Pentru Socialism, septembrie 1962 (Anul 13, nr. 2683-2708)

1962-09-16 / nr. 2696

J -1 V 4 CF PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VAl casat AL COM­­ITETULUI REGION­­IL AL PARTIDULU­­IlfJMI­CATOR­ESC PCDTin $1 AL SFATULUI POPULAR REGIORAL IBARAffLAREȘ Anul XIII Nr. 2698 Duminică, 16 septembria 1962 4 pagini — 29 bani i'w? £ 33? PRIMA ZI DE ȘCOALĂ Ieri a avut loc deschiderea festivă a nou­­­lui an de Invățămînt în toate școlile de cultu­­ră generală, tehnice și profesionale, deschide­rea unui nou an de muncă pe tărâmul educă­rii tinerei generații. La festivitățile de deschidere a noului an școlar au luat parte reprezentanți ai organelor și organizațiilor de partid și de stat, ai organi­zațiilor U.T.M. și părinți. Iată cîteva aspecte din această zi de săr­bătoare pentru cadrele didactice și elevii din regiunea noastră. i Suntem la Școala medie nr.3 din Baia Mare, dată anul a­­cesta in folosință. Un local im­punător, cu 16 săli de clasă, la­boratoare, ateliere, săli pentru desfășurarea activităților In a­­fară de clasă. Printre elevii clasei a VIII-a am intilnit-o pe tânăra profe­soară Ildikó Bencze. Este de loc din Baia Mare. Anul acesta a terminat Facultatea de muzică­ fizică din cadrul mare- Uni­versității Babeș-Bolyai din Cluj. — Sînteți singura profesoară nouă? — Nu. De fapt toți suntem­ noi aici. Local nou, elevi noi, pro­fesori noi. ★ La Școala de 8 ani nr. 1 din Baia Mare manualele școlare, frumos împachetate, își așteap­tă elevii. Constatăm că față de anul trecut spațiul de școlari­zare s-a mărit cu încă 4 săli de clasă. — Prin elanul cu care am por­nit in noul an școlar, ne spune directorul școlii, atât cadrele didactice cit și elevii, sub în­drumarea organizației de partid, vom lupta pentru îmbunătățirea calitativă a procesului instruc­tiv-educativ. Deschiderea noului an școlar în satul Recea a avut loc in­tr-o atmosferă de sărbătoare. In semn de mulțumire pentru zi­lele frumoase pe care le tră­iesc, pentru condițiile minunate de învățătură, elevii și pionie­rii școlii au adus prinos de mul­țumire partidului și guvernului țării noastre prin cântece, dan­suri și recitări. Pe poarta Grupului școlar „U­­nio“ din Satu Mare au intrat azi dimineață peste 1.000 de e­­levi. Până la începerea festivi­tății ei și-au povestit impresiile din vacanță. Un grup de elevi l-au înconjurat pe Eugen An­dor Pop din anul II. I se pun zeci de întrebări. Acești tineri curioși sunt câțiva din cei 377 ca­re intră azi pentru prima oară in sălile de cursuri ale școlii. Cuvântul de deschidere a anu­lui școlar a fost rostit de tova­rășul Mihai Șerb­an, directorul grupului școlar. După festivitate, o formație artistică a școlii populare de artă a prezentat un "bogat program artistic. De sus in jos: 1. La festivitatea dării in fo­losință a noului local al Școlii medii nr. 3 din Baia Mare au participat tovarășii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului re­gional de partid, Vasile Balaj, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, activiști ai comitetu­lui orășenesc de partid și ai sfatului popular. IN FOTOGRA­FIE: Tovarășul Vasile Balaj inaugurează deschiderea noii școli tăind panglica. 2. Elevii claselor I—VII pri­mesc în dar manualele gratuite. 3. Deschiderea noului an șco­lar a prilejuit bucurii și elevi­lor din satul Apa. 4. Prima lecție la Centrul școlar agricol din Satu Mare. 5. învățătoarea Stela Coro­dan de la Școala de 8 ani nr. 10 din Baia Mare s-a reîntîlnit din nou cu elevii. ★ ★ i însilozăm cai mai multe furaje ! Există posibilități mai mari După ce tocătoarea a fost a­­dusă din satul Gîrdani, unde s-au însilozat 100 tone, și la Sălsig au început însilozările. 