Pentru Socialism, septembrie 1965 (Anul 15, nr. 3612-3637)
1965-09-16 / nr. 3625
2 PENTRU SOCIALISM Măsuri agrotehnice corespunzătoare, o recoltă bogată de grîu Cerințele mereu crescînde ale dezvoltării economiei noastre socialiste, ale ridicării continue nivelului de viață al populației imamun, după cum se arată în Directivele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., realizarea unor cantități sporite de produse agricole și de calitate din ce în ce mai bună. Agricultura noastră are create toate premisele necesare dezvoltării sale neîncetate. O dată cu dezvoltarea bazei tehnice materiale, știința agricolă a devenit nemijlocit forță de producție. Cercetarea științifică, avînd o largă posibilitate de îmbinare armonioasă producția agricolă, constituie ca o pîrghie a progresului său. Din acest punct de vedere Stațiunea experimentală Livada, dotată cu o bună bază materială, și-a concentrat toate eforturile spre o măsură importantă pentru sporirea producției pe solurile podzolice o constituie corectarea acidității acestora prin calcarizare. Eficacitatea acestei măsuri depinde mult de gradul de aciditate al solului, precum și de condițiile climatice ale anului. Față de neamendat, cu o producție de 650 kg la ha în 1965, an bogat în precipitații, neutralizarea a 50 la sută din aciditatea hidrolitică a adus un spor de producție de peste 2.000 kg la ha pe podzolul pseudogleic de la Livada.Aceasta justifică pe deplin folosirea amendamentelor pe solurile acide, valorificarea superioară a posibilităților existente de a produce mai mult, mai bun și mai ieftin, aceasta constituind sarcina sa principală. Pe baza rezultatelor experimentale obținute, la Livada s-au aplicat cele mai adecvate metode agrotehnice culturii griului pe toată suprafața cultivată. Rezultatele de producție au arătat că solurile podzolice pot asigura producții ridicate de grîu cînd se aplică în complex amendamente și îngrășăminte minerale. Pe solurile podzolice neîngrășate și neamendate producțiile de grîu sînt foarte scăzute, rămînînd la nivelul a 700—900 kg la ha (tabelul nr. 1). Din acest tabel se poate vedea eficiența îngrășămintelor minerale pe solurile podzolice neamendate cu carbonat de calciu. In privința dozei de amendament, reiese că, în condițiile actuale, este mai economică doza moderată, corespunzătoare neutralizării a 50—75 la sută din aciditatea hidrolitică. Amendarea și îngrășarea, pîrghii importante pentru sporirea producției de grîu pe solurile acide, trebuie folosite în complex și în mod diferențiat de la o zonă la alta, în funcție de gradul de aciditate a solului. Semănatul la timpul optim este încă un factor hotărîtor al creșterii producției de grîu. In acest soiul folosit a fost Bezostaia și s-a asigurat o densitate de 450 boabe germinabile la metru pătrat. Epoci după mazăre: In ani cu condiții climatice favorabile culturii griului (1965) semănatul timpuriu aduce spor de producție. In anii cu condiții mai puțin favorabile (1963) practic nu se înregistrează diferențe de producție între semănatul timpuriu (15 septembrie) și semănatul tîrziu (15 octombrie). Media anilor 1963—1965 indică posibilitatea însămînțării griului cu aceleași rezultate bune de producție, în intervalul 15 septembrie — 15 octombrie. Epoci după porumb: In condiții pedoclimatice favorabile culturii griului, semănatul în jurul datei de 1 octombrie (1964—1965) aduce spor de producție de 400—700 kg la ha față de 15 octombrie. In condiții de secetă (1963), semănatul griului poate fi realizat cu rezultate bune pînă în jurul datei de 1 noiembrie. Peste această dată pierderile de producție se cifrează la 