuturor neajunsurilor, totuși se mai fac, comtitue pentru noi, evenimente grandioase. Și în această privință, Clujul se poate mândri că în acest an a reușit să se plaseze în fruntea tuturor centrelor din țară. Acum o săptămână s-a insipumt monumentala clădire a înaltei Academii de Studii Agri­cole iar ieri mândrul local al gimna­zului „Anghelescu“. Despre inaugu­rarea din Duminica trecu­tă, informațiile au fost date din plin. S-a scris puțin despre frumoasa realizare din str. Brătianu, care ieri a fost dată me­­zărei­ei înalte. E vorba de noul local al gimnaziului „Anghelescu“ pe care o mână de oameni de inimă, fără concursul statu­lui și al oficialității, a reușit să-l statorni­cească în inima metropolei Ardealului, drept un pivot al culturei și civilizației ro­mânești. Nu au fost în modesta sală protesinală, unde par. Cociuban a invocat harul Părin­telui Ceresc, nici reprezentanți ș­i nici im­­nuri de zgomotoasă slavă. Nu pentru că aici n‘ar fi fost locul, ci pen­­tru că cei cari stau în fruntea acestei insti­tuții, profesori și părinți, au înțeles în­tot­deauna ca realizările ce le fac să fie, nu un prilej de auto lăudare ci de real serviciu pentru mărețul scop pe care-l urmăresc. Modești, silitori, conșiîi de datoria ce te incumbă, și mai ales simțitori adevărați ai vremurilor, părinții gimnaziului „Angheles­cu“, zi de zi pun cărămidă de cărămidă, tă­­cuți dar cu atât mai plini de avânt, pentru desăvârșirea marei opere de cucerire cul­turală și științifică a acestui pământ. Iată de ce am crezut de bine să încre­­­stăm fericitul eveniment, care înseamnă pentru cei cari conduc acest așezământ in frunte cu d. dr. Emil Baț­egan președintele Comitetului școlar și I. Pop Zeicani direc­torul lui, un frumos și binemeritat omagiu. Prin inaugurarea de ieri, Școala românea­scă de pe aceste plaiuri, a înregistrat o nouă biruință, care dorim să fie mereu reînoită de alte și alte realizări în acest domeniu. sosirea dna M Mironesca la Paris cu PARIS. 31. — Ieri a sosit la Paris Orient-Expresul d. G. G. Miro­­nescu vice-președintele consiliului, de miniștri al României, însoțit de dna. La gară die lor au fost salutați de că­tre domnii miniștri Dinu Cezianu și Zeuceanu, cum își­ de întreg personalul legației din Paris. Teatirul romanesc In Ardeal pâna la Unire — Schita Istoricd ca pritelni­centenaralul celei dintare piese originale românești — ne ION CREAZU­ II. Mluența mișcării teatrale din Princi­pate dădea tot Brașoviului. Ea va deschide o epocă nouă în desvoltarea teatrului româ­nesc, din Ardeal când din indirectă își în­tâmplătoare va deveni directă, când mierea­ graiului românesc va fi gustată din gura celor mai mari meșteri ai lui: Fany Tar­­dhini, Pascaly, Mik­o. Turneele acestor trei protagioni­ști ai scenei române vor contribui nu numai la creșterea pasiunei Ardelenilor pentru teatrul românesc, ci vor revărsa asu­pra lor un adevărat val de înviorare națio­­na­lă. începutul l-a făcut Fany Tardini. Ea nu a mers însă mai departe de Brașov, cu toate că a avut intenția. Dar aici dă în anii 1863, 1864, 1865 și 1866 câte o serie de reprezen­­tații (12 în 1865) și piese românești și mai ales traduceri din fanțuzește. Publicul alear­gă cu mai multă însuflețire la cele dintâiu. Atât entuziasm au trezit turneele acestea încât în 1864, neacordându-i-se marei artiste teatrul orășenesc, brașoveanul I. B. Popp a amenajat, pe propriile spese, o scenă cores­punzătoare în sala de gimnastică a liceului românesc. întâiul turneu mare îl face însă M. Pas­­caly, în 1868. El începe la Brașov, în 17 Maiu. Aoi ansamblul joacă o lună încheia­tă. In 16 Iunie pleacă la Sibiu, unde ln­iSiG­­iliu'OT'** dă gratuit teatrul orășenesc. Itinerarul con­­tinuă la Lugoj, Timișoara, Arad și sfârșește la Otravița. Repertoriul era alcătuit din piese străine și originale. Sălile erau încărcate la toate repre­zentațiile; entuziasmul lua încă proporții de delir când se­­ reprezentau piese cu subiect național, ca de pildă Mihaiu Vi­­tea­zul după Lupta de la Călugăreni. De aceea pretutindeni a fost o ploaie d­e flori, ban­chete și­­ cadouri. Printre cei cari se înghe­suiau în săli erau și țărani. La reprezenta­țiile­­ din Timișoara s -au alergat și Români din Budapesta­. Drumul acesta de triumf neîn­trerupt, mai mult decât pe oricine a însufle­țit pe sufleurul trupei, Mihail Eminescu. De­­alungul lui a făcut el cunoștință cu sufletul robust și înflăcărat al Ardealului. Cu mult mai mare răsunet decât Pascaly a avut, doi ani mai târziu, Mblo, cu turneul lui, alcătuit din repertoriu exclusiv național (mai ales Alecsandri). Pascaly nu a putut a­­tinge decât sudul. MiHo se va avânta până la Cluj și Oradea-Mare *). Turneul lui înce­p­ Intr'o știre din Federațiunea (Nnul din 19-31 Iulie, 1870) îl găsesc anunțat și pentru Pesta. Cu mijloacele