Pentru Socialism, decembrie 1963 (Anul 13, nr. 3070-3096)

1963-12-03 / nr. 3071

în curând va fi dat în folosință acest nou bloc de pe str. George Coșbuc, colț cu str. Unirii. MAISTRUL DE LA MONTAJ Am auzit multe lucruri bune des­pre comunistul Petru Tomșa, mais­tru principal la secția montaj de la Fabrica „1 Septembrie" din Satu Mare, fapte pline de semnificație, demne de luat in seamă. In fabrică se vorbește mult despre activitatea sa bogată, în cadrul muncitori, în ședințele echipelor de de partid. Vorbesc oamenii, toți cei care au a­­vut prilejul să-l cunoască și să-i ceară uneori o mină de ajutor și sfatul lui Tomșa­bad­, cum s-au o­­bișnuit să-i spună oamenii. Așa l-a numit de multe ori, povestindu-mi cu multe amănunte. Petru Mare, se­cretarul organizației de partid pe secție. — Ii întilnim peste tot: la atelie­rul de presă, la întreținere și de nenumărate ori la comitetul de partid din fabrică. E prezent și in activitatea obștească în mijlocul muncitorilor, ca un neobosit agita­tor, ducîndu-și la îndeplinire sarci­nile primite din partea organizației de partid. In cei 42 de ani de activitate în timpul muncii tovarășul Petru Tom­șa și-a acumulat o experiență bună în coordonarea muncii din secție, împărtășind din cunoștințele lui și celorlalți tovarăși din cadrul secției. Astfel, de nenumărate ori se întîm­­pla ca atît muncitorii, cit și maiștrii să-i ceară ajutor în rezolvarea unor probleme legate de producție. De a­­semenea, fiind membru în comitetul de partid pe fabrică, tovarășul Tom­­șa a căutat să îndrume în perma­nență activitatea organizației de partid pe secție. De multe ori sire­na anunțase de mult sfîrșitul celor 8 ore de lucru, dar maistrul­ Tomșa mai era în fabrică să urmărească cum a fost început lucrul din schimbul II, să verifice dacă toate brigăzile, toți muncitorii lucrează așa cum s-au angajat la începutul lunii, pen­tru a da lucrări de calitate, la timp și cu cheltuieli cit mai reduse. Și așa, zi de zi, lună de lună, rit­mul viu al sectorului de unde își iau drumul produsele finite­ nu încetea­ză niciodată. Semnificativ în acest sens este și faptul că în fiecare lu­nă în cadrul secției planul a fost realizat la toți indicatorii. GH. CODAT AD8NIRI POPULARE In satele raionului Oaș au loc în a­ceste zile adunări populare unde se vo­tează contribuția voluntară bănească pentru anul viitor. Locuitorii comunei Bixad au votat suma de 80.000 lei din care se vor repara clădirile școlilor din Boinești și Biixad, se vor amenaja fîn­­tîni publice etc. ALEXANDRU LABINA coresp. voluntar Brigadieri ai muncii patriotice Mobilizați de organizația U.T.M., sub directa supraveghere a organizației de partid, elevii Centrului școlar agricol din Satu Mare au efectuat în această toamnă un număr însemnat de ore de muncă patriotică. Comitetul orășenesc U.T.M. Satu Mare a înmînat recent u­­nui număr de 90 de elevi insigna de „Brigadier al muncii patriotice". IOAN CIONCA coresp. voluntar : í....................: Äirjl XHJ Nr. 3071 ♦ I * I ♦ Marți, : * : t I * ! I n padini — 2D bani * \..................................................................................................................; 3 dicambria 1383 * Cu plenul anual îndeplinit însuflețirea cu care colectivul de muncă de la întreprinderea de industrie locală .,Ilie Pintilie" din Sighet a desfășurat întrecerea so­cialistă a adus muncitorilor și teh­nicienilor de aici o mare satisfac­ție: îndeplinirea planului anual al producției globale și marfă la da­ta de 30 noiembrie a.c. Ca urmare a măsurilor tehnice­­organizatorice elaborate și aplicate în producție la termenele stabilite, colectivul întreprinderii „Zile Pin­tilie" a reușit ca în 10 luni din acest an să obțină importante de­pășiri la majoritatea sortimente­lor față de sarcina planificată. Iată doar cîteva exemple. La cără­mizi șamot s-au realizat în plus 171 tone, 7 mii unități cable