170 tone au fost însilozate și aici. Dar e prea puțin. E ade­vărat că există numai o singu­ră tocătoare. Aceasta ar trebui însă mai bine folosită. Dacă se însiiozeză numai 30 tone pe zi, un Colectiviștii din Ciumești au puternic sector zootehnic, care cuprinde peste 700 bovine, 870 porcine, peste 1.700 oi. Pentru a asigura creșterea continuă a productivității ani­malelor ei se preocupă în per­manență de problema furajelor. De cîteva săptămîni cinci po­rumbul a ajuns în faza de coa­vor trebui Încă multe zile pen­tru însilozarea porumbului și a celorlalte nutrețuri, cum sunt cocenii de porumb în amestec cu sfecla furajeră. Printr-o muncă mai bine organizată există posibilități de a folosi la maximum capacitatea tocătoa­rei și atunci ritmul însilozărilor va fi cu mult mai intens, cere lapte-ceară colectiviștii au pornit cu toate forțele la însilo­­zări. Lucrînd zi și noapte cu 3 tocătoare ei au reușit ca intr-un timp scurt să termine însiloza­­tul porumbului. Aceasta înseam­nă în limbajul cifrelor că la gospodăria din Ciumești s-au în­­silozat fi £|î £ â.OOfi leM Efi £ Jü £& Succese însemnate Mecanizatorii de la G.A.S. Ți­­cău lucrează intens la însiloza­rea porumbului. Din cele 65 ha cu porumb, masa verde de pe 50 ha este deja însilozată. In cîteva zile însilozarea porum­bului va fi terminată. In ames­tec cu porumb se însilozează și vrejii de la cartofi. S-a mai in­­silozat și secara masă verde, cultivată în cultură dublă. In curînd se va începe însilozatul florii-soarelui însămînțată in miriște pe 22 ha, care a crescut foarte frumos. O contribuție de seamă aduc în această muncă mecanizatorii Mihai Foriș și Ioan Mesia. Peste 3.000 tone însilozate Sosirea in Capitală a Megapel de partd și guvernamentale a R. D. Germane Stribăta la amiază a sosit in­ Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Democrate Germane, in frunte cu tovarășul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, care la in­vitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat și a Con­siliului de Miniștri al R. P. Române, face o vizită de prie­tenie in țara noastră. Din de­legație fac parte: Leuschner, vicepreședinte Bruno al Consiliului de Miniștri al R.D.G., membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, ministrul Afacerilor Externe al R.D.G., președintele Partidului Națio­­­nal Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul Agri­culturii, Colectărilor și Silvicul­turii, Gunter Wyschofsky, vice­președinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului Comer­țului Exterior și Intergerman, Johannes König, adjunct al mi­nistrului Afacerilor Externe, prof. Dr. Wolfgang Schirmer, mem­bru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul uzinelor „Walter Ul­bricht“ — Leuna, Frieda ștern­­berg, președinta Cooperativei agricole de producție „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raio­nul Wurzen, Ann­er­ose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna și Wilhelm Bick, ambasador ex­traordinar și plenipotențiar al R.D.G. in R.P.R. Tovarășul Walter Ulbricht este însoțit de tovarășa Lotte Ulbricht, soția sa. Aeroportul Băneasa era pa­voazat festiv cu drapelele de stat ale R. D. Germane și R. P. Române. Pe clădirea aerogării ,se aflau portretele tovarășilor Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe mari pan­­, carte erau scrise, in limbile ro­mina și germană, urările „Bi­ne ați venit, oaspeți dragi!“, „Trăiască prietenia frățească dintre Republica Populară Ro­­mână și Republica Democrată Germană!“. Pe aeroport se afla un mare număr de reprezentanți ai oa­menilor muncii din întreprin­derile și instituțiile Bucureștiu­­lui, veniți să salute sosirea in țara noastră a înalților oaspeți. Erau de față tineri din Germană aflați la studii R. D. in țara noastră. In intimpinarea delegației R. D. Germane au venit tova­rășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheor­ghe Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Corneliu Mănescu, mi­nistrul Afacerilor Externe, mem­bri ai C.C. ai P.M.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernu­lui, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor ob­ștești, generali și ofițeri supe­riori, oameni de știință, artă și literatura, ziariști români și străini. Erau prezenți șefii unor mi­siuni diplomatice acreditați in R. P. Română, membrii amba­sadei R. D. Germane, alți membri ai corpului diplomatic. La ora 12,15 avionul cu care a călătorit delegația, escortat de avioane cu reacție româ­­nești, iși face apariția deasu­­­pra aeroportului. La coborirea din avion mem­brii delegației R. D. Germane sunt intimpinați cu puternice aplauze. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Walter Ul­bricht se îmbrățișează. Condu­cătorii de partid și de stat al țării noastre și membrii dele­gației R. D. Germane se salută cordial, împreună cu delegația a so­­­­sit și ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. P. Româ­ne la Benin, Ștefan Cleja. Compania de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul. Fanfara militară intonează im­nurile de stat ale R. D. Ger­mane și R. P. Române. Răsună 21 salve de tun. Tovarășii Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej pri­mesc raportul și trec in revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Membrilor delegației le sunt prezentați apoi șefii misiuni­lor diplomatice și celelalte per­soane oficiale venite in intim­­pinare. . Tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej adresează oaspeților o cuvântare de salut. Răspunde tovarășul Walter Ulbricht. Cuvântările sunt subliniate de cei prezenți pe aeroport aplauze îndelungi și orale, prin ce aud lozinci închinate prieteniei frățești dintre cele două țări, păcii și prieteniei intre popoare. Garda de onoare defilează apoi in fața persoanelor oficiale. Un grup de pionieri români și pionieri germani, copii ai personalului Ambasadei R. Germane la București, ii încon­­­­joară pe oaspeți, li îmbrăți­șează, le oferă buchete de flori. Membrii delegației Germane și conducătorii R. D. de partid și de stat ai țării noas­tre iau loc in mașini care se îndreaptă apoi spre reședința oaspeților. In prima mașină deschisă, încadrată de o escor­tă de motocicliști, iau loc to­varășii Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe întregul traseu străbătut de delegație, zeci și zeci de mii de bucureșteni au salutat cu căldură pe membrii delegației R. D. Germane și pe conducă­torii partidului și statului nos­tru. Nenumăratele steaguri ale R. P. Române și R. D. Germane, arborate de-a lungul șoselei, miile de stegulețe și buchete de flori cu care bucureștenii au venit in intimpinarea oaspeți­lor dau sărbătoresc. Capitalei un aspect Răsună îndelung ovații, urale. Oaspeții și condu­cătorii partidului și statului nostru răspund saluturilor oa­menilor muncii bucureșteni. Primirea caldă, frățească fă­cută de populația Capitalei membrilor delegației de partid și guvernamentale a R. D. Germane a constituit o puter­nică manifestare a prieteniei trainice dintre cele două po­poare. Festivitatea primirii la aero­portul Băneasa a fost trans­misă de posturile române de radio și televiziune. Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarășe Ulbricht, Dragi tovarăși membri ai de­­legației de partid și guverna­mentale a Republicii Democra­te Germane. La sosirea dumneavoastră pe pămintul patriei noastre, per­­miteți-mi ca în numele Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consi­liului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, în numele întregului nostru popor, să vă urez un călduros și fră­țesc bine ați venit. Vizita dumneavoastră in Re­publica Populară Romînă va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat ce leagă țările și popoarele noas­tre. In zilele ce le veți petrece In mijlocul nostru vom fi bucu­roși să vă împărtășim din re­zultatele muncii pe care o des­fășoară cu abnegație poporul român în desăvîrșirea construc­ției socialismului, înfăptuind neabătut Directivele Congresu­lui al III-lea al Partidului Muncitoresc Român pentru con­tinua dezvoltare și Înflorire a patriei sale. Poporul român dă o înaltă prețuire succeselor de seamă obținute sub conducerea Parti­dului Socialist Unit din Ger­­­mania de către oamenii mun­cii din Republica Democrată Germană, în opera de construi­­­re a socialismului și de întă­rire a primului stat german al muncitorilor și țăranilor. Statele noastre, împreună­ cu celelalte state socialiste duc cu consecvență o politică externă îndreptată spre salvgardarea păcii, militează pentru coexis­tența pașnică a statelor cu sis­teme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării generale și totale sub un strict control Internațional, pentru reglemen­tarea pe calea tratativelor a problemelor internaționale liti­gioase. Republica Populară Ro­­mână sprijină întrutotul Iniția­tivele Uniunii Sovietice și ale Republicii Democrate Germane pentru lichidarea