Patria, iulie 1933 (Anul 15, nr. 139-163)
1933-07-01 / nr. 139
Anul al XV-lea No. 139 REDACȚIA ți ADMINISTRAȚIA Cluj, Strada Regina Maria No. 36. telefon I !«“!*> 51 Adm 13,1 ! Direcțiunea 13-34 DIRECȚIA POLITICĂ . Comitetul de presă al partidului național-țărănesc, secț. Ardealului. ABONAMENT ANUAL. Profesiuni libere — — Lei 800 Funcționari-----------„ 700 Autorități și instituțiuni „ 1600 in străinătate dublu. Las 3 TAXA POȘTALĂ PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178/1929. .V *Uie«l Asociațiunii î . . ' ' Organ al Partidului Național Țărănesc SIBIU. Sftmbătă, 1 Iulie 1933 , Goga a adoptat pentr discursurile sale politice stilul biblic. — Nici, d.Goga nu se ciește nici biblia nu se spurcă. in Țară bogată Oricâți savanți, oricâți specialiști am avea, oricâte statistici s’ar întocmi, oricât s’ar vorbi și s’ar scrie, rămâne în picioare un adevăr, trecut prin retorta experienței, intrat în conștiința publică și deci necontestat de nimeni; suntem săraci în țară bogată. Ni se va arăta cu argumente puternice, cu cifre, cu teorii impecabile ca logică și se va afirma sentențios, că de vină sunt bolșevicii, crahul din America, criza mondială, curentele extremiste de după război etc etc. Se va spune, că a fost firesc, că s’a întâmplat așa, că era imposibil să fie altfel, că omenește nu s’a putut nici prevedea și nici înconjura ceea ce s’a întâmplat, noi totuși, cu încăpăținarea prostului— să zicem așa — dar mânați de un instinct vom mărturisi, nu credem. Noi credem, că suntem vinovați și noi. Că s’au făcut greșeli enorme și din partea noastră. Căci altmintrerea este imposibil să ajungem acolo unde am ajuns. Și sub noi înainte de toate înțelegem sistemul, căruia i am fost robi. Ca teritor, România are una dintre cele mai favorabile, dacă nu chiar cea mai favorabilă așezare. In raport cu numărul locuitorilor țara noastră are relativ cel mai întins teritor dintre toate statele și după un victorios război, dintre toate popoarele România a câștigat mai mult în teritor. Ca situație geografică România are o așezare tot atât de norocoasă. Fixată între Orient și Occident, între Balcan, nordul și centrul Europei, România joacă rolul porții, un rol totdeauna important. Ca bogății naturale România dispune de cele mai productive terenuri de grâu, de porumb, de păduri, de gazuri, de minereuri, izvoare balcare, variinduse de la cele mai mari altitudini până la mlaștinele Dunării într'o pitorească învălmășală. Poporul nostru este poate cel mai tenace, cel mai inteligent și ceea ce e foarte important și cel mai puțin pretențios, calitate, care reduce la minim exigențele noastre. Prin un sistem de alianță norocos noi eram ocroiți de cele mai puternice state ale globului. Cu toate adverstățile ideologice dușmănii între noi și Rusia sovietică se reducea la una cu caracter aproape teoretic. Bu aveam chiar prilejul, fără să pierdem simpatia marilor noștri aliați, să cimentăm legături de prietenie cu ea. La noi nu existau șomeri și neavând o industrie desvoltatâ, durere n'a existat nici pericolul serios al șomajului. Dar neavând la început nici intelectuali mulți, nu ne amenința nici creșterea unui proletariat de intelectuali. In schimb chrar din prima zi țărănimea noastră lipsită de pământ dar ahtiată după el a putut fi îndestuletâ. La început nu se cunoștea lipsa de numerar, ci dimpotrivă s’a cunoscut o ipertropie a creditului Toate posibilitățile și chiar mijloacele erau date să punem temelia unei industrii și al unui comerț mare. Rezultatul ? După 14 ani ? N vedem și îl simțim cu toții. Bugetul deficitar. Bilanțul comercial deficitar. Funcționari mulți și neplâtiți sau prost plătiți. Criză de numerar. Creditul distrus și țărănimea înglodată în datorii