Pentru Socialism, octombrie 1965 (Anul 15, nr. 3638-3663)

1965-10-09 / nr. 3645

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. )1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ( Anul XV Nr. 3645 j Sâmbătă 9 octombrie 1965 j 4 pagini —• 25 bani j „Toate echipele de mineri cu planul zilnic depășit" Echipa a sosit la un nou loc de muncă — Raid-anchetă — Ultima fișie din panou a fost scoasă. Echipa și-a terminat munca. Se pregătește de mers la un nou punct de lucru. Scu­lele își găsesc loc in lada specială, per locatoarele au fost verifi­cate, unse­ începe mutarea la noul loc de muncă. Au fost create condițiile necesare pentru ca lucrul să poată începe din plin. încă din prima zi de muncă? Au minerii asigurate cele necesare îndeplinirii ritmice a planului? iată „mobilul" raidului-anchetă, efectuat zilele trecute la citeva exploatări miniere din regiune, pe care-l prezentăm mai jos: In întîmpinarea rezultatelor — Ziceți, tovarășe Miclea, că toate locurile de muncă sunt pre­gătite pentru începerea muncii din octombrie în bune condiții? In­terlocutorul nostru, tovarășul AU­REL MICLEA, șeful sectorului II de la mina nr. 1 a Exploatării mi­niere Nistru, ne spune: — In fiecare lună din acest an s­ectorul pe care-l conduc și-a de­pășit planul. In septembrie, de e­­xtemplu, avem circa 9 la sută peste plan. La indicația biroului organi­zației de partid, începind cu a tre­ia decadă maiștrii sectorului iau măsuri pentru ca locurile de mun­că ce vor intra în lucru în luna ur­mătoare să fie pregătite, să li se asigure echipelor condiții de con­tinuitate în muncă. De pildă, acum echipa lui Gheorghe Ionaș a tre­cut să lucreze la o înaintare pe filonul nou, partea vestică. Fiind vorba de o lucrare urgentă, am căutat să dotăm echipa cu mașină de încărcat. La panoul 118 din fi­lonul III, orizontul plus 50, echipa lui Ioan Berindea va lucra în oc­tombrie la rularea minereului cu ajutorul unui vagonet autodescăr­­cător“... „Faza de pregătire a locurilor de muncă, intervine tovarășul tehni­cian VASILE CARDOȘ, șeful sec­torului III de la aceeași mină, nu se rezumă, după mine, numai la înzestrarea tehnică a echipelor. Pot spune că încă de la repartizarea efectivului se pun bazele îndepli­nirii cu succes a planului în luna ce urmează. Noi ținem seamă de gradul de calificare practică a fie­cărui om. Iată un exemplu recent: Panoul 3 B, după o perioadă de rezervă, a intrat acum în produc­ție, încă din septembrie i-am ur­mărit la muncă pe mai mulți mi­neri, din care am alcătuit acum e­­chipa acestui panou. De la echipa din panoul 4 i-am luat pe minerii Alexandru Olaru și Alexandru Vass, promovînd în funcția aces­tora pe doi ajutori de mineri ca­re, deși nu au încă calificarea ce­rută, au dovedit cunoștințe prac­tice. Constantin Udroiu, cel de-al treilea miner al formației noului panou, a lucrat la suiterul 3/4, ca­re s-a terminat în septembrie. In general, o dată cu întocmirea re­partizării efectivului, multe schimbări, ținem fără prea să avem oamenii cei mai calificați la locu­­rile-cheie pentru sarcinile lunii viitoare. Vreau să subliniez că în ultimele două luni sectorul III a avut peste 90 la sută din echipe cu planul depășit, și acest succes pornește, fără îndoială, de la fap­tul că toate au posibilitatea conti­nuității muncii, chiar și atunci când schimbă locul de muncă“. Raidul-anchetă a remarcat o gri­jă deosebită pentru crearea condi­țiilor bune de muncă și la unele sectoare de la exploatările miniere Șuior, Jiba, Băiuț, Herja. De alt­fel, dovada cea mai elocventă o constituie faptul că la aceste ex­ploatări sarcinile de plan la mine­reu extras se realizează și depă­șesc zilnic. „Amănunte“— importante „Cunoscînd din vreme sarcinile de plan pentru luna următoare, conducerea