Pentru Socialism, decembrie 1964 (Anul 14, nr. 3380-3406)

1964-12-03 / nr. 3382

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. M. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Toată atenția bunei iernări a animalelor In aceste zile una din proble­mele cele mai importante in sec­torul creșterii animalelor o con­stituie grija pentru asigurarea unor condiții cit mai bune de ier­nat. Este îndeobște cunoscut că iernatul animalelor reprezintă o problemă din cele mai importan­te și de răspundere, deoarece în această perioadă cu condiții mai grele de întreținere și furajare decit in restul anului trebuie să se asigure un nivel ridicat al ritmu­lui de creștere a productivității animalelor. De felul cum sunt hrănite, în­grijite și adăpostite animalele în timpul iernii depinde în cea mai mare măsură posibilitatea de a spori numărul acestora și produc­tivitatea lor în cursul unui an în­treg. Realizările obținute de gospo­dăriile agricole de stat, precum și de numeroase gospodării agrico­le colective sunt dovezi puternice că și in timpul iernii producția animalieră poate fi menținută la un nivel ridicat, că în condiții de bună iernare, în primăvară se poate obține un tineret sănătos și viguros. Colectiviștii din Urziceni, Petrești, de la G.A.C. „Someșul" Satu Mare, care au asigurat în iarna trecută adăposturi cores­punzătoare, furaje variate și în cantități suficiente pentru anima­le și au aplicat metoda prepară­rii nutrețurilor, au reușit să men­țină în tot timpul perioadei de stabulație o producție ridicată de lapte la vaci. Timpul ce se răcește zi cu zi, apropierea iernii trebuie să deter­mine grăbirea terminării lucrări­lor pregătitoare pentru iernatul animalelor. Asigurarea furajelor necesare, a adăposturilor cores­punzătoare, a unei îngrijiri aten­te și a asistenței zooveterinare sunt probleme pe care unitățile socia­liste trebuie să se rezolve fără nici o întîrziere. O sarcină de cea mai mare răs­pundere care stă în fața oameni­lor muncii din agricultură, a zoo­­tehniștilor și medicilor veterinari este furajarea rațională a anima­lelor. In ansamblu pe regiune producția de fin obținută este su­perioară atît cantitativ cit și cali­tativ față de anii trecuți. In ma­joritatea gospodăriilor agricole colective finul este adus în veci­nătatea fermelor și depozitat în mod corespunzător în parcuri de furaje. Este necesar însă ca în cel mai scurt timp să se termine transportul furajelor la fermele zootehnice, îndeosebi în multe gospodării colective din raioanele Lăpuș, Sighet și Vișeu. De aseme­nea, stocurile de furaje existente în gospodăriile colective trebuie gospodărite cu grijă și folosite în componența rațiilor cît mai chib­zuit, în așa fel încît să asigure ne­cesarul de hrană pentru fiecare specie și categorie de animale în parte. In această privință un rol de seamă îl au specialiștii din aceste unități, medicii veterinari, care au datoria să întocmească periodic rații de furaje în func­ție de sortimentele de nutrețuri, de efectivul existent și de poten­țialul productiv al animalelor. Pentru ca furajarea să fie cît mai rațională, întreaga cantitate de nutrețuri să fie dată în primire vicepreședintelui din fiecare gos­podărie, care se ocupă de crește­rea animalelor, sau brigadierului zootehnic, iar distribuirea furaje­lor să se facă numai pe baza ra­țiilor întocmite, neadmițîndu-se nici un fel de risipă. Este necesar ca pe baza lotizărilor făcute în fiecare gospodărie, animalelor cu producții sporite să li se asigure rații mai bogate, compuse din fu­rajele cele mai bune. O atenție deosebită trebuie a­­cordată furajării tineretului din toate speciile, în așa fel ca în a­­ceastă perioadă să primească hra­na corespunzătoare dezvoltării lui normale. Asigurarea unei fura­jări raționale, la nivelul produc­țiilor planificate este posibilă da­că se ține seama de substituirile de furaje care pot fi făcute in a­­numite perioade ale iernii. Dato­rită condițiilor specifice din acest an un rol important în completa­rea necesarului de furaje îl au cocenii de porumb și celelalte nu­trețuri grosiere. De aceea, în fie­care gospodărie trebuie terminată recoltarea tuturor