care îmi stau la dispo­ziție la Cluj nu am putut controla dacă s-a dus sau nu până acolo, li pe tot la Brașov, la începutul lui Iunie și continuă la Sibiu, Cluj și Oradea­ Mare. In capitala Ardeaului Milló a avut deosebita cinste să joace pe scena teatrului Maghiar, cinste care nu a mai fost acordată până la el nici unei trupe străine. Mai mult, din respect pentru renumele protagonistului scenei ro­mâne la întâia lui reprezentație, Lipitorile Satelor, au asistat foarte mulți Unguri. Prea sa ungurească este plină de elogii pentru bătrânul comedian. Buchetele, cadourile, fio­­rile Dau asaltat și pe el. La Brașov i s-a dat un pahar de argint și o tabacheră. Societa­tea de lectură a studenților din Cluj îi ofe­ră un banchet și diploma de membru de o­­noare.­­ Cu un an mai târziu Pascaly face al doilea turneu al său, atingând mai multe orașe de­cât în întâiul (pe lângă cele amintite: Blaj, Năsăud, Oradea) și fiind primii pretutindeni cu aceeaș­i reprecupețită însuflețire. Turneele Fany Tardini, Pascaly și Miko au impresionat atât de adânc pe Ardeleni, încât își vor aminti de ele de câte ori vor vorbi de teatru românesc, până târziu în pra­­­gul veacului al XX-lea. In jurul lor s'au creat adevărate legende. De aceea rolul lor în desvoltarea teatrului din Ardeal este co­vârșitor. III. Ele vor da, mai întâi­, un nou avânt forțelor locale. Diletanții se înmulțesc consi­derabil. Ii vom întâlni mai ales la licee — și nu numai la case românești — și universități. Cu timpul reprezentațiile de diletanți vor fi nelipsite din toate orașele și­­ dintr-un mare număr din satele Ardealului și ale Bana­tului. Din încercările diletanților, în a­ceastă su­mară privire istorică, merită să fie amintită societatea, alcătuită de tinerii români de la liceul rom. cat. din Cluj pe la anii 1869— 1870. Sufletul societății a fost tânărul Ion Baciu, care mai târziu ajuns preot în Șoi­­muș, va face acolo teatrul țărănesc. Diletan­ții de la Cluj au dat reprezentații între 1868 și 1875. O influență covârșitoare a avut asu­­pra lor turneul lui Millo. Cu toate că nu a dat la Cluj decât șase reprezentații, Milo a devenit maestrul lor. La spectacolele lui tinerii sunt numai ochi și urechi. Cu atâta seriozitate s-au așternut și la treabă încât în 1871, doi dintre membrii ansamblului lui Pascaly, soții Alexan­drescu, se alătură lor pentru a face împreună un turneu prin Ar­deal. Cu un repertoriu alcătuit din c­­re­o 11 piese, mai ales de ale lui Alecsandri (în­tre ele și Lipitorile Satelor, cu care îi cuce­rise Millo),­­cutreeră o mare parte din ora­­șele Ardealului **). Fiind alcătuită în deo­sebi din­­ seri de liceu, Societatea se risipe­ște, cân­d membrii ei părăsesc băncile școa­­lei. Activitatea ei dovedește însă cât de mare era­­ dorința tinerilor ardeleni de a avea teatru românesc și cât de mulți dintre ei s-ar fi devotat artei dramatice, dacă îm­­­prejurările le-ar fi pe­rmis. Dar, deși cariera de actor nu surâdea de loc Românilor din Ardeal, nici în această vreme când actorul nu mai era comedianul d­e altă dată, totuși s-au găsit printre ei * *­ Au vizitat orașele Turda, Abrud, Brad, Hațeg, Deva, Gherla,­ Dej, Șomcuta, Lă­­pușul­ung., Beclean, Năsăud.­­ " câțiva, cari mai ales sub impresia turneelor din România liberă, se dedicară teatrului. Nu voiu vorbi de cei cari au trecut în Vechiul Regat, ci mă mulțumesc să amintesc pe doi, cari dacă nu sta dăruit exclusiv fraților lor de acasă, te-au dat o bună parte din activi­tatea lor, contribuind astfel la mărirea dra­gostei pentru teatru dincoace de munți. Sunt Z. D. Ionescu și G. A Petculescu, întâiul este brașovean de naștere și unul din cei mai mari cupletiști din câți am avut. Canțonetele lui Alecsandri nu au avut un in­­terpret asemenea decât în Miile, care dacă îl întrecea pe lonescu în jocul scenic, nu-l egala în voce. lonescu a fost o celebritate a Bucureștiului. Caragiale l-au întrodus la o Noapte furtunoasă (El e lonescu de la Union­). Turneele în Ardeal și le-a început în 1872 și au durat, aproape fără întreru­pere, până în 1889. El nu s-a oprit numai în orașele mari, ci și în orășelele și satele mai în­stărite. Il atrăgeau mai ales Bănă­țenii, atât de iubitori de muzică. In turneele lui prin Banat a atins până și satele de la extremitatea apuseană, ca Giula și Măcău. Mai mult, în turneele lui, Ionescu nu se mărginește numai la Ardeal și Banat, ci mer­ge până la Pesta și Viena, unde nu e admi­rat numai de coloniile românești, ci și de străini de înaltă autoritate. Intr'un turneu din 1880 a adus cu sine un întreg ansamblu de comedie. Printre actori întâlnim pe Ma­­nolescu, Petrescu și Alexandrescu. Reper­toriul lor er­a alcătuit în deosebi din canțo­nete și vodeviluri. G. A. Petculescu a bătut un drum mai spi­nos. Pe un portret al lui, executat de proto-

Next