minei Săsar asigură necesarul de materiale la locurile de muncă, astfel că din prima zi sarcinile se pot realiza întocmai“. E drept că în primele 3—4 zile din octombrie mina Săsar a rămas sub plan cu circa 150 de tone minereu extras, dar aceasta din cauza unor stagnări ale uzinei de preparare și nu din pregătirea necorespunză­toare a locurilor de muncă“. Rela­tarea de mai sus a tovarășului in­giner ȘTEFAN CRÂCIUNICA, șe­ful minei Săsar—Sofia, a scăpat din vedere însă unele „amănunte“ foarte importante. ..De-abia am în­ceput luna și în două schimburi n-am pușcat, spunea minerul GHEORGHE VERA de la sectorul I al minei. De ce? Lipsa de lemn pentru susținere și bandajare“. „Din 15 cărucioare de granturi ab­solut necesare atît locului meu de muncă, cît și altora, ne spunea minerul DUMITRU CORZAN, din același sector, abia s-au trimis 3 cărucioare. Depozitul, care ar tre­bui să ne asigure materialul, lu­crează cu 2—3 oameni, iar ceilalți 6—7 sunt puși să facă ... bănci pentru stadion!". „N-am putea spu­ne că sectorul nu și-a pregătit pro­ducția din octombrie, relata mais­trul principal NICOLAE HAN, din sectorul I, dar cum să poți munci ritmic atunci cînd n-ai cele nece­sare, cînd după începerea lunii vin „suplimentările“ de plan, așa cum e cazul acum la noi. Acestea sînt cauzele pentru care avem de­ja un minus față de planul lunar la zi de peste 200 de tone mine­reu“. Din aceste și alte „amănun­te" de loc neglijabile derivă asal­tul la finele de lună, nepregătirea condițiilor optime de lucru și de aprovizionare. Cam la fel stau lu­crurile și la cele două mine ale Exploatării miniere Baia Borșa în ce privește pregătirea producției, cu deosebirea că aici neritmicita­­tea muncii este cronică (în august 95,5 la sută, în septembrie 93,9 la sută, iar pe trei zile din octombrie un minus de ... 253 tone față de planul la extracție!). Cauze și efecte Raidul nostru prin citeva din exploatările miniere ale regiunii privitor la pregătirea locurilor de muncă a scos la lumină cite­va cauze care stînjenesc ritmici­tatea producției și condițiile de muncă. 1. Se mai practică la unele mi­ne metoda de muncă in asalt spre finele lunii, din care cauză asigurarea producției imediat vii­toare este lăsată pe un plan se­cundar. 2. Se manifestă uneori tendin­ța de a crea condiții de muncă neuniforme, mai bune echipelor din locurile de producție cu pon­dere mare, în dauna celor din alte locuri de muncă. De aici și rămînerea sub plan a unui nu­măr încă ridicat de echipe și bri­găzi miniere. 3. Mai apare lipsa de preve­dere pentru asigurarea materia­lă, conformă condițiilor de ză­­cămînt, ceea ce cauzează stag­nări în munca unor echipe de mineri. Ne aflăm acum în plină desfă­șurare a adunărilor generale de dări de seamă și alegeri în or­ganizațiile de partid. Comuniștii trebuie să dezbată amănunțit și aspectele muncii duse de orga­nizațiile de partid, de conduce­rile tehnice ale sectoarelor mi­niere pentru impulsionarea creă­rii din timp a condițiilor organi­zatorice, tehnice și materiale în scopul îndeplinirii și depășirii planului din primele zile ale lu­nii. In general, aprovizionarea exploatărilor miniere cu cele ne­cesare s-a imbunătățit. Este ca­zul ca, în asemenea condiții, e­­chipele de mineri să găsească la locurile lor de muncă tot ceea ce le este necesar, nu numai spre finele lunii, ci ritmic, zi de zi. Ing. GH. DUMITRESCU tn numărul de azi. [5] Centenarul revistei: Lucrările Adunării . Din lumea științei și tehnicii Generale a O.N.U. Lupte grele în răsăritul Congoului (în pag. a 2-a) (pag. a 4-a) (pag. a 3-a) Q m­entai'... la c&miLOplate. Lucrătorul comercial este omul căruia ne a­­dresăm cu încredere, îi ascultăm sfaturile și-l stimăm pentru răbda­rea cu care tratează