Pentru Socialism, septembrie 1965 (Anul 15, nr. 3612-3637)
1965-09-11 / nr. 3621
V ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XV Nr 3621 Sîmbătă 11 sept. 1965 4 pagini — 25 bani U.M.M.U.M. Baia Mare. Un nou sot de tuburi pentru aeraj așteaptă să fie expediat exploatărilor miniere. La Combinatul „1 Mai“ SORTIMENTE NOI Una din preocupările deosebite ale colectivului de muncă al Combinatului „1 Mai" din Satu Mare este aceea de a produce o gamă cit mai bogată de sortimente. In acest scop, la serviciul proiectări, precum și ln secțiile de specialitate se muncește intens. Specialiști de aici, aplecați asupra planșetelor, elaborează proiectele diferitelor produse care vor intra in fabricație de serie o dată cu începerea anului viitor. I-am ibtilnit aici pe tehnicienii proiectanți Stefan Hintalan și Ștefan Kokori. Lucrau la unele proiecte care ser multă atenție și migală. Ei se străduiesc ca," cele 35 de sortimente noi, cu care se va îmbogăți producția anului 1965, să îndeplinească toate condițiile, să fie ireproșabile. Fiindcă este vorba de produse noi se cuvine să amintim că în anul acesta producției combinatului sătmărean i s-au mai adăugat încă 50 de asemenea produse. Numărul sortimentelor fabricate aici în prezent depășește cifra de 800. Mobilierul metalic pentru cantine, dulapurile destinate păstrării instrumentelor medicale, mobilierul pentru spitale, policlinici și farmacii, fabricat pentru prima dată la combinat, se bucură de multă apreciere. Printre bunurile de larg consum care se produc în serie se numără: fotoliile și scaunele de uz casnic, diferite articole de voiaj etc., produse care fac cinste colectivului de muncă. In anul care vine se vor fabrica în secțiile combinatului produse din care unele s-au găsit rar pe piață, iar altele nu s-au găsit de loc. Este vorba de fotolii, șezlonguri, mese pentru grădinile de vară și balcoane, oale de gătit sub presiune, patine cu role pentru copii, corturi pentru excursioniști, geamantane diferite pentru voiaj, bibelouri specifice regiunii noastre puse la dispoziția turiștilor și alte produse mult căutate. Mobilierul destinat spitalelor va fi înzestrat cu un pat hidraulic, și un cărucior tot hidraulic pentru transportarea bolnavilor, iar pentru instituțiile de învățămînt s-ar prezentat încă de pe acum 28 de prototipuri noi de mobilier. Iată unele aspecte din manca și strădaniile colectivului Combinatului „1 Mai" din Satu Mare in ce privește îmbogățirea necontenită a gamei de produse cu sortimente noi, satisfăcind astfel in mare măsură cererile beneficiarilor, ale oamenilor muncii. Sămînța de calitate — premisa unor recolte bogate se mai despart cțteva zile pînă la începerea mîncărilor de toamnă, însă acum este timpul să se pună la punct toate pregătirile pentru această importantă lucrare și, în complexul de factori care contribuie la realizarea unei producții mari, un rol deosebit îl are pregătirea semințelor, stabilirea valorii culturale a acestora. Intr-o convorbire avută tovarășul inginer DIMIR BACALU, șeful VLALaboratorului regional pentru controlul semințelor, ne-a spus: — Pînă în seara zilei de 8 septembrie ne-au sosit la laborator probe de semințe din toate gospodăriile agricole de stat și de la bazele de recepție. De asemenea, cu excepția cooperativelor agricole de producție din Dabolț, Tătărăști și Bereu, au fost probele din toate unitățile primite agricole ale raionului Satu Mare. Din raionul Cărei ne-au sosit probe din 28 unități față de 43 care există în acest raion. Intîrzie trimiterea probelor îndeosebi din raioanele Șomcuta și Lăpuș. — Probele de semințe corespund STAS? — In marea lor majoritate, da. Sînt însă și cazuri cînd unii specialiști din cooperativele agricole de producție nu consultă instrucțiunile de pe versoul proceselor verbale și din această cauză primim probe sub cantitatea prevăzută. Așa de exemplu, de la Hodod, raionul Cehu Silvaniei, am primit o probă ce conținea doar 500 gr de semințe, deși instrucțiunile prevăd să se trimită cel puțin un kg. De asemenea, nu întotdeauna se ține seamă de cantitatea lotului de sămînță din care se ia probă. Sînt cazuri cînd probele sosesc fără actele necesare ca, de pildă, de la Asuaju de Sus. — Dar privind calitatea semințelor ce ne puteți spune? — Spre deosebire de anii trecuți calitatea semințelor este mult mai bună în ceea ce privește puritatea semințelor. Totuși, am primit probe de secară ce conțineau semințele unei buruieni, obsiga secarei, care sunt foarte greu de separat prin zbor. Am avut însă și cazuri cînd a trebuit să respingem probele de grîu din cauza impurității. Privind gradul de germinație, din cauza întîrzierii repausului seminal, unele probe de semințe au o germinație necorespunzătoare. In această ordine de idei se cere ca specialiștii, din unitățile agricole să ia măsuri pentru vînturarea și treierarea semințelor, ceea ce grăbește postmaturația semințelor și asigură o puritate mai bună. Prefață la noul an școlar. Uniforme potrivite pentru fiecare școlar. Librăriile băimărene cunosc o mare afluență de vizitatori. Se cumpără doar rechizite. SEMNAREA COMUNICATULUI COMUN ROMÂNO-SOVIETIC La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat din partea română de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al P.