cocenilor de po­rumb și pregătirea acestora prin saramurare înainte de a fi dați în furajare, așa cum bine au proce­dat în anul trecut colectiviștii din Beltiug, orașul Cărei și din alte locuri. Prepararea furajelor gro­siere (coceni, paie, pleavă) înainte de administrare în hrana anima­lelor asigură proprietăți gustative și de asimilare mult mai bune. Tocarea și saramurarea, ameste­cul cu melasă sau tăiței de sfe­clă, dospirea lor sunt metode­le Dr. EMILIAN BRETEANU șeful Secției de creștere a anima­lelor din cadrul Consiliului agricol regional (Continuare în pag. a 2-a.) Ferma de porci a colectiviș­tilor din Foeni cuprinde peste 900 capete. Pentru a asigura necesarul de apă, pe timpul iernii, colectiviștii au construit în acest an în apropierea fermei acest cas­tel de apă. ^AAAAMA\WiAAA*AMAAAAAAAAAA)WA Anul XIV Nr. 3382 Joi 3 decembrie 1964 4 pagini — 20 bani Trustul minier Baia Mare. In prezent colectivul de proiectanți con­dus de Rudolf Koch lucrează la proiectul de ansamblu pentru ex­ploatarea zăcămîntului minier Săsar. In fotografie: Ing. Gavril Rustiuc, șeful organizației de proiectări, dînd unele indicații ingine­rilor proiectanți Rudolf Koch și Gheorghe Szász. Din fondul de mică mecanizare în vederea bunei desfășurări a lucrărilor de reparații la tractoa­re pe perioada de iarnă, la S.M.T. Mărtinești din fondul de mică mecanizare a fost construită o cale de rulare pe două șine și un număr de 5 cărucioare de con­strucție specială pe role. Noua instalație proiectată de inginerul­­șef al stațiunii, Mihai Lămboiu, și 51.000 excursioniști In 11 luni din acest an, prin rețeaua Oficiului Național de Tu­rism „Carpați“ din regiune au plecat în excursie 51.000 de per­soane. Din aceștia 15.000 de excursioniști au plecat în alte re­giuni ale țării, vizitînd diferite o­­biective, iar 36.000 de excursio­niști au vizitat obiectivele și peisajele interesante din regiu­nea noastră. Un nou magazin Marți, 1 decembrie a.c., în ora­șul Vișeu de Sus a fost dat folosință un nou magazin de des­în­facere. Noul magazin e înzestrat cu mobilier modern, avînd două raioane de desfacere­: textile , și foto, sport, muzică. Inginerul mecanic Vasile Cumpă­­nașu va contribui la o mai bună organizare a reparațiilor la trac­toare în flux continuu, permițînd o creștere a productivității mun­cii cu 60 la sută, va duce la spe­cializarea muncitorilor pe pos­turi de lucru și la efectuarea u­­nor lucrări de calitate superioa­ră. La construcția noii instalații și a cărucioarelor pe role un aport deosebit l-au adus tovarășii Vasile Pop, Ioan Fodor, Iosif Mandel, Francisc Feher, Iosif Bot, Alexandru Debreczeni, Ștefan Simi și alții. A.B.C.-ul căsniciei „Elevii" stau perechi, pe­rechi. Numărul fetelor este i­­dentic cu al băieților. Și in timp ce „profesorul“ predă lecția, miinile se caută și se in­­tîlnesc ca de atîtea ori la intîl­­niri... De altfel, aici ____________ nu se predau lecții în adevăra­tul sens al cu­­vîntului. Și nici elevii nu sînt chiar... elevi. Sînt tinere și ti­neri din întreprinderile și in­stituțiile orașului, care s-au ho­­tărît să continue în doi dru­mul în viață. Se întîlnesc in fiecare miercuri după-amiază la Policlinica de adulți din Satu Mare. Nu se face prezența, iar absențele nu sînt luate ca ne­motivate, și cu toate frecvența este bună. La acestea mai mult, numărul perechilor de „elevi" este în continuă creș­tere. Ziceam așadar că nu este vorba de lecții. Din inițiativa conducerii Policlinicii raionale Satu Mare, aici se organizează săptămînal o intîlnire între logodnice și logodnici — candi­dați la căsătorie, tineri în pra­gul întemeierii unei familii.. La întîlnirile acestea vin întotdea­una și doi, oameni trecuți de virsta cind se leagă de obicei căsătoriile. Sînt medicii A. Schreier și A. Berezi, care răs­pund la întrebările puse și vin­­________ părtășesc tineri­lor din experi­ența lor de viață și profesiona­­­­lă.