Pentru Socialism, noiembrie 1964 (Anul 14, nr. 3355-3379)

1964-11-08 / nr. 3361

PROBET­ARI Om T&ATEt­fîRWE. U.NJT. IWM ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Muncă intensă pe ogoare Arături adînci pe toate suprafețele Ia acest an, î timpul ve­getației, dar mai ales după recol­tarea culturilor de toamnă, s-a pu­tut vedea în mod cit se poate de convingător că acolo unde plante­le au fost cultivate în arătură a­­dîncă de toamnă și s-au folosit cantități corespunzătoare de în­grășăminte, producțiile obținute au fost mulțumitoare, mai ales dacă avem în vedere condițiile secetoase din vara acestui an. A­­semenea producții mari au fost obținute îndeosebi în gospodăriile agricole de stat din Cărei, Satu­lung, Halmeu, la gospodăriile co­lective din Foeni, Oar, Boghiș, Ur­­ziceni și­ altele. Executîndu-se la timp și totodată la un bun nivel agrotehnic arăturile de toamnă și celelalte lucrări din complexul a­­grotehnic, la gospodăria agricolă colectivă din Ardusat se obține în medie mai bine de 3.500 kg po­rumb boabe la ha. Și asemenea exemple sunt multe atît la cultura porumbului, cit și la celelalte cul­turi de primăvară. Eficiența a­­răturilor adînci de toamnă este in­suficientă măsură cunoscută și ca poate fi rezumată astfel: înma­­gazinarea în adîncime a unei can­tități însemnate de apă provenită din ploi și din topirea zăpezilor, afinarea solului in adîncime deci favorizarea activității micro­și organismelor care contribuie la îmbogățirea solului cu substanțe nutritive accesibile plantelor. Tot­odată, prin efectuarea arăturilor adînci de toamnă se dezvoltă mai bine în profunzime sistemul ra­dicular al plantelor și se reduce gradul de îmburuienare. La toate acestea se mai poate adăuga fap­tul­­ că prin efectuarea arăturilor de toamnă, lucrările de pregătire a solului primăvara sunt mult u­­șurate, ceea ce asigură executarea însămințării tuturor culturilor de primăvară la timpul optim. Toc­mai datorită acestor lucrări, gos­podăriile agricole de stat, precum și gospodăriile agricole colective din Oar, Lucăceni, Foeni, Mireșu Mare au terminat în scurt timp însămînțările de primăvară chiar și în condițiile­ ploilor repetate din acea perioadă. Pentru a asigura producții cit mai bogate la culturile ce le vom însămînța in primăvară, in întrea­ga regiune trebuie să se execute alături pe o suprafață de aproa­pe 100.000 ha. Executarea în în­tregime a acestui volum de lu­crări depinde de felul în care va fi organizată munca. In primul rînd se cere eliberarea grabnică a terenului de resturile vegetale, pentru a da posibilitatea mecani­zatorilor să treacă neîntîrziat la efectuarea arăturilor. Acest lucru este cu atît mai necesar cu cit experiența a dovedit că eficien­ța cea mai mare a arăturilor se asigură atunci cînd acestea se execută cit mai devreme. Există suficiente mijloace în fiecare ra­ion pentru ca arăturile să se exe­cute intr-un timp cit mai scurt. Se cere doar ca tractoarele să fie u­­tilizate rațional, la întreaga ca­pacitate de lucru, asigurîndu-se schimbul doi la un număr cu­ mai mare de tractoare. îndeplinirea cu succes a sarci­nilor trasate de partid privind spo­rirea producției agricole impune executarea cu toată atenția a a­­cestor lucrări de bază în comple­xul de măsuri agrotehnice. In mod deosebit se cere ingine­rilor agronomi să asigure aplica­rea diferențiată a acestei lucrări în funcție de particularitățile so­lului din fiecare unitate agricolă socialistă, îndeosebi se va ține seama de adîncimea arăturii pe podzoluri, care va fi determinată de profunzimea stratului fertil, urmînd ca afinarea la adîncime să fie asigurată cu scormonitorul. Intrucît o mare parte din terenu­rile regiunii se află în pantă, ară­turile se vor face cu plugurile re­versibile, în mod obligatoriu, de-a lungul curbelor de nivel. In ve­derea pătrunderii unei cantități mai mari de apă în sol, arătura va fi mai adîncă mergînd într-o direcție, iar la întoarcere ceva mai superficială, incit ea să pre­zinte succesiuni de coame și înăl­țimi diferite. Totodată, pe terenu­rile în pantă cu o înclinație mai mare de 5 la sută, se vor lăsa benzi