su­te de clienți cu tot atâ­­tea gusturi și pretenții. Am citit in multe con­dici de sugestii și re­clamații finduri sim­ple scrise de oa­meni cu diferite preo­cupări, finduri dictate de recunoștința since­ră a clientului față de lucrătorul comercial ca­re i-a servit așa cum trebuie, atent și cu gri­jă. Aceleași pagini poar­tă în numeroase ca­zuri și reclamații cu privire la comportarea vreunei persoane. Mă gândesc adeseori cind răsfoiesc aceste condici ce s-ar intimpla dacă intr-o bună zi o echipă de revizori ar începe să facă... inventarul comportării angajatului din comerț?! Cum s-ar putea justifica minusu­rile de la conștiinciozitate, capitolele: bună­cuviință, respect fată de omul care trece pra­gul magazinului? Iată, bunăoară, un magazin mult frecven­tat și situat pe o arteră principală a orașului: unitatea de legume fructe a O.C.L. din Bu­și­levardul București. Un magazin modern, mai amenajat. Dar fru­ati­tudinea unora din vin­­zătorii de aici...? Lu­crează acolo un vînzător tinăr atît in meserie, cit și după anii pe ca­re ii are. Prin manipu­larea mărfii el nu înțe­lege altceva decit trin­­tire. Aruncă roșiile din lăzi în talerele rului, iar de acolo cînta­­în sacoșa cetățeanului. Dacă eventual protestezi, te invită de urgentă să lași marfa și să cauți alt magazin. Costă 1,80 lei marfa ce dorești să o cumperi, dar el te lă­murește să cumperi de 2 lei cu toate că pro­curarea banilor mă­runți suficienți este o obligație a fiecărui lucrător din comerț. De altfel, se manifestă la această unitate o lip­să de atenție față de calitatea servirii chiar și din partea responsa­bilului unității. Nu­mai un singur exem­plu: se vind zilnic in acest magazin zeci de kilograme Foarte rar se de struguri, întîmplă ca numărul ciorchini­lor să corespundă cu o oarecare cantitate so­licitată de cumpărător. In asemenea caz cior­chinele trebuie împărțit. Operația această pre­tinde o foarfecă sau un cutit, dar aici se smulg boabele cu mina. E și asta o dovadă a mi­nusului de respect fa­tă de client. Cititorul nostru Aurel Mihăilescu ne-a relatat recent un caz petrecut in magazinul de legume și fructe din Piața Iz­voarelor. Vînzătorul Ni­­ță I­lie vindea în du­pă-amiaza zilei de 22 septembrie cu lipsă la cintar și cu suprapreț. Cei care au observat a­­cest lucru au cerut condica de reclamații. Vînzătorul a refuzat în­să să se-o pună la dis­poziție. Am vizitat și noi unitatea respectivă constatind că cele spu­se de cititorul sunt realități. Nilă nostru 11­ie are o atitudine cu totul nelalocul ei fată de cumpărători, uzitând de multe ori chiar și expre­sii jignitoare. Dintr-o altă scrisoare sosită la redacție în a­ceste zile aflăm de un nou procedeu practicat de vinzătoarea Maria Șimon din Baia care desface laptele Borșa, „ordinea sosirii la unita­­a­te“. Ce înseamnă această „ordine"? Vinzătoarea vinde mai întii laptele acidului rămas din ziua precedentă, iar in aceas­tă vreme se acidulează și cantitatea proaspătă, primită dimineața. Așa­dar, după părerea vin­­zătoarei Simon principa­lul e să treacă marfa. Cum sunt mulțumiți cumpărătorii nu contea­ză! și clte asemenea exem­ple ar mai fi de dat cînd vorbim despre compor­tarea lucrătorilor comer­ciali. Spre deosebire de majoritatea lucrătorilor comerciali care fac cin­ste meseriei, prin compor­tarea lor, asemenea exemple vin să confirme încă o dată că angajații din comerț au o meserie care pretinde nu numai cunoașterea mărfii și a organizării unități­­lor comerciale, ci și mul­tă amabilitate, pricepere de a sta de vorbă cu omul care se oprește In fața tejghelei. MARIUS GEO = ÎNSEMNĂRI = * :---------- FIECARE ORĂ la însămînțări TRAGE GREU și recoltări |_A BALANȚĂ ★ Terminarea însămînțărilor este acum sar­cina principală a oamenilor