enorme. Agricultura deficitară, industria inexistentă, comerțul distrus. Bu am început să avem și șomeri. Și bineînțeles avem un numeros proletariat intelectual. Nu este posibil și nu este admisibil, ca toată situația asta dezastruoasă sa fie scrisă în contul crizei mondiale și a fatalității. Ea a rezultat și din vina noastră. Ea este urmarea unui sistem, oricât de întemeiat ca doctrină dar dovedit nepractic în viața reală. Se impune deci, o revizuire a sistemului. O chibzuire serioasă a oamenilor cuminți și serioși, asupra chestiunii ce este de făcut, dacă trebuie chiar în ciuda teoriilor și a teoreticenilor. Și apoi hotărâri energice și curagioase. Niciodată lozinca salus rei publicae supreme lex n’a avut o mai sondată îndreptățire. Dr. George Ohăbeanu Aor.r&fl&ftio. ro — Numeroase certere inundate — BUCUREȘTI, 30. — Aseară la orele 5 jum., o groaznică furtună întovărj șită de o ploaie torențială s'a abătut asupra Capitalei. In mai puțin de o oră toate străzile din centru și periferie au fost inundate, apa trecând peste bordura trotuarului. Pompierii celor cinci posturi au fost nevoiți să ceară concursul echipelor militare pentru a salva imobilele din pricina apei care pătrunsese în ele. Au fost complect inundate cartierele: Floreasca, Tei, Văcărești, Grivița, Dorobanți, Rahovei, Bonaparte, Șoseaua Giurgiului, Olteniței, precum și străzile Luterană, Caragiu, Artei, Lupiței, Lizianu, Schitul Maicilor, Polonă, Brezoianu și Bule. Fache Ionescu. In aceste cartiere și străzi apa a pătruns în case și pivniți astfel că în tot cursul nopții echipele de pompieri au fost nevoite să muncească din răsputeri pentru salvarea mobilelor. In cartierele din periferie numeroase case amenință cu dărâmarea. —OXO— ' ) Oa Ora tui fc î Ag’râafil sterile» și atitudini ridicole — In preajma de-a fi debarcat de propriul sau partid, d. I. D. Duca se reîntoarce in țara pentru a relua ...„campania de răsturnare" — D. Goga destramă el însuși iluziile cu cari și-a amețit partizanii — — Problema succesiunii rezolvată lui Târgoviște . Săptămânile din urmă ale vacanței politice au fost umplute de câteva interesante aspecte ale agitațiilor pe care le încearcă o opoziție fărâmițată, desorientată și desperată. Aceste agitații însă s-au dovedit a fi de foc bengal, nerămânând în artificii lor nimic altceva decât cenușa urma unor zădărnicii neputincioase. Homunculii opoziției, întârziindu-și vilegiatura de odihnă, rezolvă rând pe rând problema succesiunii guvernului, fie în fața populației unei urbe de pe Dunăre, fie în piața unui orășel de munte sau a unui târg de șes. Și, treaba făcută, peregrinarea continuă spre altă localitate. Dar să analizăm puțin situația din taberele acestei opoziții care revendică pentru sine o succesiune ce nu s-a pus și nici nu se va pune încă multă vreme. Cum e firesc, cel mai mare zgomot fiind făcut de liberalii duciști și de d. Goga, vom stărui mai mult asupra manifestației acestora. Declarațiile de la Oltenița ale intimilor dlui Duca, au deslănțuit frământări serioase în partidul liberal pentru debarcarea actualului șef, întrevederile ce au avut loc între unii reprezentanți de calibru ai dueiștilor cu fruntașii gheorghiști, a dovedit adâncimea acestor frământări și pericolul lor pentru șefia — vai încă atât de șubredă — a dlui Duca. In polemica ce s-a deschis asupra acestor tratative de „întregire“, „Viitorul“ a fost nevoit să publice o notă prin care un fruntaș al bătrânilor liberali cerea scuze dlui G. Brătianu, — disculpându-se — pentru unele cuvinte jicnitoare ce i-au fost adresate acestuia de către oficiosul ducist. Lucrurile ajungând atât de departe, d. Duca s-a văzut silit pentru a-și apăra șefia să se întoarcă în țară pe neașteptate. Iar