pentru înierbare, care vor deveni taluzele viitoarelor agro­­terase. Pe terenurile mai nisipoase, ag­rătura va fi adîncă și totodată În­soțită de fertilizarea straturilor profunde, mărind in acest fel po­sibilitatea de a păstra apa la dis­poziția plantelor, iar pe terenurile joase, unde există pericolul stag­nării apelor, arăturile se vor face la cormană, în sensul pantei, pen­tru a se scurge apa in canalele colectoare. O dată cu executarea arăturilor de toamnă se vor defri­șa toate tufișurile de la capetele tarlalelor și, totodată, se vor des­țeleni cu prioritate pășunile și fî­­nețele intercalate în arabil. Ca o regulă generală, trebuie avut în vedere că arăturile de toamnă se pot efectua chiar și da­că terenul nu este suficient de zvîntat din cauza ploilor căzute în ultimul timp. Pină în primă­vară, prin îngheț și dezgheț și us­cări repetate, pămintul se va mă­runți. Experiența a dovedit că cele mai mari sporuri de recoltă se obțin atunci cînd îngrășămin­­tele organice și cele chimice sunt îngropate o dată cu arătura. Apli­carea acestora însă trebuie făcu­tă cu mult discernămint, pentru a obține rezultate maxime. O altă regulă cu caracter general se re­feră la folosirea îngrășămintelor naturale, cât și a celor chimice în mod rațional, în doze moderate, în funcție de starea de fertilitate naturală a solului, de cultura pre­mergătoare și îngrășămintele fo­losite în anii precedenți pe fiecare parcelă de teren. In condițiile re­giunii noastre, și îndeosebi pe te­renurile reci și grele, poate fi fo­losit și gunoiul de grajd mai pu­țin fermentat cu condiția să fie uniform repartizat și omogenizat cu solul. Ținînd seama de cerin­țele solurilor acide, în regiunea noastră trebuie să se aplice amen­damente calcaroase pe suprafețe cit mai mari o dată cu executa­rea arăturilor de toamnă, în doze variind după aciditatea solului. Și pentru superfosfat cea mai rațio­nală încorporare în sol se asigură acum, o dată cu executarea ară­turilor de toamnă, intrucît acest ingrășămint ajunge la adîncimea la care se dezvoltă cea mai mare masă de rădăcini și, totodată, sti­mulează dezvoltarea în adîncime a rădăcinilor. De asemenea, pe te­renurile unde se vor cultiva plan­te mari, consumatoare de pota­siu, cum sunt sfecla, cartofii, tu­tunul, roșiile, trebuie aplicate în­grășăminte care conțin acest ele­ment. Pentru asigurarea desfășurării arăturilor adînci de toamnă și a încorporării unor cantități cit mai mari de îngrășăminte și amenda­mente, consiliile agricole vor tre­bui să sprijine îndeaproape acti­vitatea gospodăriilor colective, ur­mărind felul în care este organi­zată munca și cum se respectă prevederile agrotehnice privind executarea unor mai buna calitate, lucrări de cea aer* . Ing. VASILE MARCU vicepreședinte al Consiliului agri­col regional Maramureș IN RAIONUL SATU MARE Recoltarea și lucrarea sfeclei de zahăr Sîntem la centrul de recepție pentru sfecla de zahăr din Satu Mare. Pină in seara zilei de 4 noiembrie aici au fost recepțio­nate peste 4.000 tone sfeclă de zahăr. Din această cantitate, mai bine de 3.500 tone au fost expe­diate fabricii de zahăr din Lu­duș. Printre gospodăriile agricole colective care sunt avansate cu livrarea producției evaluate de sfeclă de zahăr se numără G . C. „Sătmăreana", „Someșul“, din Satu Mare, Oar. Ambud și altele. La G.A.C. din Botiz și Odoreu, recoltarea și livrarea sfeclei de zahăr se desfășoară nesatisfăcă­­tor. Ambele gospodării nu transportaseră la centrul de re­­­cepție pînă în ziua de 3 noiem­brie nici cel puțin o tonă de sfeclă de zahăr, iar G.A.G. din Culciu Mic, din cele peste 1.100 tone producție evaluată, trans­portase doar 200 tone. Consilii­le de conducere din unitățile de mai sus, precum și din alte uni­tăți unde există o neconcordanta între recoltat și livrare Vetiș etc), să mobilizeze­­ Dorolț, toate forțele pentru ca paralel cu ce­lelalte lucrări să se recolteze și să se transporte operativ sfecla de zahăr la centrul de recepție. IN RAIONUL LAPUȘ Plantarea pomilor fructiferi ,vină in vedere condițiile re­umatice favorabile pomicul­­i, in raionul Lăpuș S-a pre­­tt ca in această toamnă să se uteze noi livezi in masiv pe o rafală de 130 hectare. Deși pus optim pentru începerea stărilor a sosit, in raion exis­­t­­ă minere in urmă la pregă­tirea condițiilor pentru această acțiune. Astfel, din 18.900 gropi necesare s-au realizat abia 3.851. Consiliul agricol raional tre­buie să ia măsuri hotărîte ca in gospodăriile colective planificate să se treacă într-un ritm intens la săpatul gropilor și începerea imediată a plantărilor. lAIW-a WM> MAAAA*AAAAA*AAAA. |: ANUL XIV Nr. 3361 DUMINICA ;! 