muncii de pe ogoa­re. Ritmul lucrărilor la pregătirea terenului și la însămînțări trebuie să fie intensificat în toa­te unitățile. Mult rămase în urmă sunt raioanele Lăpuș, Vișeu, Oaș, Cehu Silvaniei. ★ Este necesar ca în zilele următoare meca­nizatorii și toți cooperatorii să depună eforturi mai mari, folosind din plin capacitatea de lucru a mașinilor, precum și atelajele existente. ★ Paralel cu grăbirea ritmului la însămin­­țări, o atenție neslăbită trebuie acordată calită­ții lucrărilor, ca acestea să corespundă cerințe­lor agrotehnicii avansate. ★ Se cere, de asemenea, impulsionarea lu­crărilor la recoltatul tuturor culturilor tîrzii, eliberîndu-se cît mai operativ terenurile ce se insămințează cu grîu. Legenda: alb —73—79 la sută, hașurat = 68—70 la sută, dublu hașurat 42—66 la sută. Dialog la însămînțări Popas la brigadă... La cooperativa de producție Someș-Uileac din raionul Cehu Silvaniei, pînă în ziua de 8 oc­tombrie, planul însămînțărilor de toamnă era realizat in pro­porție de 58 la sută. Am sosit nu mult după revărsatul zo­rilor. Spre capătul din sus comunei se auzea uluit de trac­al toare. Ne îndreptăm intr-acolo. Prin ceața deasă a dimineții ză­rim patru oameni. Erau tracto­riștii. Facem cunoștință: Lazăr Szabó, Gheorghe Oros, Augustin Rusu, Vasile Blidar. — Ce faceți de nu ieșiți o da­tă la lucru? — îi întrebă inter­locutorul meu, Vasile Mureșan, șefu­l brigăzii de tractoare. — Păi, nu cunoașteți situa­ția? — se miră Vasile Blidar. Să lucrezi fără să ai pe lingă tine O singură sculă? Stau de o oră la alimentare și nu am cu ce strînge o piuliță. In fine, tractoriștii pleacă. Ne îndreptăm și noi spre sediul cooperativei. Din urmă ne a­­jung două tractoare. — încotro? — îi întrebă Va­sile Mureșan. — înapoi la brigadă. Schimb plugul cu semănătoarea. Nu mai ridică... — Dar tu ce ai la tractor? — I se adresă celui de-al doilea. — Eu am primit ordin să plec la discuit. — Și asta nu știai încă de-a­­seară?... — Păi, mie nu mi-a spus ni­meni ceva precis. ...și la tractorist acasă Pe o colină de deal, la umbra unui copac, un tractor stătea ziua în amiaza mare. — E tractorul lui Covaci — ne explică șeful brigăzii. Dar unde o fi el?... Ah... Da... O fi lucrat astă-noapte. Să mergem totuși la el acasă. — Bună ziua, Ioane! Te-ai în­tors de la arat? Ai lucrat mult astă-noapte? — Mda... și nu mă simt prea bine... — Bine... După ce te odih­nești, treci pe la brigadă. Știi ce ai de făcut...! Plecăm mai departe pe o uli­ță a satului. Ne întîlnim din nou cu un tractorist. — Vasile, te întreb ceva! Dar să fii sincer. Unde a lucrat Co­vaci astă-noapte? Niciunde. Eu l-am întîlnit as­tă-noapte, dar nu cu tractorul. Se îndrepta spre vale. Adică... Aflarăm că drumurile tracto­ristului Ion Covaci s-au încur­cat pe la cazanul de fiert țui­că, pe ...Și brigadierul îl compătimea Covaci că s-a sperit mun­cind pe tractor. Așa se întîmplă cînd nu știi ce-ți fac oamenii! Cînd zb­orul merge, stă semănătoarea Cam după ora 12 am ajuns și pe la sediul cooperativei. Sun­tem­ informați că la cîmp se află două semănători trimise să în­­sămînțeze 19 ha cu grîu în ziua aceea. In curtea sediului se o­­presc în grabă mare două căru­țe. Vizitiii trag spre o magazie cu cereale, apoi se adresează brigadierului de cîmp, Augustin Moraru: — Șase saci pentru doguri, cinci pentru... Dar vă rog cît mai de grabă. Stă semănătoarea. Nu mai avem ce semăna. — Știm noi asta, răspunde brigadierul. Doar vezi că nu stăm cu mîinile încrucișate. Tb­­orul a pornit dis-de-dimineață, dar n-ai ce-i face... întreaga cantitate de sămînță era încă neselecționată, cît des­pre tratare: cîte un pumn de criptoghin într-un sac cu să­­mînță... — Tovarășe președinte, dv. aveți cunoștință despre felul cum se tratează