pentru ca opinia publică să nu mai aibă atenția îndreptată asupra acțiunii pe care unii fruntași ai paridului său au pornit-o pentru a-l debarca de la șefie, dsa încearcă diversiunea reluării campaniei de răsturnare a guvernului, anunțând întruniri în diferite capital de jud și proclamând urbi et orbi că partidul liberal va prelua succesiunea guvernării. Mai darnic, d. Goga deși printr-o banală formulă poetică, a precizat și timpul când dsa va ajunge să conducă treburile țării. Sorocul e pe când va îngălbeni frunza porumbului, — care în treacăt fie zis, este încă în urma vremii nefavorabile destul de fragedă și de întârziată. Și astfel d. Goga, revenind la cuvântul de naștere a partidului său, „venim, venim“, a rezolvat problema succesiunii în doi timpi și trei mișcări, la Târgoviște. Totuși fiindcă socoteala din târg nu se potrivește cu cea de acasă, după ce a vrăjit în fața partizanilor săi iluzia unei apropiate guvernări, d. Goga vine acum cu rectificări. „Țara Noastră“ precizează că șeful său nu a spus mai mult decât: a) că în toamnă va fi o schimbare de regim, și b) succesiunea va reveni în mare parte dlui Goga. Iată deci că Mafalda politicei românești își desminte ea însăși prorocirile pentru ca eventual dacă după ce se va îngălbeni frunza porumbului va mai merge la Târgoviște, să nu fie haiduită cu pietre de către cei ce au ascultat-o acum. Iată pe scurt cum se prezintă marea campanie de răsturnare și frământarea opoziției. D. Duca e amenințat să fie debarcat de la o șefie de care se cramponează, iar d. Goga taie el însuși aripile visurilor sale de mărire oferindu-se singur, fără pentru un eventual, portofoliu partid, ce-ar urma să-l aibă de la liberalii care doresc să ajungă la guvern. Deci o serie nesfârșită de dorinți și ahtieri. Guvernul își vede liniștit de continuarea operei sale, fără a pune prea mult temei pe „acțiunea de răsturnare“ care e în curs, și fără a se sinchisi de agitațiile sterile și de atitudinile ridicole ale acestor grupări de opoziție. -oxo- Conferința fisiatönúrom nou în impas Scăderea dolarului amenință statele cu Inflație — Franța va părăsi conferința ? LONDRA. 30. — Marele eveniment al ultimei zile a conferinței economice mondiale îl constitue considerabila scădere înregistrată de dolar la bursa din New York față de lira sterlină. Scăderea înregistrată ieri a făcut ca întreaga criză valutară să devină acută. Presa engleză e de părere că scăderea dolarului va provoca sau o inflație generală sau va impune o stabilizare fiind în joc interese importante. Ziarele engleze sunt foarte de părere că cercurile americane care au provocat scoborârea dolarului, au pierdut controlul asupra acestei mișcări. Opinia publică engleză consideră că sâituația este foarte serioasă. Se vorbește astfel că așa zisul I blok-nur al țărilor cu valută aur amenință să părăsească conferința, dacă nu se va proceda foarte curând la revalorizarea dolarului. Din cauza acestor oscilații ale dolarului interesul pentru lucrările propriu zise ale conferinței a scăzut și toată lumea nu se interesează decât demersul tratativelor din culise ce se urmează în jurul problemelor valutare. Azi înainte de masă delegații tuturor țărilor ca,nu aparținn blok-aurilui, au avut lungi consfătuiri. Țările blok-aurului își exprimă marea lor îngrijorare diin cauza scăderii vertiginoase a dolarului afirmând că această scădere va provoca și o scădere a cursului lirei sterline și a celorlalte valute. Dacă se vor produce aceste evenimente atunci comerțul exterior al țărilor cu standard aur va fi serios amenințat iar țările vor fi constrânse să părăsească etalonul aur. Se afirmă de asemenea că d. Bonett ministrul de finanțe al Franței ar fi repetat ieri declarația