rămășițelor celui de-al doilea război mon­dial prin încheierea Tratatului de pace german și transforma­rea pe această bază a Berlinu­lui occidental in oraș liber, de­militarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăși, că vizita dv. în Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea vor contribui la dez­voltarea relațiilor de prie­tenie și colaborare dintre țările și partidele noastre, la întărirea unității de nezdrun­cinat a puternicei comunități a țărilor socialiste și a mișcării comuniste mondiale, vor prile­jui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască și să se dezvolte neîncetat prietenia dintre Re­publica Populară Romînă și Republica Democrată Germană! Trăiască familia frățească a țărilor socialiste! Trăiască pacea in lumea în­treagă! începerea convorbirilor dintre delegațiile de partid și guvernamentale ale R. P. Romíne și R. D. Germane In după-amiază zilei de 15 septembrie, la Palatul R.P. Ro­míne au început convorbirile dintre delegațiile de partid și guvernamentale ale R.P. Romí­ne și R.D. Germane. Din partea romînă la convor­­­biri participă: Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al PM­ M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Chivu Stoica, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., pre­ședintele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihail Florescu, membru al C.C. al PM­­.R., mi­nistrul industriei petrolului și chimiei, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Mi­hail Petri, adjunct al ministru­lui comerțului exterior, Ștefan Cleja, ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.P. Româ­ne în R.D. Germană. Din partea R.D. Germane la convorbiri participă: Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., președintele Con­siliului­­ de Stat al R.D. Germa­nei Bruna Leuschner, lige pre­­ședinte al Consiliului de mi­niștri al R.D. Germane, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consi­liului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe al R.D. Germane, pre­ședintele Partidului Național Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul agriculturii, colectărilor și silviculturii, Gun­ther Wyschofsky, vicepreședin­te al Comisiei de Stat a Plani­ficării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului comerțului exte­rior și intergerman, Johannes König, afacerilor adjunct al ministrului externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., di­rectorul Uzinelor „Walter Ul­bricht" — Leuna, Frieda Stern­berg, președinta Cooperativei agricole de producție „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, ra­ionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna, Wilhelm Bick, ambasador ex­traordinar și plenipotențiar al R.D. Germane în R.P. Romînă. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prie­te flască. Í › Cuvîntarea tovarășului Walter Ulbricht pacea celor două popoare ale noastre și ale tuturor popoarelor Europei. Ultrareacționarii din Germania occidentală și din Berlinul occidental fac toate eforturile în vederea continuării politicii lor revanșarde, sortită­ eșecului, căutind să împiedice o rezolvare pașnică a probleme­­­lor internaționale litigioase. In acest scop, ei nu se dau in lă­t­turi de la provocări periculoase.’ Acești ultrareacționari din Ger­­­mania occidentală și Berlinul occidental sunt principalii tulbu­­­rători ai păcii în Europa.­­ Raportul de forțe pe plan in­­­ternațional este favorabil for­­­țelor păcii și socialismului; ele vor Învinge. Sistemul socialist mondial, din care cele două sta­­­te ale noastre fac parte inte­­­grantă, determină astăzi dezvol­­­tarea Internațională, drumul spre pace și socialism în lumea întreagă. Există un stat german, iubitor­ de pace, așezat pe temelii so­­­lide — Republica Democrată Germană, primul stat muncito­­­resc și țărănesc din Germania.