pen­tru sobe de teracotă, 535 metri li­niari tuburi din beton pentru ca­nalizare, peste 7.100 m.c. nisip și 18.325 m.c. balast. De asemenea, în ramura lemn s-a depășit pla­nul cu 200 bucăți fotolii pentru club, 102 bucăți mese rotunde tip „Club". De subliniat că la prețul de cost angajamentul anual este de 210.000 lei, pe 10 luni realizîndu-se o eco­nomie de 313.000 lei, iar beneficiile date peste angajament se cifrează la 174.000 lei. Trebuie să adăugăm faptul că a­­cest colectiv s-a angajat ca planul de producție pe anul 1963 să-l realizeze cu 15 zile mai devreme. După cum se vede, s-a ținut de cu­­vîntul dat. Pianul a fost îndepli­nit cu o lună înainte de termen. „Luna cadourilor“ A început în întreaga tradiționala „Lună a cadourilor", regiune Lu­crătorii din comerț s-au pregătit din timp pentru ca în această perioadă cumpărătorii să găsească în magazine cele mai frumoase și utile cadouri. O deosebită atenție a fost acordată apro­vizionării unităților comerciale cu mărfuri specifice, în sortimente care cuprind o gamă întreagă de articole noi, cu aspect atrăgător și de calitate superioară. Aceeași grijă s-a manifest Frizerie pentru copii La Satu Mare, pe strada Horea au început lucrările de amenajare a u­­nei frizerii pentru copii, prima de acest fel în orașul Satu Mare. Mobilierul pentru acest atelier es­te executat de către cooperativa „Complexul deservirii“ din localita­te. Interiorul va fi decorat cu ilustra­ții din basme, adecvate preocupări­lor clienților, cât și față de înfrumusețarea interioa­relor magazinelor. Tot în luna decembrie se va deschide la Baia Mare o expoziție de ceramică și faianțe, produse ale fabricii ,,Faianța" din Sighișoara. Expoziții cu articole din mase plastice, articole electrice de uz casnic și candelabre se vor organi­za în orașele Baia Mare, Satu Mare, Sighet, Cărei și Vișeu. Prin magazinele O.C.L. Produse industriale și O.C.L. Alimentara se vor oferi cumpărătorilor pachete cu cadouri. In această perioa­dă se înființează în regiune 7 unități noi de desfacere a articolelor pentru pomul de iarnă și a jucăriilor. Expoziție Sîmbătă s-a deschis la bufetul „,Expres“ din Satu Mare o expoziție de artă culinară. Produsele expuse sunt preparate în bucătăriile restau­rantului „Miorița“. Sutamiiștii - Conducătorii auto, mecanicii din atelierele de reparații și ceilalți muncitori de la Autobaza de trans­porturi din Satu Mare luptă cu multă însuflețire pentru realizarea sarcinilor ce le revin. îndrumat de către organizația de partid, acest colectiv obține succese tot mai în­semnate în întrecerea socialistă. Datorită folosirii la capacitate a mijloacelor de transport, precum și a întreținerii cu grijă a mașinilor, majoritatea șoferilor nu numai că își realizează planul, ci îl și depă­șesc zi de zi, lună de lună. Din rândurile acestor oameni, ca­re zi și noapte se află la volan, străbătînd drumurile patriei, se ri­dică numeroși sulamiiști. Colecti­vul Autobazei din Satu Mare se mîndrește cu numele unor șoferi ca Vasile Coama, Ioan Joldoș, Ga­­vril Glodeanu, Alexandru Meleg, Iuliu Haideu, Vasile Görbe și alții, care de multă vreme poartă pe ma­șina lor inscripția de sulamiiști. Firește că acest titlu de onoare es­te rezultatul unei munci asidue, al grijii de care dau dovadă față de mașinile pe care le conduc. Ei nu-și precupețesc nici o clipă efor­turile pentru îndeplinirea sarcini­lor încredințate. In același timp știu să-și întrețină autovehiculele în perfectă stare, să le folosească în așa fel ca ele să parcurgă cu­ mai mulți kilometri fără reparații. Tocmai datorită preocupărilor ară­tate, comuniștii Gavril Glodeanu, Ioan Joldoș, Vasile Cosma și cei­lalți sutamiiști nu numai că au parcurs zeci de mii de kilometri în plus între două reparații capitale ale mașinilor, ci realizează în fie­care lună economii însemnate de carburanți și lubrifianți, prelun­gind totodată viața