8 noiembrie 1964 4 PAGINI - 20 BANI Recepție oferită în R. P. Romina Ambasadorul extraordinar plenipotențiar al Uniunii Sovie­și­tice în R.P. Romînă, I.K. Jegalin, a oferit sîmbătă seara o recepție în saloanele ambasadei cu prile­jul celei de-a 47-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. La recepție au luat parte to­varășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceau­­șescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai­l Dalea, Gheorghe Gaston Marin, Gogu Rădulescu, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de S­tat și ai guvernului, condu­cători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, academi­cieni și alți oameni de știință și cultură, generali, ziariști romîni și străini. A fost prezentă delegația Aso­ciației de prietenie sovieto-romî­­nă, condusă de I.B. Stukalin. Au participat șefi ai misiun­i­­lor diplomatice acreditați în R.P. Romînă și alți membri ai corpu­lui diplomatic. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească, de ambasadorul Uniunii Sovietice cu prilejul zilei de 7 Noiembrie înapoierea în Capitală a delegației R. P. Române condusă de tovarășul Gheorghe Apostol Sîmbătă s-a înapoiat în Capi­tală delegația R.P. Române con­dusă de tovarășul Gheorghe A­­postol, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.M.R., prim-vice­­președinte al Consiliului de Mi­niștri al R.P. Române, care, la invitația Frontului de Eliberare Națională și a guvernului Repu­blicii Algeriene Democratice Populare, a luat­ parte la sărbă­­i­torirea celei de-a X-a aniversări a începerii revoluției algeriene . Ziua națională. Din delegație au făcut parte tovarășii Virgil Cazacu, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim­secretar al Comitetului regional Iași al P.M.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Ion Geor­­gescu, ambasadorul R.P. Române la Alger. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, membrii delegației au fost intîmpinați de tovarășii Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Ștefan Voitec, Gheorghe Gaston Marin, Constantin Tuzu, Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe, de membri ai C.C. al P.M.R. și ai guvernului și de alte persoane oficiale. (Agerpres). Dezvoltarea rețelei cinematografice In anul acesta, re­țeaua cinematografi­că a regiunii Mara­mureș s-a dezvoltat mult, făcînd să crească mereu nu­mărul spectatorilor. Astfel, în satele re­giunii au fost de cu­rbed înființate încă 24 de unități­­ cine­matografice noi, nu­mărul lor total ridi­­cîndu-se în prezent la 225, din care 23 cu bandă lată. De menționat că prin înființarea noilor ci­nematografe raioane­le Sighet,­ Vișeu și Cărei sînt complet cineficate. Paralel cu acțiunea de sporire a numă­rului de noi cinema­tografe se acordă mare atenție moder­­­nizării celor exis­tente. Tot în anul a­­cesta, o serie de cine­matografe din Satu Mare, Tg. Lăpuș, Cărei, Șomcuta Ma­re, Berveni, Seini și din alte localități au fost modernizate și dotate cu aparate noi de proiecție. Pină la sfîrșitul a­­nului, în regiunea Maramureș se vor înființa încă 5 cine­matografe sătești. Schimb de experiență Biblioteca raională din Sighet a organizat de curînd un larg schimb de experiență la care au participat toți bibliotecarii comu­nali din raion. In cadrul acestui schim­b­ de experiență, care a a­­vut loc la Strimtura, s-a prezen­tat un referat („Aspecte ale mun­cii cu cartea la biblioteca comu­nală din Câmpulung la Tisa“), o lecție practică („Organizarea ca­taloagelor alfabetice și sistema­tice“), s-a organizat activitatea model „Se schimbă fața țării“ (călătorie pe hartă) și