­ Populația Republicii Democrate Germane este conștientă de ma­­­rea ei răspundere și de sarcina­ ce-i revine față de clasa mun­citoare internațională, față toate forțele păcii. Ea știe de­ că întărirea politică și economică a primului stat muncitoresc și țărănesc german prezintă o im­­­portanță hotărîtoare pentru în­­­frînarea și înlăturarea defini­­­tivă a ațîțătorilor la război de către forțele păcii din Germania occidentală. Ea știe că această luptă va fi încununată de vic­torie. In gigantică luptă împotrivă dușmanului comun, împotrivă militarismului și revanșismului vest-german, Republica Demo­crată Germană și Republică Populară Romînă la umăr. Populația luptă umăr Republica Democrate Germane apreciază pe deplin contribuția importan­tă pe care o aduce la această­ luptă Republica Populară Ro­­­mână prin politica ei externă și prin succesele ei in construi­rea socialismului. Suntem­ uniți prin ideile victorioase ale marxism-leninismului. Baza ac­țiunilor noastre comune o constituie Declarația reprezen­tanților partidelor comuniste și muncitorești din noiembrie 1960, hotărîrile din iunie 1962 ale re­­­prezentanților partidelor comu­niste și muncitorești ale țărilor participante la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, pre­cum și apartenența noastră la Tratatul de la Varșovia. Permiteți-ml să transmit în­că o dată un salut cordial populației capitalei dumnea­voastră, București. Trăiască Republică țară Romînă și poporul Popu­frate român! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, în frunte cu primul său secretar, iubitul nostru prieten, tovarășul Gheorghiu-Dej! Trăiască prietenia de ne­i­zdruncinat dintre Democrată Germană și Republică Repu­blica Populară Romînă! Trăiască pacea in lumea în­treagă!. .. Amănunte cu privire la vizita delegației de partid și guver­namentală a g. fl. Germane |n pagina a 4-a,­­ Dragă tovarășe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarășe Maurer, Scumpi tovarăși și prieteni, Dragi locuitori ai orașului București, Ingăduiți-mi să vă transmit dumneavoastră și prin dumnea­voastră întregului popor frate român cel mai călduros salut frățesc în numele Partidului So­cialist Unit din Germania, pre­cum și în numele tuturor partide­lor unite în Frontul Național al Germaniei Democrate, în nume­le Camerei Populare, al Consi­liului de Stat, al guvernului și al populației Republicii Demo­crate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tova­rășe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două popoare ale noastre, comunitatea țelurilor și luptei noastre. Puteți fi siguri că a­­ceastă prietenie, această comu­nitate de țeluri și de luptă este foarte apropiată inimilor noas­­­tre. Vă mulțumim dv., dragi lo­cuitori ai Bucureștiului, pentru primirea atît de însuflețită, ce ne-ați făcut. Salutăm în persoana dv. pe reprezentanții frumoasei și glorioasei dv. capitale. Delegația de partid și guver­namentală a Republicii Demo­crate Germane a sosit în fru­moasa dv. țară la invitația Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consi­liului de Stat și a guvernului Republicii Populare Române. Vă exprimăm mulțumirile noastre pentru această invitație la care am răspuns cu mare bucurie. Ne bucurăm mult să putem vedea și studia în timpul șede­rii noastre noile realizări ale muncitorilor, țăranilor colecti­viști și intelectualilor țării dv. socialiste. Suntem­ ferm convinși că vi­zita noastră in țara dv. și con­vorbirile noastre comune vor în­tări și intensifica relațiile poli­tice și economice dintre țările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al construcției socialiste în cele două țări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist și la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră in țara dv., dragi tovarăși și prieteni, are loc într-o perioadă de luptă în­cordată a tuturor forțelor păcii pentru triumful principiilor co­existenței pașnice intre state cu orinduiri sociale diferite, pentru dezarmarea generală și totală, pentru asigurarea unei păci trai­nice în Europa și în lumea în­treagă. In această luptă are o însemnătate deosebită încheie­rea Tratatului de pace german și lichidarea situației anormale, primejdioase din Berlinul occi­dental prin transformarea aces­­­tuia într-un oraș liber, demili­­­tarizat. Noi — Uniunea Sovieti­­­că, Republica Democrată Ger­mană, Republica Populară Ro­­­mână, precum și toate celelalte­ state socialiste — am prezentat propuneri constructive în vede­rea soluționării acestor proble­me atît de importante pentru

Next