Pentru Socialism, septembrie 1965 (Anul 15, nr. 3612-3637)

1965-09-16 / nr. 3625

2 PENTRU SOCIALISM Măsuri agrotehnice corespunzătoare, o recoltă bogată de grîu Cerințele mereu crescînde ale dezvoltării economiei noastre so­cialiste, ale ridicării continue nivelului de viață al populației im­a­mun, după cum se arată în Direc­tivele celui de-al IX-lea Con­gres al P.C.R., realizarea unor can­tități sporite de produse agricole și de calitate din ce în ce mai bună. Agricultura noastră are create toate premisele necesare dezvoltă­rii sale neîncetate. O dată cu dez­voltarea bazei tehnice­ materiale, știința agricolă a devenit nemijlo­cit forță de producție. Cercetarea științifică, avînd o largă posibili­tate de îmbinare armonioasă producția agricolă, constituie ca o pîrghie a progresului său. Din acest punct de vedere Sta­țiunea experimentală Livada, do­tată cu o bună bază materială, și-a concentrat toate eforturile spre o măsură importantă pentru sporirea producției pe solurile podzolice o constituie corectarea acidității acestora prin calcarizare. Eficacitatea acestei măsuri de­pinde mult de gradul de aciditate al solului, precum și de condițiile­ climatice ale anului. Față de neamendat, cu o pro­ducție de 650 kg la ha în 1965, an bogat în precipitații, neutralizarea a 50 la sută din aciditatea hidro­­litică a adus un spor de produc­ție de peste 2.000 kg la ha pe pod­­zolul pseudogleic de la Livada.­­Aceasta justifică pe deplin folo­sirea amendamentelor pe solurile acide, valorificarea superioară a posibi­lităților existente de a produce mai mult, mai bun și mai ieftin, aceasta constituind sarcina sa prin­cipală. Pe baza rezultatelor experi­mentale obținute, la Livada s-au aplicat cele mai adecvate metode agrotehnice culturii griului pe toată suprafața cultivată. Rezul­tatele de producție au arătat că solurile podzolice pot asigura pro­ducții ridicate de grîu cînd se a­­plică în complex amendamente și îngrășăminte minerale. Pe solurile podzolice neîngrășa­te și neamendate producțiile de grîu sînt foarte scăzute, rămînînd la nivelul a 700—900 kg la ha (ta­belul nr. 1). Din acest tabel se poate vedea eficiența îngrășămintelor minerale pe solurile podzolice neamendate cu carbonat de calciu. In privința dozei de amenda­ment, reiese că, în condițiile ac­tuale, este mai economică doza moderată, corespunzătoare neu­tralizării a 50—75 la sută din aci­ditatea hidrolitică. Amendarea și îngrășarea, pîr­­ghii importante pentru sporirea producției de grîu pe solurile a­­cide, trebuie folosite în complex și în mod diferențiat de la o zonă la alta, în funcție de gradul de aciditate a solului. Semănatul la timpul optim es­te încă un factor hotărîtor al creș­terii producției de grîu. In acest soiul folosit a fost Bezostaia și s-a asigurat o densitate de 450 boabe germinabile la metru pă­trat. Epoci după mazăre: In ani cu condiții climatice favorabile cultu­rii griului (1965) semănatul tim­puriu aduce spor de producție. In anii cu condiții mai puțin favora­bile (1963) practic nu se înregis­trează diferențe de producție între semănatul timpuriu (15 septem­brie) și semănatul tîrziu (15 oc­tombrie). Media anilor 1963—1965 indică posibilitatea însămînțării griului cu aceleași rezultate bune de producție, în intervalul 15 sep­tembrie — 15 octombrie. Epoci după porumb: In condiții pedoclimatice favorabile culturii griului, semănatul în jurul datei de 1 octombrie (1964—1965) aduce spor de producție de 400—700 kg la ha față de 15 octombrie. In condiții de secetă (1963), semăna­tul griului poate fi realizat cu re­zultate bune pînă în jurul datei de 1 noiembrie. Peste această da­tă pierderile de producție se ci­frează la 300—900 kg la