griul? — Da. Avem perzolator. — Și de ce nu-i folosiți? — Păi, dacă nu ne spune in­ginerul nostru, Petre Jolțan. — E pe aici inginerul? — Nu, e plecat de două zile. Asta numai de luni încoace. Cea­laltă săptămînă a lipsit vreo pa­tru zile. Dialogul cu președintele coo­perativei, Traian Homorodan, ar mai fi putut continua încă mul­tă vreme dacă l-am mai fi în­trebat de ce lipsesc la o se­mănătoare 5 tuburi, iar sămînța se împrăștie la suprafața solu­lui etc., de ce de la 1 octombrie s-a mers numai cu un procent pe zi. Dar credem că faptele arătate pînă aici sînt îndeajuns pentru a ne da seama de lacunele de aci. Vrem să aflăm, pe mai de­parte, ce măsuri vor fi luate pentru lichidarea acestei stări de lucruri. T. MIHAI ★ Vizita președintelui Indiei în țara noastră Convorbiri oficiale româno-indiene La Palatul Consiliului de Stat au avut loc vineri la amiază con­vorbiri oficiale între preșe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Chivu Stoica, și președintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrish­­nan. Din partea română au partici­pat Constanța Crăciun, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, Gri­­gore Geamănu, secretarul Consi­liului de Stat, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a oferit vineri seara o recepție la Palatul Consiliului de Stat, cu prilejul vizitei în țara noastră a președintelui Republi­cii India, dr. Sarvepalli Radhakrish­­nan. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Ștefan Voitec, Constanța Crăciun, Gheorghe Rădulescu, Grigore Geamănu, membri ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, conducători ai unor instituții cen­trale și organizații obștești, Jusii­externe, Cristofor Simionescu, membru al Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România în India. Din partea indiană au participat A. M. Thomas, ministru adjutant al președintelui K. R. F. Khilnani, ambasadorul Indiei la București, Y. D. Gundevia, secretarul preșe­dintelui, general-maior G. S. Gill, secretarul militar al președinte­lui, dr. S. Gopal, director în Mi­nisterul Afacerilor Externe, un an, Patriarhul Bisericii ortodoxe române, oameni de cultură, gene­rali și ofițeri superiori, ziariști ro­mâni și corespondenți ai presei străine. Au participat șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplo­matic. La începutul recepției au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Președintele Republicii India, dr.­ Sarvepalli Radhakrishnan, îm­preună cu persoanele oficiale in­diene care îl însoțesc, au vizitat vineri dimineață noi cartiere de locuințe și construcții social-cultu­­rale ale Capitalei. Oaspeții au vi­zitat apoi Muzeul Satului, unde au fost întîmpinați de Ion Moraru, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Preșe­dintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oaspeților le-au fost oferite obiecte de arti­zanat și publicații ale muzeului. In timpul vizitelor prin Capitală, președintele Indiei a fost însoțit de Ion Cosma, președintele Comi­tetului Executiv al Sfatului popu­lar al Capitalei, și prof. Cristofor Simionescu, membrii ai Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, amba­sadorul Republicii Socialiste Ro­mânia in India, general-maior Con­stantin Popa, Horia Maicu, ar­hitectul șef al orașului Bucu­rești, precum și de K. R. F. Khim­­ani, ambasadorul Indiei la Bucu­rești. In cursul după-amiezii înaltul oaspete indian însoțit de persoane oficiale a vizitat Muzeul de Artă, unde a fost întîmpinat de Pompi­­liu Macovei, președintele Comite­tului de Stat pentru Cultură și Artă și de artiști plastici. Președintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oaspeților le-au fost oferite albu­me de artă. . Recepție la Consiliul de Stat

Next