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, din partea sovietică de tovarășii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., și Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. La semnare au fost de față tovarășii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al G.G al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al G.G. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Guiă, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al G.G. al P.G.R., șef de secție la G.G al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarășii K. T. Mazurov, membru al Prezidiului G.G. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului G.G. al P.G.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului G.G. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepîn, membru al Prezidiului și secretar al G.G. al P.G.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului G.G. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grișin, membru supleant al Prezidiului G.G. al P.G.U.S., președintele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Demicev, membru supleant al Prezidiului și secretar al G.G al P.C.U.S., I. V. Andropov și A. P. Rudakov, secretari ai G.G. al P.G.U.S., V. E. Dîmșiț, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al G.G. al P.G.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al G.G. P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovlvietice în Republica Socialistă România. Mitingul prieteniei româno - sovietice In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6.000 de locuri se aflau reprezentanți ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcționari, oameni de știință și cultură, scriitori, reprezentanți ai forțelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Cei prezenți au întîmpinat cu aplauze prelungite apariția în prezidiu a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Gumă, a tovarășilor L. I Brejnev, A. N. Kosîghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N. Șelepin, G. I. Voronov, V. V. Grișin, P. N. Demicev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanților locuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comitetului Orășenesc Moscova al P.C.U.S., care în numele locuitorilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegației române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Au luat cuvîntul A. V. Viktorov, șef de brigadă la uzina de rulmenți nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul facultății de petrol și gaze a Institutului „Gubkin“, T. P. Volkova, învățătoare la școala nr. 101 „Kosmodemianski“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale participanților la miting a luat apoi cuvîntul Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite cînd se dă cuvîntul șefului delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarășii Leonid Brejnev și Nicolae Ceaușescu au fost urmărite cu deosebită atenție și subliniate în repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifestare a sentimentelor de prietenie româno-sovietică. Cuvîntarea tovarășului Leonid Brejnev Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu DRAGA TOVARĂȘE CEAUȘESCU, DRAGĂ TOVARĂȘE MAURER, STIMAȚI PRIETENI ROMÂNI, TOVARĂȘI MOSCOVIȚI, Permiteți-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al guvernului sovietic și al tuturor oamenilor sovietici, să salut cu căldură delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România și, în persoana dv., dragi prieteni, să salut pe fratele și vecinul nostru — întregul popor român harnic, să salut pe toți membrii Partidului Comunist Român. (Aplauze). In urmă cu o lună și jumătate, eu și tovarășii mei am avut prilejul să asistăm, în calitate de oaspeți, la al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, care va constitui, fără îndoială, o etapă importantă în înaintarea poporului român spre viitorul comunist. Intîlnirile cu comuniștii români, cu muncitorii și țăranii ne-au produs o puternică impresie. Am văzut oameni pătrunși de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor luminos, îmbină bine entuziasmul revoluționar autentic cu activitatea concretă și spiritul întreprinzător. Am văzut pretutindeni imensele transformări în viața poporului român. Se dezvoltă cu succes economia și cultura, crește bunăstarea poporului, se schimbă întreaga înfățișare a țării. Și privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îți pui, fără să vrei, întrebarea: care este secretul acestor succese, unde este izvorul acelor forțe care au adus o țară, înapoiată în trecut, pe calea largă a progresului? Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegație a poporului frate român, condus de Partidul Comunist Român, avantajele sistemului socialist al economiei. Se știe că natura cu bogățiile sale n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbune, păduri, metale neferoase și multe altele. Dar oare sînt puține țări pe lume care dispun de tot atîtea resurse naturale? Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu și Apropiat sau din America Latină. Unele din ele dispun de surse nesecate de petrol. Totuși, în conditiile capitalismului, aceste bogătii naturale, atrăgînd pe rechinii imperialiști, devin adesea un blestem pentru popor. Prădătorii își vîră amîndouă mîinile în buzunarul străin, condamnînd milioane de oameni la mizerie. Numai regimul socialist permite folosirea bogățiilor naturale în interesele poporului, pentru fericirea și înflorirea lui. România este un exemplu grăitor în acest sens. Asistînd la congres, noi am putut cunoaște temeinic noul plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a României și planul de 10 ani de dezvoltare a energeticii ei. Aceste documente deschid orizonturi noi în fața României socialiste." Nu mai departe decît peste cinci ani în țară se vor produce doar în 24 de zile tot atîtea produse industriale cît producea România antebelică într-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură în mod sincer pentru poporul frate român, care acumulează tot mai multe forțe pentru noi și noi victorii. (Aplauze). Uniunea Sovietică și România sunt nu numai vecine, ci și tovarăși de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noastră este întărită de unitatea scopurilor în lupta pentru viitorul comunist, de comunitatea idealurilor comuniste. Această prietenie este o măreață cucerire istorică a popoarelor Uniunii Sovietice și României socialiste. După cum se știe istoria relațiilor dintre țările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Politica antipopulară, naționalistă a guvernanților Rusiei țariste și ai României moșierești a dat naștere nu o dată la conflicte, la neîncredere reciprocă. Dar muncitorii și țăranii Rusiei și României au fost totdeauna solidari în lupta împotriva asupririi din partea exploatatorilor ruși și români. Prietenia popoarelor noastre s-a călit și s-a întărit și mai mul în ultimele două decenii în lupta împotriva imperialismului și colonialismului, în munca comună pentru socialism și comunism. Socialismul a deschis drum larg dezvoltării relațiilor noastre pe o temelie cu totul nouă — pe principiile leniniste ale internaționalismului socialist, colaborării frățești, egalității în drepturi, pendenței, neamestecului în undetreburile celuilalt. Atunci cînd vorbim despre prietenia țărilor noastre, avem în vedere nu numai sentimentele bune, tovărășești pe care le nutresc popoarele noastre unul față de celălalt. Alături de aceste sentimente stau fapte reale. Prietenia noastră contribuie la dezvoltarea continuă a colaborării reciproc-avantajoase în domeniul politic, economic și cultural. Cu cît multe sînt aceste fapte reale, mai cu atît mai trainice sînt sentimentele frățești care ne unesc. Cu cît este mai strînsă prietenia noastră, cu atît sînt mai largi posibilitățile pentru colaborare, pentru accelerarea înaintării noastre comune. Este îmbucurător de relevat că se întăresc ac de an relațiile economice multilaterale dintre țările noastre. In anul curent, schimburile de mărfuri dintre U.R.S.S și România vor fi de 790 milioane ruble, ceea ce este de 16 or mai mult decît nivelul anului 1946 (Continuare la sag. a 3-a) DRAGĂ TOVARĂȘE BREJNEV, DRAGĂ TOVARĂȘE KOSIGHIN, DRAGĂ TOVARĂȘE MIKOIAN, DRAGI TOVARĂȘI, Mulțumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovietic pentru invitația de a vizita Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locuitorilor orașului Moscova, întregului popor sovietic salutul frățesc al poporului român, mesajul său de prietenie și solidaritate internaționalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămînă delegația noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, prima