ha, în funcție de condiții climatice. Influența densității asupra pro­ducției la solul Bezostaia după­­dere însă pierderile produse la ră­sărire, iernare etc., precum și faptul că densitatea de 600 boabe la m.p. nu e economică, recoman­dăm densitatea 450 boabe la m.p. In condițiile de producție, me­dia anilor 1963 și 1965 scoate în evidentă aceeași constatare ca și în cîmpurile experimentale, cea mai rentabilă densitate este 450 boabe la m.p. pentru soiul Bezos­taia 1. Avind in vedere considerentele privind fertilizarea solului, epoca și densitatea de semănat la griul de toamnă, aplicate în complex cu ceilalți factori agrotehnici, secto­rul de producție de la S.E. Livada în 1965 a obținut rezultate din cele mai frumoase. Pe întreaga suprafață de 500 ha cultivată cu grîu s-a obținut o producție de 2.720 kg la ha. Folosirea soiurilor de mare pro­ductivitate este încă o posibilita­te de ridicare a producției la hec­tar. Din rezultatele experimentale de la Livada reiese că soiul Be­zostaia 1, în medie de 3 ani, în­registrează producții superioare soiului Harrach cu circa 300 kg la ha, iar pe o suprafață de 50 ha s-a obținut producția record de 4.170 kg la ha la soiul Bezostaia 1. Grija deosebită pe care condu­cerea de partid și de stat o acordă agriculturii creează premisele rea­lizării și depășirii producției pre­văzute în documentele de partid și de stat. Colectivul nostru de muncă este hotărît să înfăptu­iască această sarcină. Ing. PARTENIE ZAHAN cercetător la S. E. Livada tabel este prezentată influenta e­­tiei de grîu cultivat după mazăre pocii de semănat asupra produc­ și porumb. 1965 Tratamentul Diferența kg/ha kg/ha o/0 Neîngrășat 860 — — Nob 1000 4-140 16 Pm 1080 +220 26 No« P«« 1560 +700 81 No« P«4 Keo 1710 + 850 99 Arhitectonică modernă. Instantaneu fotografic realizat In centrul comunei Cehu Silvaniei. (Foto: A ȘUTH) După mazăre Media an. 1993 Epoc. „„-,5 £$. P$i,. 15 sept. I 3013 2530 3352 3156 1 oct. II 3062 2291 3797 3098 15 oct. III 3053______________2578________3695_______2885 După porumb 1. oct. I 3153 — 3420 2887 15. oct. II 3451 2615 2991 2196 1. nov. III 2515 2467 3032 2048 15. nov. IV 1779 1176 2667_______1893 — Mazăre 300 b/m.p. — — -------— 3.199 kg/ha 450 "---------------------— 3.048 " 600 "---------------------— 3.083 " 750 "---------------------— 2.931 " — Porumb 300 b/m.p. — — — — — 1.987 kg/ha 450 "---------------------— 2.275 " 600 "---------------------— 2.325 " 750 "---------------------— 2.457 " In condițiile de producție 1963 1965 Media 300 b/m.p. 1550 kg/ha 3050 kg/ha 2300 kg/ha 450 " 1711 " 3040 " 2375 " 600 " 1866 " 2850 " 2358 " In ceea ce privește densitatea nu se înregistrează sporuri de producție semnificative între 300 și 600 boabe la m.p. Avînd în ve­ CE ÎNSEAMNĂ „EXPRES“?... Discutînd cu un consumator care vizitează des bufetul ex­pres din bulevardul București, am reținut cîteva din vorbele sale: „Eu consider, zicea, că după doi ani de funcționare, a­­bia de cîteva zile a reușit a­­ceastă unitate să-și respecte profilul. Acum într-adevăr e un bufet expres". Să vedem așadar care sunt a­­cele aspecte din cadrul acestei unități de alimentație publică care pe zi ce trece satisfac și mulțumesc un număr crescut de consumatori. Pentru început, să facem o scurtă comparație sta­tistică. In data de 10 septem­brie a.c. bufetul de care ne o­­cupăm a oferit vizitatorilor 58 sortimente de preparate din car­ne, legume și zarzavaturi, sala­te, dulciuri și fructe. Exact cu un an în urmă, unitatea desfă­cea 16 sortimente. Fără îndoia­lă că extinderea sortimentelor a adus după sine și sporirea con­siderabilă a numărului consu­matorilor. Dacă în septembrie anul trecut se vindeau aici în