­Bineînțeles, în asemenea pro­bleme nu se prea caută și nici nu se dau sfaturi. Aici nu e vorba de așa ceva Se pot dez­bate însă o serie de chestiuni ce determină sau contribuie la o viață familiară normală. In a­­semenea chestiuni, părerile u­­nor psihologi și medici in a­­celași timp,sunt binevenite ori­­cind. Copiii, pasiunile, distracțiile, îndatoririle de soție sau de soț, de tineri părinți, sunt teme în­delung discutate aici. Tinerii vin cu plăcere. Află lucruri interesante, folositoare, care prind bine la începutul unui asemenea drum. GH. MOLDOVAN INSTANTANEE PE GRAFICELE ÎNTRECERII SOCIALISTE Noi succese în îndeplinirea planului și a angajamentelor Cu două zile mai devreme Colectivul de muncă de la în­treprinderea „1 Septembrie“ din Satu Mare a adăugat în luna no­iembrie noi succese la cele obți­nute în întrecerea socialistă în cursul anului. Planul de produc­ție pe primele 11 luni a fost în­deplinit cu două zile înainte de termen. In această perioadă , pla­nul productivității muncii a fost depășit cu 0,5 la sută. Cele mai bune rezultate le au obținut colectivele din secțiile de la turnătorie și emailaj. CU PLANUL ANUAL Îndeplinit Minereu mai mult, mai bun Desfășurînd o vie întrecere socialistă colec­tivul de muncitori, tehnicieni și ingineri ai minei Sofia de la Exploatarea minieră Săsar obține noi și importante succese. La măsurătorile efectuate cu prilejul încheierii lunii noiembrie, în graficul întrecerii s-a consemnat unul din cele mai de seamă rezultate obținute aici: îndeplinirea pla­nului anual de producție cu 30 de zile mai de­vreme. Lupta pentru îndeplinirea ritmică a planului de producție s-a împletit cu cea pentru realizarea tuturor indicatorilor de plan. Bunăoară, la loc de frunte s-a situat acțiunea pentru îmbunătățirea permanentă a calității minereului. Aplicînd în producție o serie de metode avansate, cum ar fi pușcarea selectivă la înaintări și pe abataje, podirea vetrelor în abatajele cu ramble­­ere, amplasarea corectă a găurilo­r de mină ș.a., minerii de aici au redus cantitatea de steril în mine­reul livrat instalațiilor de prepa­rare cu 16 la sută față de norma admisă. Ca urmare, la flotație s-au trimis cu circa 43.000 tone mai puțin steril, ceea ce înseamnă o economie în procesul de prepara­re în valoare de 2.580.000 lei. Pe lângă că-și în­deplinește ritmic sarcinile de plan, minuitoarea Mar­gareta Cociș de la Combinatul „1 Mai“ Satu Mare execută lucrări nu­mai de bună cali­tate. Așa se expli­că faptul că ea se numără printre e­­vidențiații în în­trecerea socialistă. Oxigen peste plan (De la subredacția voluntară din Satu Mare.) Colectivul de mun­că al Fabricii de oxi­gen din cadrul Uzi­nei „Unio“ din Satu Mare, îndrumat în permanență de orga­nizația de partid, ra­portează îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul acesta cu 30 de zile înainte de ter­men. Cantitatea de oxigen fabricată pes­te prevederile perioa­dei care a trecut d­e la începutul anului și pînă în prezent se ri­dică la peste 70.000 m.c. La baza acestui succes stă aplicarea noilor metode de muncă, organizarea judicioasă a procesu­lui de fabricație, apli­carea planului M.T.O., întreținerea mașinilor și utilajelor la un ni­vel calitativ superior, prelungirea duratei de funcționare între două reparații, repa­rarea din mers a de­fecțiunilor mici ce se ivesc la mașini utilaje etc. Ca urma­și­re, nivelul productivi­tății muncii a crescut în această perioadă cu 7 la sută față de 2 la sută cît a fost angajamentul luat, iar prin reducerea cheltuielilor de regie s-au obținut economii pe 10 luni în valoare de peste 30.000 lei. IOAN GHEORGHE în sprijinul constructorilor în respectarea termenelor de dare în folosință a noilor obiec­tive de construcții, în îmbunătățirea­­ calității lucrărilor și în creșterea productivității muncii pe șantiere un rol executate deosebit îi revine colectivului de muncă de la întreprinderea de deservire ateliere și reparații din Baia Mare. Conștienți de acest lucru, muncitorii și tehnicienii de la T.D.A.R. au depus eforturi susținute în tot cursul anului pentru ridicarea nivelului realizărilor pe o treaptă tot mai înaltă. Măsurile tehnico-organizatorice aplicate au creat condiții deo­sebite desfășurării întrecerii socialiste pentru înfăptuirea integrală a angajamentelor luate. Astfel a devenit posibilă realizarea planu­lui producției industriale cu 34 de zile înainte de