autovehiculelor. Economiile înregistrate în 10 luni de către sutamiiștii amintiți se ci­frează la aproape 40.000 lei. Alături de sutamiiștii autobazei, majoritatea șoferilor sunt evidenți­ați în întrecerea socialistă, ca ur­mare a rezultatelor bune pe care le obțin în activitatea de transpor­turi. Exemplul mobilizator al co­muniștilor constituie un îndemn puternic de atragere a tuturor lu­crătorilor în îndeplinirea sarcini­lor de plan. De altfel, eforturile depuse de către întreg colectivul de aici n-au fost zadarnice. Ele se concretizează într-un bilanț bo­gat de realizări. Așa bunăoară, planul de transporturi la autoca­mioane a fost depășit pe 10 luni cu peste 900.000 tone-kilometri convenționali. De remarcat că și la ceilalți indici situația s-a îmbu­nătățit simțitor. De pildă, coefici­entul de utilizare a parcului de mașini la autocamioane a fost în­deplinit în proporție de 107,3 la sută, iar coeficientul de utilizare a capacității mașinilor este depășit cu 3,7 la sută, în timp ce parcursul mediu zilnic reprezintă o crește­re de 11 la sută față de sarcinile stabilite. Din acestea reiese că activitatea colectivului Autobazei de transpor­turi din Satu Mare se îmbunătățeș­te de la o perioadă la alta, ea fiind tot mai rodnică. Aceste rezultate frumoase se datoresc faptului că organizația de partid îndrumă cu competență conducerea autobazei și comitetul sindicatului, orientîn­­du-la munca în direcția mobilizării oamenilor în lupta pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan. I. RETEGAN Pentru o productivitate mai înaltă Recent, la Uzina „Unio“ din Satu Mare a fost pus în funcțiune un nou cuptor cu basculare hidraulică pentru turnarea metalelor neferoase. Prin a­­ceasta productivitatea muncii la ope­rația respectivă crește cu aproximativ 70 la sută. O altă măsură aplicată­­— și anume extinderea unui nou procedeu de tăiere a tablelor de grosimi mari — a adus economii de 72.000 lei, ca ur­mare a reducerii consumului de carbid. Acordînd o atenție sporită folosirii eco­nomicoase a energiei electrice, s-au montat în uzină mai mulți condensatori, astfel că s-a îmbunătățit factorul de putere, realizîndu-se totodată 200.000 lei economii. GHEORGHE IOAN coresp. voluntar Caravana cinematografise la diriza Cele patru caravane ale I.C.R.S. Maramureș cutreieră în aceste zile satele regiunii pentru a prezenta spectacole în acele localități unde deocamdată nu funcționează cine­matografe sătești. O dată cu începe­rea festivalului filmului la sate, ele au o programare astfel alcătuită încît să poată vizita cît mai des sa­tele raioanelor unde se desfășoară prima etapă a festivalului. Astfel, sîmbătă au fost prezentate mai mul­­te de spectacole în raioanele Cehu Silvaniei, Sighet și Carei. Au rulat filmele artistice „Lupeni 29“, „Re­gina stației de benzină“, „Oameni de afaceri“, precum și documentare­le „Albinele și recolta“, „Amplasa­rea construcțiilor zootehnice“ și „Creșterea păsărilor“­­ m CÎTEVA RI­DURI . Miliția raionului Satu Mare a în­­mînat în aceste zile în mod festiv peste 100 de buletine de identitate ele­vilor școlilor de 8 ani din raion. ★ In cadrul întreprinderii de indus­trie locală din Sighet și-a început ac­tivitatea recent o secție nouă care pro­duce elementele prefabricate necesare șantierelor de construcție sighetene. ★ In luna noiembrie, oamenii mun­cii din întreprinderile și instituțiile săt­mărene au predat I.C.M. peste 400 tone metale vechi. Iuliana Tini și Irina Fekete, crea­toare de la Fabrica de co­­ecții „Mondiala­" din Satu Mare, lucr­ată —la un modele genitru anul 1JM Delegația de stat a R. P. Române s-a înapoiat în Capitala Duminică după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Belgrad, de­legația de stat a Republicii Populare Române, condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Româ­ne, prim-secretar al C.C. al P.M.R., care la invitația președintelui