jur de 400 porții pe zi, azi me­dia oscilează între 2.200—2.500. Mergînd pe linia de a deservi consumatorii într-un timp cit mai scurt, cu mîncăruri variate și gustoase, responsabilul uni­tății, Aurel Vultur, și ajutorul acestuia, Iosif Reiz, cu spriji­nul și îndrumarea secției comerciale a T.A.P.L. Baia Mare au reorganizat în­tregul proces de de­servire a bufetului. Rezultatele sînt e­­vidente. Să dăm în­să cuvîntul consu­matorilor: IULIU OCSKAY de la E.M. Baia Bor­­șa: In trecere prin Baia Mare obișnu­iesc să servesc ma­sa la bufetul expres din bulevardul Bu­curești. In ultima vreme se constată o îmbucurătoare îm­bunătățire a deser­virii, un sporit in­teres față de con­sumatori. Consider că pentru toate a­­cestea Întreg perso­nalul unității meri­tă apreciere, spun sincer că că nu este de loc ușor să alegi mâncarea pre­ferată din 5 supe și ciorbe, 28 prepara­te din carne, 12 pre­parate din legume și zarzavaturi, dul­ciuri etc., care sunt expuse azi in vitri­nele interioare. Un meniu care satisfa­ce orice exigență. ELISABETA MA­XIM, cartierul Să­­sar, blocul 16. Este Îmbucurător faptul că se tinde spre o deservire cit mai completă a­nilor. Pină nu cetățe­de mult, dacă primul servit după do­reai să consumi fructe trebuia să vizitezi și o unitate „Aprozar". Azi, a­­lături de prepara­tele culinare pot fi servite aici pere, caise, mere, pepeni, struguri etc. Poate n-ar strica dacă pe mese ar exista In permanență și șer­vețele... ION SZÁSZ, Pia­ța Păcii. După ce ați afiat domiciliul meu poate vă mirați de ce vin din Piața Păcii chiar pină aici, cu toate că la numai câțiva pași funcționează bufetul expres nr. 1, îmi plac mult ciuperci­le. Aici găsesc in majoritatea cazuri­lor, și ceea ce este interesant că se prepară chiar la co­mandă. Cunoscind ambele unități îmi permit să fac o com­parație. Azi la prinz (10 septembrie), la bufetul expres nr. 1 am numărat 5 sor­­timente de prepa­rate din carne ori legume. Aici insă cu totul alta este situația. Mă întreb, nu aparțin aceste două unități acelu­iași trust? Buna experiență a bufetului expres din Bd. București ar trebui extinsă și la celelalte unități de alimentație publică din o­­raș. In această privință se așteptă și concursul secției comerci­ale a sfatului popular orășenesc. GH. MOLDOVAN Elaborînd programul înfloririi multilaterale a României socialiste, Congresul al IX-lea al P.C.R. stabilit direcțiile de dezvoltare a ță­­­rii, ale continuării pe o treaptă su­perioară a procesului de desăvârși­re a construcției socialiste în toa­te domeniile de activitate econo­mică, științifică și culturală. Din acest program luminos de­curg sarcini de seamă pentru toa­te instituțiile culturale, acestea fi­ind chemate să-și ridice activita­tea la nivelul obiectivelor stabilite de partid, să-și concentreze toate eforturile ca prevederile planului de 5 ani, ale planului de 10 ani pentru dezvoltarea bazei energe­tice să devină temeinic cunoscute de toți oamenii muncii. Bibliotecilor de toate gradele le revin îndatoriri deosebite în aceas­tă perioadă. Acțiunile de masă or­ganizate de acestea vor trebui să o­­fere posibilitatea abordării sub va­riatele aspecte și diferențiat, în funcție de componenta auditoriului, a sarcinilor trasate de Congres. Vor trebui organizate manifestări atrăgătoare, pe teme legate de for­marea concepției științifice despre lume, de promovarea trăsăturilor moralei înaintate, de adîncirea dragostei și devotamentului față de partid și patria socialistă. Oamenii muncii de la orașe și sate manifestă un interes deosebit și multilateral pentru perspectivele construcției economice în noastră, dorind să cunoască țara — dincolo de orașul, comuna, raio­nul lor — cum va