Pentru Socialism, septembrie 1965 (Anul 15, nr. 3612-3637)

1965-09-11 / nr. 3621

V ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XV Nr 3621 Sîmbătă 11 sept. 1965 4 pagini — 25 bani U.M.M.U.M. Baia Mare. Un nou sot de tuburi pentru aeraj așteaptă să fie expediat exploatărilor miniere. La Combinatul „1 Mai“ SORTIMENTE NOI Una din preocupările deosebite ale colectivului de muncă al Com­binatului „1 Mai" din Satu Mare este aceea de a produce o gamă cit mai bogată de sortimente. In acest scop, la serviciul proiectări, precum și ln secțiile de speciali­tate se muncește intens. Specia­liști de aici, aplecați asupra plan­șetelor, elaborează proiectele di­feritelor produse care vor intra in fabricație de serie o dată cu începerea anului viitor. I-am ib­­tilnit aici pe tehnicienii proiectanți Stefan Hintalan și Ștefan Kokori. Lucrau la unele proiecte care ser multă atenție și migală. Ei se stră­duiesc ca," cele 35 de sortimente noi, cu care se va îmbogăți pro­ducția anului 1965, să îndeplineas­că toate condițiile, să fie irepro­șabile. Fiindcă este vorba de pro­duse noi se cuvine să amintim că în anul acesta producției com­binatului sătmărean i s-au mai a­­dăugat încă 50 de asemenea pro­duse. Numărul sortimentelor fa­bricate aici în prezent depășește cifra de 800. Mobilierul metalic pentru can­tine, dulapurile destinate păstră­rii instrumentelor medicale, mobi­lierul pentru spitale, policlinici și farmacii, fabricat pentru prima dată la combinat, se bucură de multă apreciere. Printre bunurile de larg consum care se produc în serie se numă­ră: fotoliile și scaunele de uz cas­­nic, diferite articole de voiaj etc., produse care fac cinste colectivu­lui de muncă. In anul care vine se vor fabrica în secțiile combinatului produse din care unele s-au găsit rar pe piață, iar altele nu s-au găsit de loc. Este vorba de fotolii, șezlon­guri, mese pentru grădinile de vară și balcoane, oale de gătit sub presiune, patine cu role pen­tru copii, corturi pentru excursio­niști, geamantane diferite pentru voiaj, bibelouri specifice regiunii noastre puse la dispoziția turiști­lor și alte produse mult căutate. Mobilierul destinat spitalelor va fi înzestrat cu un pat hidraulic, și un cărucior tot hidraulic pentru transportarea bolnavilor, iar pen­tru instituțiile de învățămînt s-ar prezentat încă de pe acum 28 de prototipuri noi de mobilier. Iată unele aspecte din manca și strădaniile colectivului Combi­natului „1 Mai" din Satu Mare in ce privește îmbogățirea neconte­nită a gamei de produse cu sor­timente noi, satisfăcind astfel in mare măsură cererile beneficiari­lor, ale oamenilor muncii. Sămînța de calitate — premisa unor recolte bogate se mai despart cțteva zi­le pînă la începerea mîncărilor de toamnă, însă­ a­­cum este timpul să se pună la punct toate pregătirile pentru această importantă lucrare și, în complexul de factori care contribuie la re­alizarea unei producții mari, un rol deosebit îl are pre­gătirea semințelor, stabili­rea valorii culturale a aces­tora. Intr-o convorbire avută tovarășul inginer DIMIR BACALU, șeful VLA­La­boratorului regional pentru controlul semințelor, ne­-a spus: — Pînă în seara zilei de 8 sep­tembrie ne-au sosit la laborator probe de semințe din toate gospo­dăriile agricole de stat și de la bazele de recepție. De asemenea, cu excepția cooperativelor agri­cole de producție din Dabolț, Tă­­tărăști și Bereu, au fost probele din toate unitățile primite agri­cole ale raionului Satu Mare. Din raionul Cărei ne-au sosit probe din 28 unități față de 43 care e­­xistă în acest raion. Intîrzie tri­miterea probelor îndeosebi din ra­ioanele Șomcuta și Lăpuș. — Probele de semințe co­respund STAS? — In marea lor majoritate, da. Sînt însă și cazuri cînd unii spe­cialiști din cooperativele agricole de producție nu consultă instruc­țiunile de pe versoul proceselor verbale și din această cauză pri­mim probe sub cantitatea prevă­zută. Așa de exemplu, de la Ho­­dod, raionul Cehu Silvaniei, am primit o probă ce conținea doar 500 gr de semințe, deși instrucțiu­nile prevăd să se trimită cel pu­țin un kg. De asemenea, nu în­totdeauna se ține seamă de canti­tatea lotului de sămînță din care se ia probă. Sînt cazuri cînd pro­bele sosesc fără actele necesare ca, de pildă, de la Asuaju de Sus. — Dar privind calitatea semințelor ce ne puteți spune? — Spre deosebire de anii tre­cuți calitatea semințelor este mult mai bună în ceea ce privește pu­ritatea semințelor. Totuși, am pri­mit probe de secară ce conțineau semințele unei buruieni, obsiga se­­carei, care sunt foarte greu de se­parat prin zb­or. Am avut însă și cazuri cînd a trebuit să respingem probele de grîu din cauza impu­rității. Privind gradul de germi­nație, din cauza întîrzierii repau­sului seminal, unele probe de se­mințe au o germinație necores­punzătoare. In această ordine de idei se cere ca specialiștii, din u­­nitățile agricole să ia măsuri pen­tru vînturarea și treierarea semin­țelor, ceea ce grăbește postmatu­­rația semințelor și asigură o puri­tate mai bună. Prefață la noul an școlar. Uniforme potrivite pentru fiecare școlar. Librăriile băimărene cunosc o ma­­re afluență de vizitatori. Se cump­ără doar rechizite. SEMNAREA COMUNICATULUI COMUN ROMÂNO-SOVIETIC La 10 septembrie, în Palatul ma­re al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către de­legația de partid și guvernamen­tală a Republicii Socialiste Ro­mânia. Comunicatul a fost semnat din partea română de tovarășii Ni­­colae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român și Ion Gheor­­ghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv al P.