pe care a făcut-o acum câteva zile dlui MacDonald că Franța va părăsi conferința economică sau va propune amânarea ei dacă nu se încheie în sfârșitl un armistițiu valutar. In tot cursul zilei au continuat tratativele țărilor aparținătoare blok-aurului. De asemenea d. prim-ministru MacDonald a avut întrevederi cu experții valutari englezi, cu Hull și cu senator Koks, delegații americani. Se crede că d. MacDonald a recomandat delegaților americani să consimtă la un fel de stabilizare a valutei spre a salva conferința. —OÎO— Cercetările în afacerea Skodai au fost încheiate BUCUREȘTI. 30. — Afacerea Skodai este complect clarificată de către organele anchetatoare. Colonelul Pruteanu, a înmânat dlui prim comisar regal Pomponiu raportul cu rezultatul cercetărilor întreprinse. Se afirmă că desbaterile procesului Seletzki va avea loc în curând Cercetările sunt deja încheiate mai fiind doar în continuare numai cele privitoare la spionaj. i Pericolul de dreapta „Dreapta“ și „stânga iată cele două extreme ale politicei postbelice cari au căutat fiecare să se justifice printr'o grozav de abundentă literatură, de natură mai mult să zăpăcească decât să lumineze spiritele. După cum era și natural (în haosul care a urmat după încheierea păcii s’a născut „stânga“. Era traducerea în fapt a tuturor doctrinelor „avansate”, cari vizau atât pe muncitorul marilor uzine cât și pătura multă și groasă a țărănimii de pretutindenea ce se cerea pusă în drepturile ei naturale, ridicată la un standard de viață superioară, în conformitate cu ideile profesate de idealiștii marxiști, tot atâția „profeți“ ai epocei. In general doctrinele de stânga au prins mai mult teren acolo unde atrocitățile stăpânirii au împilat mai mult massele. Astfel marxismul integral, care fusese croit pentru a se îmbrăca cu el osatura statelor industriale din Occidentul european, a găsit aplicare in vastul imperiu agrar al Tarilor și în căteva țări unde prea puțini crezuseră ea va putea fi vreodată înstăpânit. In Franța, Germania și Anglia chiar dacă au apărut înjghebări comuniste, transformate uneori în puternice partide politice, ele nu au putut juca rolul unui factor determinant în viața statului respectiv din cauza frontului comun al burgheziei de toate nuanțele, care judecat peste tot comunismul în funcție de ceea ce el realizase, prin nesocotirea celor mai elementare drepturi ale omului, și Rusia sovietică. Dacă însă comunismul presupune aprofundarea unei anumite ideologii, o însemnată doză de curaj personal, de jertfire a individului cu „marea cauză", nu e mai puțin adevărat că cealaltă extremă, extrema dreaptă, a cumulat toate elementele dubioase, toată drojdia anarhică și reacționară a partidelor burgheze. Extrema dreaptă operând însă cu vorbe mari: patria, regele, națiunea, biserica etc etc., a fost revoltător de tolerată de către aceia cari priveau cu groaza numai extrența stânga. Satisțicii printri un consimțământ orecum tacit al conducerii de stat, repetatele provocări ale dreptei nu au fost luate în seamă. Faptul e valabil nu numai pentru marea majoritate a statelor europene, ci în primul rând pentru țara noastră. In această Românie tolerantă s’a înregistrat cel mult o mișcare socialistă. Comunismul rămâne o doctrină neasimilabilă pentru țăranul român dacă în ultimii ani s’au observat oarecari mișcări de asemenea natură ele se dtitoresc mai mult minoritarilor cu vădite înclinațiuni pentru asemenea doctrine politice. Mulțimea grijilor aglomerate peste capul țărănimei, fie din cauza marasmului economic postbelic fie din cauza unor guvernări vitrege, au dat minunat prilej de speculă, de înșelare a bunei credințe, de fanatizare a păturei rurale, pentru doctrinarii de dreapta. In actuala