s-a dezbă­tut planul de măsuri pentru pe­rioada de iarnă. ÎN SCHIMBUL DE NOAPTE AT­EAT­E aflăm în orașul Satu Mare. Este aproa­­­pe miezul nopții și freamătul orașului s-a potolit de mult. După o­­ zi de muncă, locui­torii orașului se odihnesc, dar... nu toți. La Uzina „Unio” , schimbul al IlI-lea lucrează din plin. Ceferiștii din tura de noapte veghea­ză la buna desfășurare a transportului pe dru­murile de fier. La fabrica de pîine, luminile din halele de producție nu se sting pînă di­mineață, iar la spitalul unificat de stat, medi­cii de gardă și personalul mediu sanitar sînt prezenți la datorie. Era în seara zilei de marți 3 noiembrie. 1%l­e-am oprit la stația C.F.R. In biroul de mișcare lucrau impiegații Iuliu Pereni și Dezideriu Pop. Ei pregăteau plecarea trenu­rilor de marfă cu numărul 4619 și 4821 pe di­recția Seini—Baia Mare. In schimbul lor, cei doi impiegați și personalul auxiliar au primit și expediat în bune condiții mai multe trenuri de persoane și marfă. P­ragul secției de chirurgie l-am pășit în vîrful picioarelor. Și aceasta deoarece aici, mai mult ca oriunde, este necesară multă, multă liniște. Medicul de gardă Tiberiu Gher­­gheli ne-a condus într-un salon unde sora Ma­ria Pelecaci, ajutată de elevele asistente Mar­gareta Barna și Elena Kato, făcea o perfuzie unei bolnave. I­n fiecare dimineață, sătmărenii găsesc în magazinele O.C.L. Alimentara pîine proaspătă și produse de franzelărie într-un sor­timent bogat și de bună calitate. Este rodul ac­tivității schimbului de noapte de la fabrica de pîine și de la secția de specialități, care în cele 8 ore de muncă produc și expediază spre desfa­cere peste 10 tone de pîine și însemnate canti­tăți de produse de franzelărie. Iată în fotogra­fie o parte din echipa maistrului Mihai Sereș, scoțînd pîinea rumenă dintr-un cuptor „Campf”. A­lături de ceilalți oameni ai muncii, lu­­crătorii de la miliție sunt și ei la dato­rie. Sergentul major de miliție Vasile Albu de la postul de control verifică actele conducăto­rului autoturismului cu numărul 236 MR. „Totul este în ordine“ — spune, zîmbind, mili­țianul după verificarea actelor. Fotoreportaj de: A. ȘUTH și I. PETRIA AT CADRE CALIFICATE Recent, un număr de 45 muncitori de la Ex­ploatarea minieră Herța au obținut calificarea de mecanici de locomotivă de mină și artificieri. La ultimul lor examen, cei mai bine pregătiți au fost Petru Bara, Teodor David, Teofil Conț și alții. Cu aceștia numărul celor care au absolvit cursurile școlii de calificare de pe lângă exploata­rea minieră se ridică la 150, iar alți 110 sunt în curs de școlarizare. Condiții optime de muncă, rezultate valoroase In Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principa­le fie întrecerii socialiste se subliniază în mod deosebit nece­sitatea îmbunătățirii sistematice a calității produselor. înfăptui­rea acestei cerințe este strîns le­gată de nivelul tehnic al pro­ducției, precum și d­e gradul de cunoștințe tehnico-profesionale ale muncitorilor, adică ale acelora care mînuiesc mecanismele și u­­tilajele. La Unitatea de industrializare a lemnului din Bixad, problema îmbunătățirii calității produselor a devenit una din preocupările de seamă ale întregului colectiv. Dacă cu puțin timp în urmă procesul de producție nu se pu­tea desfășura în condiții optime datorită faptului că vechea hală de gatere nu corespundea orga­nizării muncii într-un flux teh­nologic continuu, actualmente si­tuația s-a schimbat radical. Ce anume acțiuni au fost în­treprinse la această unitate cu privire la îmbunătățirea activi­tății productive și în special a calității produselor? Răspunsul ni-1 dau înnoirile ce au avut loc în cursul anului curent. Dar îna­inte de a se scoate în evidență măsurile luate in direcția respec­tivă, nu-i lipsit de interes să sub­liniem că oșenii sînt tot atît de pricepuți și inimoși și în produc­ție ca și în arta populară. Spu­nem acest lucru intrucît în nu­mai o lună colectivul de aici, muncind cu însuflețire, a demo­lat vechea hală a gaterelor, iar pe același loc a fost înălțată o altă construcție, nouă și moder­nă. Zidită din cărămidă, tencuită și