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, din partea sovietică de tovarășii Leo­nid Brejnev, prim-secretar al Co­mitetului Central al P.C.U.S., și Alexei Kosîghin, membru al Pre­zidiului C.C. al P.C.U.S., președin­tele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. La semnare au fost de față tovară­șii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al G.G al P.C.R., prim-vicepreședinte al­­ Con­siliului de Miniștri, Alexandru Bîr­­lădeanu, membru al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., prim-vice­­președinte al Consiliului de Mi­niștri, Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al G.G. al P.C.R., Corneliu Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul a­­facerilor externe, Nicolae Gui­ă, membru al C.C. al P.C.R., amba­sadorul Republicii Socialiste Ro­mânia în U.R.S.S., precum și An­drei Păcuraru, membru al G.G. al P.G.R., șef de secție la G.G al P.C.R. Din partea sovietică au a­­sistat tovarășii K. T. Mazu­rov, membru al Prezidiului G.G. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezi­diului G.G. al P.G.U.S., președin­tele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, mem­bru al Prezidiului G.G. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepîn, membru al Prezidiului și secretar al G.G. al P.G.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului G.G. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grișin, membru supleant al Prezi­diului G.G. al P.G.U.S., președin­tele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Demicev, membru supleant al Pre­zidiului și secretar al G.G al P.C.U.S., I. V. Andropov și A. P. Rudakov, secretari ai G.G. al P.G.U.S., V. E. Dîmșiț, M. A. Le­­seciko, P. F. Lomako, vicepreșe­dinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al G.G. al P.G.U.S., ministrul afa­cerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al G.G. P.C.U.S., ambasadorul Uniunii So­vl­vietice în Republica Socialistă Ro­mânia. Mitingul prieteniei româno - sovietice In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6.000 de locuri se aflau reprezentanți ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcționari, oameni de știință și cultură, scriitori, reprezentanți ai forțelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drape­lele de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Cei prezenți au întîmpinat cu aplauze prelungite apariția în prezidiu a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Gum­ă, a tovarășilor L. I Brejnev, A. N. Kosîghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N. Șelepin, G. I. Voronov, V. V. Grișin, P. N. Demi­cev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanților locuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Co­mitetului Orășenesc Moscova al P.C.U.S., care în numele locui­torilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegației române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia și Uniunii Sovietice. Au luat cuvîntul A. V. Viktorov, șef de brigadă la uzina de rulmenți nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul facultății de petrol și gaze a Institutului „Gubkin“, T. P. Volkova, învățătoare la școala nr. 101 „Kosmodemianski“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale participanților la miting a luat apoi cuvîntul Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite cînd se dă cuvîntul șefului delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarășii Leonid Brejnev și Nicolae Ceau­șescu au fost urmărite cu deosebită atenție și subliniate în repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifest­are a sentimentelor de prietenie româno-sovietică. Cuvîntarea tovarășului Leonid Brejnev Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu DRAGA TOVARĂȘE CEAU­ȘESCU, DRAGĂ TOVARĂȘE MAURER, STIMAȚI PRIETENI ROMÂNI, TOVARĂȘI MOSCOVIȚI, Permiteți-mi ca, în numele Co­mitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al guvernului sovietic și al tuturor oamenilor sovietici, să salut cu căldură delegația de partid și gu­vernamentală a Republicii Socia­liste România și, în persoana dv., dragi prieteni, să salut pe fratele și vecinul nostru — întregul po­por român harnic, să salut pe toți membrii Partidului Comunist Ro­mân. (Aplauze). In urmă cu o lună și jumătate, eu și tovarășii