300—900 kg la ha, în funcție de condiții climatice. Influența densității asupra producției la solul Bezostaia dupădere însă pierderile produse la răsărire, iernare etc., precum și faptul că densitatea de 600 boabe la m.p. nu e economică, recomandăm densitatea 450 boabe la m.p. In condițiile de producție, media anilor 1963 și 1965 scoate în evidentă aceeași constatare ca și în cîmpurile experimentale, cea mai rentabilă densitate este 450 boabe la m.p. pentru soiul Bezostaia 1. Avind in vedere considerentele privind fertilizarea solului, epoca și densitatea de semănat la griul de toamnă, aplicate în complex cu ceilalți factori agrotehnici, sectorul de producție de la S.E. Livada în 1965 a obținut rezultate din cele mai frumoase. Pe întreaga suprafață de 500 ha cultivată cu grîu s-a obținut o producție de 2.720 kg la ha. Folosirea soiurilor de mare productivitate este încă o posibilitate de ridicare a producției la hectar. Din rezultatele experimentale de la Livada reiese că soiul Bezostaia 1, în medie de 3 ani, înregistrează producții superioare soiului Harrach cu circa 300 kg la ha, iar pe o suprafață de 50 ha s-a obținut producția record de 4.170 kg la ha la soiul Bezostaia 1. Grija deosebită pe care conducerea de partid și de stat o acordă agriculturii creează premisele realizării și depășirii producției prevăzute în documentele de partid și de stat. Colectivul nostru de muncă este hotărît să înfăptuiască această sarcină. Ing. PARTENIE ZAHAN cercetător la S. E. Livada tabel este prezentată influenta etiei de grîu cultivat după mazăre pocii de semănat asupra produc și porumb. 1965 Tratamentul Diferența kg/ha kg/ha o/0 Neîngrășat 860 — — Nob 1000 4-140 16 Pm 1080 +220 26 No« P«« 1560 +700 81 No« P«4 Keo 1710 + 850 99 Arhitectonică modernă. Instantaneu fotografic realizat In centrul comunei Cehu Silvaniei. (Foto: A ȘUTH) După mazăre Media an. 1993 Epoc. „„-,5 £$. P$i,. 15 sept. I 3013 2530 3352 3156 1 oct. II 3062 2291 3797 3098 15 oct. III 3053______________2578________3695_______2885 După porumb 1. oct. I 3153 — 3420 2887 15. oct. II 3451 2615 2991 2196 1. nov. III 2515 2467 3032 2048 15. nov. IV 1779 1176 2667_______1893 — Mazăre 300 b/m.p. — — -------— 3.199 kg/ha 450 "---------------------— 3.048 " 600 "---------------------— 3.083 " 750 "---------------------— 2.931 " — Porumb 300 b/m.p. — — — — — 1.987 kg/ha 450 "---------------------— 2.275 " 600 "---------------------— 2.325 " 750 "---------------------— 2.457 " In condițiile de producție 1963 1965 Media 300 b/m.p. 1550 kg/ha 3050 kg/ha 2300 kg/ha 450 " 1711 " 3040 " 2375 " 600 " 1866 " 2850 " 2358 " In ceea ce privește densitatea nu se înregistrează sporuri de producție semnificative între 300 și 600 boabe la m.p. Avînd în ve CE ÎNSEAMNĂ „EXPRES“?... Discutînd cu un consumator care vizitează des bufetul expres din bulevardul București, am reținut cîteva din vorbele sale: „Eu consider, zicea, că după doi ani de funcționare, abia de cîteva zile a reușit această unitate să-și respecte profilul. Acum într-adevăr e un bufet expres". Să vedem așadar care sunt acele aspecte din cadrul acestei unități de alimentație publică care pe zi ce trece satisfac și mulțumesc un număr crescut de consumatori. Pentru început, să facem o scurtă comparație statistică. In data de 10 septembrie a.c. bufetul de care ne ocupăm a oferit vizitatorilor 58 sortimente de preparate din carne, legume și zarzavaturi, salate, dulciuri și fructe. Exact cu un an în urmă, unitatea desfăcea 16 sortimente. Fără îndoială că extinderea sortimentelor a adus după sine și sporirea considerabilă a numărului consumatorilor. Dacă în septembrie anul