stare de lucruri țara noastră are nevoie de cât mai multă liniște și pace- In consecință cei doi dușmani interni „stânga și dreapta“, trebuiesc aduși în situația de a atenta cât mai puțin posibil la liniștea publică. CORNELIU ALBU. Atitudinea șerpuitoare a U. S. A. la conferința de la Londra echivalează cu torpilarea oricărei posibilități de înțelegere între popoare. În ajunul conferinței, noi am arătat toate datele problemei, am scos în relief dificultățile insurmontabile ce stau în calea armonizării intereselor atât de opuse și preziceam eșecul conferinței. Am văzut atunci, că originea falimentului trebuește căutat în conferința de la New York, respective în măsurile luate de Statele Unite cu câteva zile înainte de deschiderea desbaterilor, împuternicirea dată președintelui Roosevelt de a devaloriza dollarul până la 50% sub paritatea aur, a provocat stupefacții generală, știut fiind că dollarul conta ca un fel de monedă internațională spre care se orientaseră mai toate valutele lumii. Simpla anunțare a posibilității inflației a produs o panică și nesiguranță de nedescris. Valori imense și-au schimbat stăpânul și iarăși s-au înregistrat pierderi colosale de pe urma fugii din dollar și a prăbușirei încrederii Câte combinațiuni și speranțe nu s-au pulverizat în primele zile de buimăceală! Specula s-a simțit din nou la largul ei. Și asta explică totul. Căci inflația nu se hotărește cu surse și fanfare, ci se traduce în fapt peste noapte — mai ales dacă factorii responsabili sunt investiți cu puteri dictatoriale. Să fie Roosevelt atât de nehotărât ‘4 de I. MARTOLOGUl impresionabil? E greu de crezut. Atunci? Măsurile trâmbițate în lume aveau un dublu sens: să facă impresie asupra celorlalte state și să stimuleze producția și activitatea burselor americane. Efectul? Un haos nemaipomenit atât în U. S. A., cât mai ales în țările europene. La mijloc este un joc diabolic între forurile legislative și președinte, pe de o parte, iar pe de alta, între anumite categorii de producători și intimii dlui Roosevelt- Industria serioasă, pentru a preîntâmpina orice risc, trecut în ceea ce privește exportul nuamai decât la notări în alte valute forte sau la clauza aur. Ceea ce vrea să zică, cum că marea majoritate a industriei nu era de acord cu măsurile Casei Albe. Pentru că nimeni nu suferă mai mult de pe urma instabilității, decât Producătorul, întreg riscul căzând asupra lui. Economia americană trece deci iarăși prin spasme care fac să se cutremure întreaga organizare socială a U. S. A. Nimeni nu știe precis ce se va întâmpla mâine, și avem impresia că nici Roosevelt nu-și are încă concretizat planul de asanare a vieții economice americane. Se vorbește de existența paralelismului măsurilor inflaționiste și diflaționiste. Se sporesc impozitele, se lărgesc creditele, dar în același timp se reduc salariile și pensiile. Se vorbește de economie dirijată, de controlul producției și cartelurilor, dar în același timp se lasă libertatea de asociere și de înțelegeri, în care predomină inițiativa privată și prioritatea soluțiilor preconizate de organizațiunile economice existente. Intervenționismul de Stat cu caracter dictatorial și‘ar produce numai în cazul că economia n‘ar putea da soluțiunile agreate de guvernul american, întreagă viața economică și socială a U. S. A. se zvârcolește în incertitudine, din care cauză producția, prețurile și transancțiunile se desvoltă anarhic și capricios. Nu mai încape îndoială, că din această harababură rechinii burselor vor ști să tragă noui foloase, în vreme ce clasele producătoare și întreaga economie americană vor avea cumplit de îndurat de pe urma torturelor inchizitoriale ale nesiguranței- America este responsabilă în fața