mei am avut pri­lejul să asistăm, în calitate de oaspeți, la al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, care va constitui, fără îndoială, o eta­pă importantă în înaintarea po­porului român spre viitorul co­munist. Intîlnirile cu comuniștii români, cu muncitorii și țăranii ne-au pro­dus o puternică impresie. Am vă­zut oameni pătrunși de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor luminos, îmbină bine entuziasmul revoluționar autentic cu activita­tea concretă și spiritul întreprin­zător. Am văzut pretutindeni imensele transformări în viața po­porului român. Se dezvoltă cu succes economia și cultura, crește bunăstarea poporului, se schimbă întreaga înfățișare a țării. Și pri­vind tabloul înfloririi noii Româ­nii socialiste, îți pui, fără să vrei, întrebarea: care este secretul a­­cestor succese, unde este izvorul acelor forțe care au adus o țară, înapoiată în trecut, pe calea lar­gă a progresului? Izvorul acesta îl constituie mun­ca plină de abnegație a poporului frate român, condus de Partidul Comunist Român, avantajele sis­temului socialist al economiei. Se știe că natura cu bogățiile sale n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbune, păduri, me­tale neferoase și multe altele. Dar oare sînt puține țări pe lume ca­re dispun de tot atîtea resurse na­turale? Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu și Apropiat sau din America Latină. Unele din ele dispun de surse ne­­secate de petrol. Totuși, în con­ditiile capitalismului, aceste bo­gătii naturale, atrăgînd pe rechi­nii imperialiști, devin adesea un blestem pentru popor. Prădătorii își vîră amîndouă mîinile în bu­zunarul străin, condamnînd milioa­ne de oameni la mizerie. Numai regimul socialist permite folosirea bogățiilor naturale în interesele poporului, pentru fericirea și în­florirea lui. România este un e­­xemplu grăitor în acest sens. Asistînd la congres, noi am pu­tut cunoaște temeinic noul plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a României și planul de 10 ani de dezvoltare a energeticii ei. Aceste documente deschid o­­rizonturi noi în fața României so­cialiste." Nu mai departe decît peste cinci ani în țară se vor pro­duce doar în 24 de zile tot atîtea produse industriale cît producea România antebelică într-un an în­treg. Oamenii sovietici se bucură în mod sincer pentru poporul fra­te român, care acumulează tot mai multe forțe pentru noi și noi victorii. (Aplauze). Uniunea So­vietică și România sunt nu numai vecine, ci și tovarăși de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noastră este întărită de unitatea scopurilor în lupta pentru viitorul comunist, de comunitatea idealu­rilor comuniste. Această prietenie este o măreață cucerire istorică a popoarelor Uniunii Sovietice și României socialiste. După cum se știe istoria rela­țiilor dintre țările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Politica antipopulară, naționalistă a guvernanților Ru­siei țariste și ai României moșie­rești a dat naștere nu o dată la conflicte, la neîncredere recipro­că. Dar muncitorii și țăranii Ru­siei și României au fost totdea­una solidari în lupta împotriva a­­supririi din partea exploatatorilor ruși și români. Prietenia popoarelor noastre s-a călit și s-a întărit și mai mul în ultimele două decenii în lupta împotriva imperialismului și colo­nialismului, în munca comună pentru socialism și comunism. So­cialismul a deschis drum larg dezvoltării relațiilor noastre pe o temelie cu totul nouă — pe prin­cipiile leniniste ale internaționa­lismului socialist, colaborării fră­țești, egalității în drepturi, pendenței, neamestecului în unde­tre­burile celuilalt. Atunci cînd vorbim despre prie­tenia țărilor noastre, avem în ve­dere nu numai sentimentele bu­ne, tovărășești pe care le nu­tresc popoarele noastre unul față de celălalt. Alături de aceste sen­timente stau fapte reale. Prietenia noastră contribuie la dezvoltarea continuă a colaborării reciproc-a­­vantajoase în domeniul politic, e­­conomic și cultural. Cu cît multe sînt aceste fapte reale, mai cu atît mai trainice sînt sentimente­le frățești care ne unesc. Cu cît este mai strînsă prietenia noastră, cu atît sînt mai largi posibilități­le pentru colaborare, pentru acce­lerarea înaintării noastre comu­ne. Este îmbucurător de relevat că se întăresc ac de an relațiile e­­conomice multilaterale dintre ță­rile noastre. In anul curent, schim­buril­e de mărfuri dintre U.R.S.S și România vor fi de 790 milioa­ne ruble, ceea ce este de 16 or mai mult decît nivelul anului 1946 (Continuare la sag. a 3-a) DRAGĂ TOVARĂȘE BREJNEV, DRAGĂ TOVARĂȘE KOSIGHIN, DRAGĂ TOVARĂȘE MIKOIAN, DRAGI TOVARĂȘI, Mulțumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovietic pentru invita­ția de a vizita Uniunea Republici­lor Socialiste Sovietice. (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locuitorilor orașului Moscova, întregului popor sovietic salutul frățesc al poporului român, mesajul său de