Repu­blicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniș­tilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a vizitat R.S.F. Iugoslavia. Din delegație au făcut parte tova­rășii Ion Gheorghe Maurer, președin­tele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Emil Bodnăraș, vice­președinte al Consiliului de Miniștri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, vice­președinte al Consiliului de Miniștri, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum și Aurel Mămnășan, ambasadorul R. P. Române la Belgrad. Delegația a fost însoțită de consilieri și experți. La sosire, în Gara Băneasa, delega­ția a fost întîmpinată de tovarășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nico­­lae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroș, Du­mitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Să­­lăjan,­ Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Avram Bunaciu, vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Gogu Rădulescu, Con­stantin Tuzu, vicepreședinți ai Consi­­liului de Miniștri, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai gu­vernului, conducători ai înstiturilor centrale și ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor di­plomatice acreditați la București, mem­bri ai ambasadei R.S.F. Iugoslavia și alți membri ai corpului diplomatic. Un grup de pionieri au oferit flori tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrilor delegației. In drum spre București, în timpul călătoriei pe teritoriul țării noastre, în gările Turnu Severin, Balota, Fi­liași, Craiova, Caracal, Roșiori, Videle, îm­podobite cu steaguri, delegația a fost salutată de un mare număr de oameni veniți în întîmpinare cu flori. Ei au a­­clamat îndelung pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrii delegației. (Agerpres); PLANTAREA POMILOR La marginea șoselelor In regiunea noastră există multe te­renuri pe pante care nu sunt folosite rațional, fiind pășuni erodate, livezi pă­­răginite, tufărișuri etc. Sub conducerea organelor de partid și cu sprijinul organelor sfaturilor populare, împreună cu conducerile gos­podăriilor colective, s-a trecut la iden­tificarea acestor terenuri și s-a început plantarea lor cu pomi fructiferi. Astfel, versanții din dreapta și stingă șoselei naționale Baia Mare — Cluj, între Șomcuta Mare și pînă la ieșirea din re­giune, precum și marginile altor șosele vor fi plantate cu pomi fructiferi. Pe lingă veniturile bănești ce se vor obține din aceste livezi se va schimba și aspectul locurilor, iar procesul de e­­roziune al solului va fi oprit. Ing. OVIDIU COSTEA In raionu­l Vișeu Acțiunea trebuie grăbită Pentru valorificarea rațională a terenurilor în pantă care predomină tot raionul Vișeu, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, colecti­viștii din acest raion intensifică eforturile pentru terminarea plantării unui număr cît mai mare de pomi fructiferi. Din planul de 36.630 pomi fructiferi au fost plantați pînă acum peste 30.000. La gospodăriile colective din Petro­­va, Șieu, Săliște, Ieud, Vișeu de Jos, planul plantării pomilor fructiferi a fost realizat. Se cere însă ca atenția consiliului agricol raional să fie îndrep­tată spre gospodăriile agricole colective Cuhea, Leordina, Vișeu de Mijloc și Rozavlea, unde au mai rămas de plantat un număr însemnat de pomi fruc­tiferi. De asemenea, trebuie ca imediat după plantarea pomilor să se ia mă­suri de protejare a acestora împotriva atacului rozătoarelor. Paralel cu a­­ceastă lucrare va trebui grăbită plantarea celor 60.000 de arbuști de coacăz negru care au fost trimiși de o săptămînă în acest raion. Prima zi fără claxon iată, așadar, Incepind de duminică, in baza deciziei comitetului execuția al sfatului popular orășenesc, in orașul Baia Mare folosirea claxonului a fost interzisă, eliminindu-se astfel o im­portantă sursă de zgomot. Conducă­torii auto și pietonii orașului