țară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin țara dv. ne-a reținut în mod deosebit atenția entuziasmul și hotărîrea cu care oamenii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — politica partidului comunist, conducătorul încercat al poporului sovietic în opera de construire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de prietenie tovărășească cu care am fost înconjurați pretutindeni exprimă sentimentele frățești pe care oamenii sovietici le poartă poporului român, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noastre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaște și se bucură din toată inima de succesele remarcabile obținute în Uniunea Sovietică în creșterea forțelor de producție și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a comunismului, de progresele obținute în domeniul științei și culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga și uzina metalurgică „Congresul al XXII-lea“ din Leningrad am putut aprecia înzestrarea tehnică la un nivel ridicat a întreprinderilor, buna pregătire profesională a muncitorilor și specialiștilor. Forța creatoare a oamenilor muncii conduși de partid a transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială care dă o cincime din întreaga producție a lumii. Industria sovietică este una din marile cuceriri ale partidului comunist și popoarelor Uniunii Sovietice. Realizările obținute de poporul sovietic demonstrează marea importanță a industrializării în asigurarea progresului și civilizației țărilor care construiesc noua orînduire. Creșterea în ritm susținut a industriei sovietice a creat condiții pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naționale, ea asigură baza tehnică-materială a agriculturii sovietice în vederea înfăptuirii programului de dezvoltare continuă a acesteia. O contribuție importantă în construcția comunismului și la progresul științific mondial aduc strălucitele realizări ale cercj ajutorilor sovietici în domenii de cea mai mare importanță ale științei și tehnicii contemporane. gul Comuniștii din România, întrenostru popor urează comuniștilor sovietici, tuturor oamenilor muncii succese tot mai mari în munca închinată înfloririi continue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizației comuniste. (Aplauze). Vă rog, tovarăși, să-mi permiteți acum să mă refer, pe scurt, la viata și munca poporului român, la preocupările și proiectele sale de viitor. Congresul al IX-lea al partidului nostru, care a avut loc recent, făcînd bilanțul victoriilor obținute de oamenii muncii în construcția socialistă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planului de dezvoltare a economiei nationale in perioada 1960—1965 sînt îndeplinite cu succes. Forțele de producție ale țării au cunoscut în această perioadă o puternică înflorire. A crescut în ritm impetuos industria socialistă, a progresat economia națională, s-a ridicat nivelul de trai al poporului. Dezvoltîndu-se în anii planului de șase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, producția industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decît în 1959 și de aproape zece ori decît în 1938 — anul în care producția a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regimul burghezo-moșieresc. In primii ani ai planului sesenal s-a încheiat cooperativizareagriculturii, care împreună cu măasurile luate pentru întărirea bazei tehnice materiale și organizarea producției după metode științifice au creat condiții pentru sporirea producției agricole, pentru creșterea aportului acestei importante ramuri a economiei noastre naționale la progresul țării. Transformările revoluționare care au avut loc în viața poporului, stadiul actual de dezvoltare social-politică și economică a victoria deplină și definitivă țării, socialismului la orașe și sate și-au a găsit expresia în noua lege fundamentală a țării noastre adoptată de Marea Adunare Națională — Constituția Republicii Socialiste România. (Aplauze). Aceste realizări, rod al muncii eroice a poporului român, demonstrează justețea liniei politice a partidului nostru — detașamentul de avangardă al clasei muncitoare, forța politică conducătoare a societății socialiste — care în întreaga sa activitate se călăuzește neabătut de învățătura marxist-leninistă și o aplică creator la condițiile concrete ale țării noastre. Congresul al IX-lea a trasat, de asemenea, liniile directoare ale continuării pe o treaptă mai înaltă a procesului de desăvîrșire a construcției socialiste, programul dezvoltării multilaterale a economiei, științei și culturii, a întregii societății. (Gontingare In pag. a 3-a)' *