termen, crește­rea productivității muncii cu 12 la sută peste nivelul prevăzut și depășirea cu 41.000 lei a angajamentului de economii suplimen­tare la prețul de cost. Printre cei care se află în fruntea întrecerii socialiste sunt brigăzile conduse de comuniștii Vasile Pomian, Ște­fan Weis, Iosif Peter, Tuliu Lazar și alții. Roadele muncii entuziaste Pentru lucrătorii întreprinderii ,,Agrofruct“ din Baia Mare, ziua de 25 noiembrie nu a fost dintre cele obișnuite. La această dată ei au raportat îndeplinirea valori­că a planului anual de producție. Această realizare se datorește muncii entuziaste a lucrătorilor întreprinderii, printre care schim­bul condus de Gh. Cadar de la secția marmeladă, echipa lui Mi­hai Filip din secția siropuri, muncitoarele Magdalena Cristian, Elisabeta Koșa, Florica Șerban de la „specialități" și alții. De remarcat că realizările în îndeplinirea planului înainte de ermen au avut loc concomitent cu îmbunătățirea calității produ­selor, al cărei indice a crescut de la 92 la sută cît era planificat la 98 la sută. Ss întrec tîmplari întrecerea socialistă care se desfășoară la atelierul de tîmplă­­rie al Uzinei „Unio“ din Satu Ma­re capătă în această perioadă de sfîrșit de an un elan și mai viu. Ca urmare a acestei întreceri entuziaste, în fruntea căreia se situează Gheorghe Tihai, Alexan­dru Fazekas, Victor Mezei și alții, s-a reușit ca în prezent o echipă să execute într-un schimb cu 2—6 mai multe platforme decât în lu­nile anterioare și să economiseas­că materiale în valoare de peste 13.000 lei. Munca tîmplarilor este mult sprijinită și de măsurile a­­plicate pentru îmbunătățirea pro­cesului tehnologic. Astfel comu­nistul Ignat Anghiuș, șef de echi­pă, a confecționat un ferăstrău­­pendulă mecanic, cu ajutorul că­ruia se poate tăia foarte corect­ la orice dimensiune și care redu­ce simțitor efortul fizic al munci­torilor. GHEORGHE COSTEL coresp. voluntar „ZIUA CĂRȚII" LA U.M.M U.M. Lângă standul de cărți aflat în hala mecanică a Uzinei mecani­ce­ de mașini și utilaj minier din Baia Mare am improvizat, ad-hoc, o masă rotundă. De fapt, termenul e relativ: nu lipseau participanții la discuție, ci doar..., masa și scaunele. Afluența­ muncitorilor la stan­dul de cărți (fotografia nr.­­ 1) constituia un imbold la discuții. Tovarășul Ioan Șuta, responsabi­lul Librăriei noastre nr. 1, a pre­cizat: „ Am organizat în repetate rînduri, atît la U.M.M.U.M cît și in alte întreprinderi, standuri cu vînzare. Nu ne-a interesat atît suma­­ pe care o încasăm, cît faptul că ne cîștigăm un număr însemnat de frecventatori în li­brărie...Nei,am gîndit să perma­nentizăm această formă de difu­zare a cărții, să-i dăm un profil. Așa a apărut „Ziua cărții", pen­tru diferite întreprinderi, aceasta fiind — propriu-zis — prima. Am primit un larg sprijin din partea comitetului­ de partid și, totodată, antrenăm mai mult în activitate difuzorul voluntar din uzină. II completează tovarășul Nico­­lae Petrușca, secretarul organiza­ției de bază a secției: — Se vine astfel in întîmpina­­rea dorinței legitime a munci­torilor de a li se oferi posibilita­tea unui contact mai strîns cu cartea. Succesul întîlnirilor tre­cute și mai ales al celei prezen­te e un sigur indiciu în acest sens. Astfel încît sprijin oricum această acțiune. Comunistul Simion Botoș adau­gă: — E foarte bună măsura, în primul rând fiindcă ți se oferă posibilitatea să-ți completezi bi­blioteca. Altfel, nu întotdeauna ai posibilitate să treci pe la li­brărie și pierzi cărți utile, mai ales cele tehnice care se epuizea­ză repede. Intre timp, muncitorii uzinei se perindă prin fața standului. E ora pauzei și solicitările sunt tot mai frecvente. Simion Botoș (fo­tografia nr. 2), Vasile Săsăran, loan Fătu, Victor Cuc, Leon­­tin Drăgan, loan Finățean și mul­ți alții au luat, fie prin difuzorul voluntar al uzinei, fie cu plata pe loc, cărțile care i-au interesat. Sunt solicitate cu precădere lite­ratura tehnică, cea politică și be­letristică. Se poartă discuții. Oamenii își recomandă unii altora cărțile, se emit păreri. Și tot mai mult, la locul de muncă, lângă strunguri, freze etc. apar teancuri de cărți. PETRE MATEI

Next