trecut se vindeau aici în jur de 400 porții pe zi, azi media oscilează între 2.200—2.500. Mergînd pe linia de a deservi consumatorii într-un timp cit mai scurt, cu mîncăruri variate și gustoase, responsabilul unității, Aurel Vultur, și ajutorul acestuia, Iosif Reiz, cu sprijinul și îndrumarea secției comerciale a T.A.P.L. Baia Mare au reorganizat întregul proces de deservire a bufetului. Rezultatele sînt evidente. Să dăm însă cuvîntul consumatorilor: IULIU OCSKAY de la E.M. Baia Borșa: In trecere prin Baia Mare obișnuiesc să servesc masa la bufetul expres din bulevardul București. In ultima vreme se constată o îmbucurătoare îmbunătățire a deservirii, un sporit interes față de consumatori. Consider că pentru toate acestea Întreg personalul unității merită apreciere, spun sincer că că nu este de loc ușor să alegi mâncarea preferată din 5 supe și ciorbe, 28 preparate din carne, 12 preparate din legume și zarzavaturi, dulciuri etc., care sunt expuse azi in vitrinele interioare. Un meniu care satisface orice exigență. ELISABETA MAXIM, cartierul Săsar, blocul 16. Este Îmbucurător faptul că se tinde spre o deservire cit mai completă anilor. Pină nu cetățede mult, dacă primul servit după doreai să consumi fructe trebuia să vizitezi și o unitate „Aprozar". Azi, alături de preparatele culinare pot fi servite aici pere, caise, mere, pepeni, struguri etc. Poate n-ar strica dacă pe mese ar exista In permanență și șervețele... ION SZÁSZ, Piața Păcii. După ce ați afiat domiciliul meu poate vă mirați de ce vin din Piața Păcii chiar pină aici, cu toate că la numai câțiva pași funcționează bufetul expres nr. 1, îmi plac mult ciupercile. Aici găsesc in majoritatea cazurilor, și ceea ce este interesant că se prepară chiar la comandă. Cunoscind ambele unități îmi permit să fac o comparație. Azi la prinz (10 septembrie), la bufetul expres nr. 1 am numărat 5 sortimente de preparate din carne ori legume. Aici insă cu totul alta este situația. Mă întreb, nu aparțin aceste două unități aceluiași trust? Buna experiență a bufetului expres din Bd. București ar trebui extinsă și la celelalte unități de alimentație publică din oraș. In această privință se așteptă și concursul secției comerciale a sfatului popular orășenesc. GH. MOLDOVAN Elaborînd programul înfloririi multilaterale a României socialiste, Congresul al IX-lea al P.C.R. stabilit direcțiile de dezvoltare a țării, ale continuării pe o treaptă superioară a procesului de desăvârșire a construcției socialiste în toate domeniile de activitate economică, științifică și culturală. Din acest program luminos decurg sarcini de seamă pentru toate instituțiile culturale, acestea fiind chemate să-și ridice activitatea la nivelul obiectivelor stabilite de partid, să-și concentreze toate eforturile ca prevederile planului de 5 ani, ale planului de 10 ani pentru dezvoltarea bazei energetice să devină temeinic cunoscute de toți oamenii muncii. Bibliotecilor de toate gradele le revin îndatoriri deosebite în această perioadă. Acțiunile de masă organizate de acestea vor trebui să ofere posibilitatea abordării sub variatele aspecte și diferențiat, în funcție de componenta auditoriului, a sarcinilor trasate de Congres. Vor trebui organizate manifestări atrăgătoare, pe teme legate de formarea concepției științifice despre lume, de promovarea trăsăturilor moralei înaintate, de adîncirea dragostei și devotamentului față de partid și patria socialistă. Oamenii muncii de la orașe și sate manifestă un interes deosebit și multilateral pentru perspectivele construcției economice în noastră, dorind să cunoască țara — dincolo de orașul, comuna, raionul lor — cum va arăta Republica Socialistă România în anii viitori, obiectivele industriale noi care vor fi date in folosință, cum va arăta marele Combinat siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de la Galati, Sistemul hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier, Hidrocentrala de pe Argeș, centrala atomo-electrică ce se va construi și altele. In cadrul acțiunilor specifice ca: lecturi în grup, seri literare, seri de întrebări și răspunsuri și, mai cu seamă, al călătoriilor imaginare pe hartă, va trebui subliniat ce importanță are realizarea obiectivelor trasate de Congres pentru dezvoltarea industriei, nui și pentru ridicarea agricultiinivelului de trai al celor ce muncesc. Cu ajutorul manifestărilor de masă organizate în mod sistematic în acest scop, participanții vor fi ajutați să-și facă o imagine grăitoare asupra viitorului înfloritor al patriei noastre. Un loc important în activitatea bibliotecilor de la sate ocupă, firește, popularizarea sarcinilor stabilite de partid și de stat agriculturii, fiecare hotărîre a partidului și guvernului constituind în acest sens un bogat izvor de idei și învățăminte. Desigur, activitatea de popularizare a documentelor de partid și de stat presupune în primul rînd cunoașterea de către bibliotecar a acestor documente pe baza unui studiu sistematic și aprofundat, pentru a fi în măsură să dea explicații și lămuriri asupra lor. Criteriul de apreciere a eficacității muncii culturale îl constituie în primul rînd rezultatele concrete obținute în producție. In acest sens, printr-o muncă susținută, folosind formele și mijloacele specifice, bibliotecile noastre sunt chemate să contribuie tot mai eficient la sporirea producției agricole vegetale și animale, la întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de producție. Pentru ca biblioteca să poată răspunde ci mai bine acestor cerințe este necesar ca însuși bibliotecarul să cunoască profund problemele economice și politice ale satului, să cunoască bine problemele de bază ale cooperativei agricole de producție din localitate. Participînd la ședințele consiliului de conducere a cooperativei agricole, la ședințele de producție pe brigăzi etc., bibliotecarul va ști ce forme de manifestări de masă trebuie larg folosite, ce cârti trebuie, îndeosebi, popularizate. De un real folos in activitatea bibliotecilor de la sate, în studierea, cunoașterea și popularizarea obiectivelor politico-economice este „Caietul bibliotecarului comunal", care va trebui să existe la fiecare bibliotecă din regiunea noastră. Acest caiet va cuprinde conspectul principalelor îndatoriri care revin bibliotecii în lumina documentelor de partid și de stat, sarcini specifice ce decurg din documentele hotărîrilor organelor regionale, raionale și sătești, apoi cele cuprinse în planurile de producție ale cooperativei agricole, numărul și profilul echipelor, date privind dezvoltarea în perspectivă a anumitor sectoare de producție, acțiuni edilitar-gospodărești etc. Ansamblul acestor date, cunoașterea, studierea, transpunerea lor într-o formă prelucrată în planurile de muncă anuale, trimestriale operative constituie o premisă în și orientarea corespunzătoare a întregii activități a bibliotecii. Vor trebui folosite, de asemenea, în continuare mijloacele specifice de recomandare a literaturii politice, tehnice și beletristice ca: recenzia, prezentarea, lectura în grup, referatul, consfătuirea cu cititorii, concursurile „Cine știe răspunde“, seri de întrebări și răspunsuri etc. Legate de evenimentele cele mai actuale se vor folosi cu mai multă eficiență formele vizuale de popularizare ca: indicatorul, anunțul, afișuri, panouri, expoziția, raftul tematic, liste bibliografice etc. O condiție esențială a desfășurării unei activități de calitate o constituie atragerea în jurul bibliotecii a unui cerc larg de intelectuali, specialiști în diferite domenii ale vieții economice, sociale, cultural-artistice. Organizațiile de partid, sfaturile populare trebuie să ajute și să îndrume cu grijă activitatea bibliotecarilor aici în privința orientării muncii cît și în organizarea acțiunilor de masă pentru ca bibliotecile să-și aducă contribuția la îndeplinirea istoricului program trasat de Congresul al IX-lea al partidului nostru. ia / (Sarcini actuale ale biblioteei lui' uiteiti Joi 16 septembrie 1965 cinematografe BAIA MARE: Minerul — Căpitanul din Tenkes. 1 Mai: Cronica unui bufon; Flacăra: Spărgătorul (18—19); Popular: Cîntecul despre Arizona (17—19); Tineretului: Anotimpuri (18—19). SATU MARE — Victoria: Un lucru făcut la timp; Popular: Decorații pentru copii minune; Metalul: Sechestratul din Altona. SIGHETUL MARMAȚIEI — Muncitoresc: Elena din Troia (17—19). Studio: Așa a Zborul întrerupt: fost (17—19). CĂREI — 23 August: Parisul vesel. Popular: Intîlnire la Ischia. BAIA SPRIE: Tovarășii (17—19). TG. LAPUȘ: Pădurea spînzuratilor. VIȘEU DE SUS: Drum periculos. CEHU SILVANIEI: Titanic vals. ȘOMCUTA MARE: Doi în stepă (17—19). NEGREȘTI: Comisarul Maigret se înfurie. CAVNIC — Gutinul: Sedusă și abandonată. Minerul: Vieți uscate. SEMI: Climate. HALMEU: Limuzina neagră. CÂMPULUNG LAJ TISA: Galapagos. SANISLĂUj Zborul întrerupt. BĂIUȚ: 40 de minute pînă în zori. BERVENIJ Vineri 17 septembrie 1965 19.00 Jurnalul televiziunii (I). 19.20 Pentru tineretul școlar: „Tineri gimnaști". 20.00 Săptămîna. 21.00 Avanpremieră. 21.10 Pastel de toamnă. Recital de versuri. 21.30 Selecțiuni din programul celui de-al III-lea Festival international al teatrelor de păpuși și marionete. 22.30 Intîlnire cu Magda Ianculescu. 23.00 Jurnalul televiziunii (II) și buletinul meteorologic. Exploatarea minieră Șuier angajează imediat excavatoriști calificați. Cei interesați se vor adresa biroului de cadre al Exploatării miniere Șuier. Salarizarea conform legilor în vigoare. Baza de utilaj transport 520 Brașov str. Poienelor nr. 2, angajează imediat pentru șantierele din orașul Brașov și șantierele din diferite regiuni: — șoferi, — mecanici auto, — electricieni auto. Lămuriri suplimentare se pot cere la sediul întreprinderii sau prin telefon nr. 1.22.67 Brașov. Agenția O.N.T. „Carpați“ Baia Mare, împreună cu filialele Satu Mare și Sighetul Marmației, organizează următoarele excursii: LA BUCUREȘTI, cu tren special, în program vizitarea Capitalei, turul orașului cu autocarele O.N.T., vizitarea Muzeului de istorie a P.C.R., Muzeului de istorie naturală „Gr. Antipa“ și vizitarea Expoziției industriale a R.P. Chineze. — plecarea în ziua de 26 septembrie ora 16,30, — sosirea în Baia Mare la 28 septembrie ora 10,30. Servicii: transport dus-întors cu trenul accelerat cls. a II-a, transport cu autocarul prin București, o masă de print și ghizi competenți. Costul 151 lei cu plecarea din Baia Mare. Pentru excursioniștii de la raioane se organizează transport colectiv cu reducere de 50 la sută prin C.F.R. și I.R.T.A. LA PORȚILE DE FIER, cu tren special, în program vizitarea insulei Ada Kaleh, ruinele Podului lui Traian, Castrul Roman, croazieră pe Dunăre de la Turnu Severin la Cazane și retur. Plecarea în ziua de 2 octombrie orele 16,00, — sosirea în Baia Mare la 4 octombrie orele 7,00. Servicii: transport dus-întors cu trenul cls. a II-a, o masă de print la pachet pe vas, ghizi competenți. Costul 130 lei.