prietenie și solidari­tate internaționalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămînă delegația noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluții Socialiste din Octom­brie, prima țară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul că­lătoriei prin țara dv. ne-a reținut în mod deosebit atenția entuzias­mul și hotărîrea cu care oamenii sovietici înfăptuiesc — prin mun­ca lor creatoare — politica partidu­lui comunist, conducătorul încer­cat al poporului sovietic în opera de construire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de prie­tenie tovărășească cu care am fost înconjurați pretutindeni ex­primă sentimentele frățești pe care oamenii sovietici le poartă po­porului român, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noas­tre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaște și se bucură din toată inima de succe­sele remarcabile obținute în U­­niunea Sovietică în creșterea for­țelor de producție și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a comu­nismului, de progresele obținute în domeniul științei și culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga și uzina metalurgică „Con­gresul al XXII-lea“ din Leningrad am putut aprecia înzestrarea teh­nică la un nivel ridicat a între­prinderilor, buna pregătire profe­sională a muncitorilor și specia­liștilor. Forța creatoare a oamenilor muncii conduși de partid a trans­format Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială care dă o cincime din întreaga producție a lumii. Industria sovietică este una din marile cuceriri ale parti­dului comunist și popoarelor U­­niunii Sovietice. Realizările obți­nute de poporul sovietic demon­strează marea importanță a indus­trializării în asigurarea progresu­lui și civilizației țărilor care construiesc noua orînduire. Creșterea în ritm susținut a in­dustriei sovietice a creat condiții pentru înzestrarea tehnică a tutu­ror ramurilor economiei naționa­le, ea asigură baza tehnică-mate­­rială a agriculturii sovietice în ve­derea înfăptuirii programului de dezvoltare continuă a acesteia. O contribuție importantă în con­strucția comunismului și la pro­gresul științific mondial aduc strălucitele realizări ale cercj aju­­torilor sovietici în domenii de­ cea mai mare importanță ale științei și tehnicii contemporane. gul Comuniștii din România, între­nostru popor urează comu­niștilor sovietici, tuturor oameni­lor muncii succese tot mai mari în munca închinată înfloririi conti­nue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civiliza­ției comuniste. (Aplauze). Vă rog, tovarăși, să-mi permiteți acum să mă refer, pe scurt, la via­ta și munca poporului român, la preocupările și proiectele sale de viitor. Congresul al IX-lea al partidului nostru, care a avut loc recent, făcînd bilanțul victoriilor obținute de oamenii muncii în construcția socialistă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planu­lui de dezvoltare a economiei na­tionale in perioada 1960—1965 sînt îndeplinite cu succes. Forțele de producție ale țării au cunoscut în această perioadă o puternică înflorire. A crescut în ritm im­petuos industria socialistă, a pro­gresat economia națională, s-a ridicat nivelul de trai al poporu­lui. Dezvoltîndu-se în anii planu­lui de șase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, producția indus­trială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decît în 1959 și de aproape zece ori decît în 1938 — anul în care producția a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regimul burghezo-moșieresc. In primii ani ai planului sesenal s-a încheiat cooperativizarea­griculturii, care împreună cu mă­a­­surile luate pentru întărirea ba­zei tehnice­ materiale și organiza­rea producției după metode știin­țifice au creat condiții pentru­ sporirea producției agricole, pen­tru creșterea aportului acestei im­portante ramuri a economiei noas­tre naționale la progresul țării. Transformările revoluționare ca­re au avut loc în viața poporului, stadiul actual de dezvoltare soci­­al-politică și economică a victoria deplină și definitivă țării, socialismului la orașe și sate și-au a găsit expresia în noua lege fun­damentală a țării noastre adoptată de Marea Adunare Națională — Constituția Republicii Socialiste România. (Aplauze). Aceste rea­lizări, rod al muncii eroice a poporului român, demonstrează justețea liniei politice a partidu­lui nostru — detașamentul de a­­vangardă al clasei muncitoare, for­ța politică conducătoare a socie­tății socialiste — care în întrea­ga sa activitate se călăuzește ne­abătut de învățătura marxist-leni­­nistă și o aplică creator la con­dițiile concrete ale țării noastre. Congresul al IX-lea a trasat, de asemenea, liniile directoare ale continuării pe o treaptă mai înal­tă a procesului de desăvîrșire a construcției socialiste, programul dezvoltării multilaterale a econo­miei, științei și culturii, a întregii societății. (Gontingare In pag. a 3-a)' *

Next