arăta Republica Socialistă România în anii viitori, obiectivele industriale noi care vor fi date in folosință, cum va arăta marele Combinat siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de la Galati, Sistemul hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier, Hidrocentrala de pe Argeș, centra­la atomo-electrică ce se va con­strui și altele. In cadrul acțiunilor specifice ca: lecturi în grup, seri literare, seri de întrebări și răspunsuri și, mai cu seamă, al călătoriilor imagina­re pe hartă, va trebui subliniat ce importanță are realizarea obiecti­velor trasate de Congres pentru dezvoltarea industriei, nui și pentru ridicarea agricultii­nivelului de trai al celor ce muncesc. Cu a­­jutorul manifestărilor de masă or­ganizate în mod sistematic în a­­cest scop, participanții vor fi aju­tați să-și facă o imagine grăitoare asupra viitorului înfloritor al pa­triei noastre. Un loc important în activitatea bibliotecilor de la sate ocupă, fi­rește, popularizarea sarcinilor sta­bilite de partid și de stat agricul­turii, fiecare hotărîre a partidu­lui și guvernului constituind în acest sens un bogat izvor de idei și învățăminte. Desigur, activita­tea de popularizare a documente­lor de partid și de stat presupune în primul rînd cunoașterea de că­tre bibliotecar a acestor documen­te pe baza unui studiu sistematic și aprofundat, pentru a fi în mă­sură să dea explicații și lămuriri asupra lor. Criteriul de apreciere a efica­cității muncii culturale îl constituie în primul rînd rezultatele concre­te obținute în producție. In acest sens, printr-o muncă susținută, fo­losind formele și mijloacele spe­cifice, bibliotecile noastre sunt chemate să contribuie tot mai e­­ficient la sporirea producției agrico­le vegetale și animale, la întărirea economico-organizatorică a coope­rativelor agricole de producție. Pentru ca biblioteca să poată răs­punde ci­ mai bine acestor cerin­țe este necesar ca însuși bibliote­carul să cunoască profund pro­blemele economice și politice ale satului, să cunoască bine proble­mele de bază ale cooperativei a­­gricole de producție din localita­te. Participînd la ședințele consiliu­lui de conducere a cooperativei agricole, la ședințele de produc­ție pe brigăzi etc., bibliotecarul va ști ce forme de manifestări de masă trebuie larg folosite, ce cârti trebuie, îndeosebi, populari­zate. De un real folos in activitatea bibliotecilor de la sate, în studie­rea, cunoașterea și popularizarea o­­biectivelor politico-economice este „Caietul bibliotecarului comunal", care va trebui să existe la fiecare bibliotecă din regiunea noastră. Acest caiet va cuprinde conspectul principalelor îndatoriri care revin bibliotecii în lumina documentelor de partid și de stat, sarcini specifice ce decurg din documentele hotărî­­rilor organelor regionale, raiona­le și sătești, apoi cele cuprin­se în planurile de producție ale cooperativei agricole, numărul și profilul echipelor, date privind dezvoltarea în perspectivă a anu­mitor sectoare de producție, acți­uni edilitar-gospodărești etc. An­samblul acestor date, cunoașterea, studierea, transpunerea lor într-o formă prelucrată în planurile de muncă anuale, trimestriale operative constituie o premisă în și orientarea corespunzătoare a în­tregii activități a bibliotecii. Vor trebui folosite, de asemenea, în continuare mijloacele specifice de recomandare a literaturii politice, tehnice și beletristice ca: recen­zia, prezentarea, lectura în grup, referatul, consfătuirea cu cititorii, concursurile „Cine știe răspunde“, seri de întrebări și­­ răspunsuri etc. Legate de evenimentele cele mai actuale se vor folosi cu mai multă eficiență formele vizuale de popularizare ca: indicatorul, a­­nunțul, afișuri, panouri, expoziția, raftul tematic, liste bibliografice etc. O condiție esențială a desfășu­rării unei activități de calitate o constituie atragerea în jurul bi­bliotecii a unui cerc larg de inte­lectuali, specialiști în diferite do­menii ale vieții economice, socia­le, cultural-artistice. Organizațiile de partid, sfaturi­le populare trebuie să ajute și să îndrume cu grijă activitatea bi­bliotecarilor aici în privința orien­tării muncii cît și în organizarea acțiunilor de masă pentru ca bi­bliotecile să-și aducă contribuția la îndeplinirea istoricului program trasat de Congresul al IX-lea al partidului nostru. ia / (Sarcini actuale ale biblioteei lui' uiteiti Joi 16 septembrie 1965 cinematografe BAIA MARE: Minerul — Căpi­tanul din Tenkes. 1 Mai: Cronica unui bufon; Flacăra: Spărgătorul (18—19); Popular: Cîntecul despre Arizona (17—19); Tineretului: A­­notimpuri (18—19). SATU MA­RE — Victoria: Un lucru făcut la timp; Popular: Decorații pentru copii minune; Metalul: Sechestra­tul din Altona. SIGHETUL MAR­­MAȚIEI — Muncitoresc: Elena din Troia (17—19). Studio: Așa a Zborul întrerupt: fost (17—19). CĂREI — 23 Au­gust: Parisul vesel. Popular: Intîl­­nire la Ischia. BAIA SPRIE: Tova­rășii (17—19). TG. LAPUȘ: Pădu­rea spînzuratilor. VIȘEU DE SUS: Drum periculos. CEHU SILVA­­NIEI: Titanic vals. ȘOMCUTA MARE: Doi în stepă (17—19). NE­GREȘTI: Comisarul Maigret se în­furie. CAVNIC — Gutinul: Sedu­să și abandonată. Minerul: Vieți uscate. SEM­I: Climate. HALMEU: Limuzina neagră. CÂMPULUNG LAJ TISA: Galapagos. SANISLĂUj Zborul întrerupt. BĂIUȚ: 40 de minute pînă în zori. BERVENIJ Vineri 17 septembrie 1965 19.00 Jurnalul televiziunii (I). 19.20 Pentru tineretul școlar: „Ti­neri gimnaști". 20.00 Săptămîna. 21.00 Avanpremieră. 21.10 Pastel de toamnă. Recital de versuri. 21.30 Selecțiuni din programul ce­lui de-al III-lea Festival interna­tional al teatrelor de păpuși și marionete. 22.30 Intîlnire cu Mag­­da Ianculescu. 23.00 Jurnalul te­leviziunii (II) și buletinul me­teorologic. Exploatarea minieră Șuier angajează imediat excavatoriști calificați. Cei interesați se vor adresa biroului de cadre al Exploatării miniere Șui­er. Salarizarea conform legilor în vigoare. Baza de utila­­j transport 520 Brașov str. Poienelor nr. 2, a­ngajează imediat pentru șantierele din orașul Brașov și șantierele din diferite re­giuni: — șoferi, — mecanici auto, — electricieni auto. Lămuriri suplimentare se pot cere la sediul întreprinderii sau prin telefon nr. 1.22.67 Brașov. Agenția O.N.T. „Carpați“ Baia Mare, împreună cu filialele Satu Mare și Sighetul Marmației, organizează următoarele excursii: LA BUCUREȘTI, cu tren special, în program vizitarea Capi­talei, turul orașului cu autocarele O.N.T., vizitarea Muzeului de is­torie a P.C.R., Muzeului de istorie naturală „Gr. Antipa“ și vizita­rea Expoziției industriale a R.P. Chineze. — plecarea în ziua de 26 septembrie ora 16,30, — sosirea în Baia Mare la 28 septembrie ora 10,30. Servicii: transport dus-întors cu trenul accelerat cls. a II-a, transport cu autocarul prin București, o masă de print și ghizi competenți. Costul 151 lei cu plecarea din Baia Mare. Pentru excursioniștii de la raioane se organizează transport colectiv cu reducere de 50 la sută prin C.F.R. și I.R.T.A. LA PORȚILE DE FIER, cu tren special, în program vizitarea in­sulei Ada Kaleh, ruinele Podului lui Traian, Castrul Roman, croazie­ră pe Dunăre de la Turnu Severin la Cazane și retur. Plecarea în ziua de 2 octom­brie orele 16,00, — sosirea în Baia Mare la 4 octombrie orele 7,00. Servicii: transport dus-întors cu trenul cls. a II-a, o masă de print la pachet pe vas, ghizi com­petenți. Costul 130 lei.

Next