istoriei pentru faptul că n‘a împiedicat izbucnirea războiului mondial și că n‘a intervenit mai degrabă pentru terminarea lui. Avea toate posibilitățile și pentru una și pentru alta, dar a crezut că va trage numai foloase materiale din încăerarea popoarelor europene. Ori acum a sosit scadența ponoaselor. Refuzând să conexeze problema datoriilor interaliate cu problema reparațiunilor, consimțind la treptata micșorare a sarcinilor reparațiunilor încurcând lumea cu moratoriul de pomină Hoover, care a dat coarne germanilor, cărora le-au acordat credite fantastice pentru înzestrarea industriei. America stă astăzi în fața refuzului categoric sau desghizat al debitorilor săi de plăți. Nu se plătesc nici datoriile de războiu, nici cele private, nimeni nu plătește. Și cu drept cuvânt. După ce U. S. A. au cucerit piețele europene printr'o concurență irezistibilă, și-au închis ermetic granițele, făcând imposibilă compensarea, cel puțin in parte, a datoriilor prin schimb de mărfuri și servicii- Au pompat în felul acesta tot aurul disponibil din Europa periclitând stabilizarea multor monede. Au dat drum liber iureșului speculației, au indus în eroare lumea prin statistici tendențioase, au deslănțuit furia mecanizării, împingând statele europene la o excesivă raționalizare, care a înghițit sume fabuloase; despățul speculativ a atras multe capitaluri europene în vâltoarea burselor unde și-au găsit mormântul sau au înghețat pentru multă vreme; n-au frânt din vreme frenezia jocului la burse și samavolniciile marilor și micilor instituții financiare acompaniate de escrocheriile agenților de bursă, lăsând să se declanșeze cea mai cumplită criză mondială în care ne zbatem și astăzi. Cu un cuvânt, în cei 15 ani de după războiu, America nu a făcut nimic pentru consolidarea economiei mondiale, pentru normalizarea raporturilor comerciale internaționale Și stabilizarea păcii lumii Vecini e prezentă la toate conferințele internaționale. America era în perfectă cunoștință de cauză, dar sub masca abținerii de la orice imixtiune în treburile europene, ea trăgea sfori și torpila orice intențiune și tendință de înțelegere. America a urmărit totdeauna validarea intereselor proprii și întreaga ei activitate internațională a fost mai îndată destractivă. A venit apoi cu nebunia inflației, care periclitează pacea economică, din cauză că în cele mai multe cazuri, Și mai ales în conjunctura momentană, inflația mai este și o armă ofensivă. Instrucțiunile voit confuze după care au lucrat delegații Americei la conferința de la Londra au evidențiat așadar dorința ascunsă a noului continent ca această ultimă încercare de normalizare a vieții economice mondiale să eșueze. La fel și pretinsa stabilizare a raportului valutar dintre lira sterlină și dollar. Conflictul evident de interese s-a transformat în acord anglo-saxon-american. Atunci cum se explică formarea frontului comun împotriva țării dollarului? Poate fi serioasă asocierea puterilor europene pentru stabilizarea monetară pe bază de etalon aur? Da, pentru țările cari dispun de stocuri mari de aur. Dar pentru Germania? Cu o acoperire metalică de 7% cum poate veni Germania să se alinieze în rândurile statelor cu valută forte? De convenit îi convine fiecărei țări să i se apere stabilitatea monedei, indiferent de procentul de acoperire cu aur. Numai că totuși trebue să existe o normă, o măsură, o echitate. Și aceasta nu este posibilă decât prin înființarea unei monede internaționale, la a cărei acoperire trebue să contribue toate popoarele civilizate. In relațiunile naționale orice stat poate face ce vrea, dar soldurile provenite din schimburi internaționale trebuie egalizate prin noua monedă. O mare răspundere în agravarea ri-