au pri­mit cu satisfacție această măsură și din prima zi au contribuit cu atenție spo­rită la buna desfășurare a circulației. In răgazul dintre două curse, in sta­ția de taximetre din Piața Libertății șoferul Alexandru Kocsis ne-a­ decla­rat: „Sunt la volan de 37 de ard și vă puteți închipui cu­ am claxonat in a­­ceastă perioadă. Cu toate acestea in cele cîteva săptămini premergătoare aplicării deciziei am reușit să mă dez­­obișnuiesc de acest reflex, bineînțeles mărindu-mi atenția. Același lucru se cere și din partea pietonilor". Dl Vasile Cioplea conduce un autobuz întreprinderii comunale. Am stat de vorbă cu el la capătul liniei 2. iată ce ne-a spus in legătură cu decizia in­trată in vigoare: „Noua măsură pre­tinde și mai mult concentrarea atenției noastre asupra circulației. E lucru cu­noscut că limita de viteză a automobi­lelor rămine neschimbată, iar in cazul cind pietonii circulă neatenți, înseamnă să oprim și să încetinim la orice pas, ceea ce va pricinui perturbări in circu­lație, intirzieri. Deci, atenție pietonii". ..Pe lingă faptul că sunt conducător auto — ne spune Liviu Benciu de la I.C.R.S. Maramureș — îmi place, liniș­tea, și de multe ori am fost revoltat de zgomotele iritante ale claxoanelor. Noua măsură este binevenită și con­tribuie mult la reducerea zgomotelor din oraș, respectiv la asigurarea deplină a circulației. ...Ne-am oprit la intersecția din fața hotelului „București", pentru ca să ur­mărim felul cum respectă pietonii re­gulile de circulație. Se constată multă atenție din partea cetățenilor. Ioan Neamțu de la dispensarul me­dical al Exploatării miniere „Săsar" apreciază măsura sfatului popular o­­rășenesc și a subliniat că pietonii tre­buie să respecte regulile de circulație cu aceeași responsabilitate ca și șofe­rii. „Locuiesc pe una din arterele prin­­­ci­pale ale orașului, intens circulate. Claxoanele tulburau pînă noaptea tir­­ziu liniștea locatarilor, și dis­ de dimi­neață iar începeau. Azi insă liniștea n-a mai fost alungată de „orchestra" cla­xoanelor, spre marea bucurie a noastră", conchide loan Neamțu. Am stat de vorbă și cu Vasile Cri­­șant desenator la D.S.A.P.C. Mara­mureș. — De multe ori, lucrind in fața planșetei atit eu, cit­ și colegii mei, eram deseori smulși din concentrare de cla­xoanele automobilelor care circulau pe strada Baia Sprie. In ultima vreme a­­ceste stridențe s-au redus simțitor și ne bucurăm că de la 1 decembrie cla­xoanele nu vor mai fi folosite de loc. A fost o măsură necesară. In ce priveș­te circulația, sunt sigur că noua măsu­ră va contribui la îmbunătățirea ei. A­­tenția mărită din partea ambelor părți (conducători de automobile și pietoni) nici nu poate avea alt rezultat. In prima zi fără claxon orașul a fost mai liniștit, iar, după cum ne-au infor­mat lucrătorii miliției, circulația s-a desfășurat in cele mai bune condiții. Așadar, decizia comitetului executiv al sfatului popular orășenesc a găsit din prima zi un larg sprijin și aprecierea unanimă din partea locuitorilor orașu­lui. CB. MOLDOVAIT în jurul orașului Baia Mare — o puternică zonă legumicolă Un prim pas și... atît Comuna Seini se include în zona legumicolă a orașului Baia Mare. Sub îndrumarea organizației de bază consiliul de conducere al gospodăriei depune eforturi pentru a aduce o contribuție la aprovizionarea oame­nilor muncii cu legume și zarzava­turi proaspete în tot timpul anului. In anul viitor, în această gospodărie se vor cultiva legume și zarzavaturi pe 9 ha. Producția de legume va crește și prin faptul că toată supra­fața va fi irigată. Constituie de asemenea un fapt pozitiv că pentru­­ prima dată condu­cerea gospodăriei s-a preocupat să cultive și legume timpurii. Astfel în condiții agrotehnice corespunzătoare în această toamnă au fost însămîn­țate 1,2 ha cu spanac și a fost plan­tată o suprafață de 0,89 ha cu cea­pă pentru stufar. Se discută aici și valorificarea