zugrăvită într-o culoare plă­cută, acoperită cu plăci din asbo­­ciment — cu fîșii de sticlă pen­tru a asigura lumina necesară în timpul zilei — noua hală con­stituie o realizare valoroasă pen­tru forestierii bixădeni. Ei au a­­cum create condiții optime de lucru: înainte, procesul de pro­ducție era organizat pe două li­nii tehnologice cu 4 gatere, însă gaterele nu puteau fi folosite la întreaga lor capacitate deoarece celelalte utilaje de prelucrare — circularele și pendulele — nu reușeau să facă față cantităților rezultate în urma debitării buș­tenilor. In prezent, prin reorga­nizarea completă a procesului de producție, care a avut drept re­zultat introducerea celei de-a treia linii tehnologice, adăugîn­­du-se la utilajele existente încă 4 circulare, 2 pendule și o masă cu role, s-a asigurat desfășura­rea acestuia în flux continuu. Pentru scurtarea termenului de execuție a lucrărilor de moder­nizare a fabricii, toți muncito­rii, maiștrii și tehnicienii de aici, în timpul lor liber, au muncit cu sîrg și pasiune, efectuînd aproa­pe 10.000 de ore muncă volunta­ră, deci manoperă prestată în valoare de peste 30.000 lei. • Firește că acțiunile întreprinse pe această linie au un efect po­­zitiv asupra procesului de pro­­ducție. Acum se lucrează în con­diții bune, efortul fizic al oame­nilor a fost redus în mod simți­tor, calitatea produselor este su­perioară celei realizate înainte, iar productivitatea muncii, atît cea fizică cit și cea valorică, sporit în mod evident față de a lunile precedente. Demn este de remarcat faptul că harnicul co­lectiv de aici, desfășurînd o în­suflețită întrecere socialistă, în­drumat permanent de către or­ganizația de partid, înregistrea­ză de la o zi la alta succese tot mai însemnate. Mărturie stau re­zultatele obținute pe primele 9 luni. Așa, spre exemplu, planul producției globale și marfă a fost îndeplinit în proporție 131 și respectiv 117 la sută, de în timp ce productivitatea muncii a sporit cu 4,1 la sută față de ni­velul stabilit, iar beneficiile da­te în plus se cifrează la aproape 100.000 lei. De asemenea, planul a fost realizat și chiar depășit la toate sortimentele, în timp ce vo­lumul produselor de calitate su­perioară este mai mare decit sar­cinile prevăzute. In aceasă perioadă, forestierii bixădeni luptă cu însuflețire pen­tru realizarea planului anual cu 20 de zile mai devreme, conform angajamentului luat, lucru pe de­plin posibil dacă se ține seama de rezultatele pe 9 luni, precum și de cele obținute în luna oc­tombrie, care, de asemenea, sunt valoroase. Dar colectivul ,de aici n-a neglijat nici problema pregă­tirilor pentru iarnă, precum cele pentru noul an de produc­și­e. In primul rînd, tehnico-organizatorice , măsurile privind noul an de producție au fost în­făptuite în cea mai mare parte prin acțiunea de modernizare a fabricii — cînd au fost verifica­te și reparate și restul utilajelor —, la care se adaugă încheierea cursurilor de calificare a unui număr de 65 gateriști, circula­­riști, sortatori și însemnători de cherestea. Totodată, s-au luat măsurile cuvenite privind asigu­rarea stocului tampon, crearea condițiilor necesare pentru abu­rirea și conservarea corectă a produselor ce le realizează. ION ȚIBLEȘEANU Materiale de zidărie peste plan In acest an, la Fabrica de că­rămizi din Satu Mare au fost lu­ate importante măsuri tehnice­­organizatorice in vederea îmbu­nătățirii procesului de producție și a realizării ritmice a sarcini­lor de plan. Acestea, precum și utilizarea din plin a timpului prielnic procesului de fabricație a cărămizilor au dus la obținerea unor rezultate deosebite in pro­ducție. Recent, harnicul colectiv al a­­cestei fabrici, antrenat în între­cerea socialistă, îndrumat in permanență de organizația de partid, a reușit ca o dată cu în­cheierea lunii octombrie să ra­porteze și îndeplinirea planului de producție pe întreg anul 1964. In acest timp au fost produse peste planul perioadei materiale de zidărie echivalente cu 886.000 bucăți cărămizi normale. Scenă din spectacolul „Revista­ comorilor“ de Stat de estradă din Deva, prezentat de Teatrul Foto, I. DEAK.

Next