posibilităților de a pro­duce legume timpurii în răsadnițe. Ramele și geamurile sînt pregătite însă nu s-a precizat cîți din cei 1.000 m.p. se vor­ însămînța și cu ce cul­turi. Este bine că tovarășul inginer Virgil Grozei s-a gîn­dit să meargă la Păulești pentru a studia la fața locului aplicarea metodei de a pro­duce legume timpurii în răsadnițe. Era însă și mai de folos dacă aceas­tă vizită se făcea mai repede, pen­tru a se fi luat măsuri din timp pri­vind procurarea seminței necesare, pregătirea în mai bune condiții a în­­sămînțării culturilor timpurii. Li Gospodăresc judicios resursele de furaje Pentru furajarea tot mai bună a a­­nimalelor în timpul iernii, membrii bri­găzii întîi (Recea) a G.A.C. din Săsar au adunat multe nutrețuri. In afară de cele 132 tone de fir natural, strînse și depozitate la timp, colectiviștii au mai adunat la timp otava de pe cele 40 de hectare, au depozitat lingă ferma de animale peste 52 tone de paie de griu și ovăz, 58 tone pleavă, o impor­tantă cantitate de coconi de porumb. Se iau, totodată, măsuri pentru prepa­rarea corespunzătoare a furajelor gro­siere. GHEORGHE LAR coresp. voluntar £ eăaLa, tiner­ele­ talente De cite ori n-ați admirat pe scenă o tînără pianistă ori vreun alt tinăr in­strumentist. V-ați gindit in acele clipe insă care au fost primii pași pe care i-a făcut pentru a putea stăpini ade­vărata artă a interpretării? Desigur că acești primi pași sînt — ca să spunem așa — diferiți. Dar cei mai mulți sunt făcuți, in anii înnoitori ai socialismu­lui din patria noastră, către casele de cultură, și școlile populare de artă. Aici sunt descoperite adevărate talente, ca­re in condițiile regimului burghe­­zo-moșieresc ar fi rămas ascunse, pier­dute in anonimat. Și unul din aceste lăcașuri, in care zeci de tineri, iubitori ai muzicii și frumosului, vin să dobin­­dească primele și cele mai importante noțiuni muzicale, este și Școala popu­lară de artă din Sighet. Atit dimineața, cit și după-amiază, in clasele de muzică de la Școala popu­lară de artă de aici vei intilni nume­roși tineri, muncitori, elevi sau func­­ționari repetind cu conștiinciozitate te­mele care li se dau de către profesorii care-i supraveghează cu atenție. Intrăm intr-o clasă. Lingă profesorul Nicolae Ionescu de la clasa de clarinet se gă­sește un tânăr brunet, înalt și subțire. Exersează o bucată muzicală. Parcă șovăitor, nesigur, abia dibuind cu frică clapetele argintii ale clarinetului. Calm și cu o voce prietenească, profe­­sorul ii îndrumă. — încă o dată, te rog, de la măsura a cincea. Fii te rog atent la pauze... Și din nou elevul începe să repete. — Cum te cheamă? — ii intrerupem pentru cîteva momente. — Dumitru Tarasan — ne răspunde elevul cu voce și chip de adolescent. — Și cîți ani ai? — Am împlinit 19... — Unde lucrezi? — Sunt tractorist-mecanic și lucrez la baza de utilaj și transport a șantie­rului Complexului de industrializare a lemnului ce se construiește in Sighet. Și fiindcă m­i place, clarinetul și n-am vrut să pierd „pe drum" cele învățate, am venit la Școala populară de artă din Sighet, pentru a-mi continua stu­diile muzicale. Intr-o altă clasă, profesoara Alexan­drina Năstase, împreună cu corepeti­­toarea Lucia Man sunt atente la voca­lizele pe care le fac Mihaela Poverlovici, elevă in clasa a IX-a­­ a Școlii medii nr. 1 din Sighet. Se pare însă că cei mai mulți elevi sunt înscriși la clasa de acordeon a profesoarei Elisabeta Sin­­georzan. La începutul anului de stud­ui, pe listele de înscriere figurau peste... 100 de elevi. In fiecare an pe listele școlii au fost înscriși peste 500 de tineri dornici să se inițieze sau să-și îmbunătățească cu­noștințele muzicale. Mulți dintre ab­solvenții acestei școli sau care urm­a­­ză in prezent această școală sunt primele rânduri ale mișcării, artistice de amatori, iar unii au ajuns chiar mai departe, la consacrare. P. ARDELEANU

Next