Pentru Socialism, octombrie 1965 (Anul 15, nr. 3638-3663)
1965-10-09 / nr. 3645
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. )1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ( Anul XV Nr. 3645 j Sâmbătă 9 octombrie 1965 j 4 pagini —• 25 bani j „Toate echipele de mineri cu planul zilnic depășit" Echipa a sosit la un nou loc de muncă — Raid-anchetă — Ultima fișie din panou a fost scoasă. Echipa și-a terminat munca. Se pregătește de mers la un nou punct de lucru. Sculele își găsesc loc in lada specială, per locatoarele au fost verificate, unse începe mutarea la noul loc de muncă. Au fost create condițiile necesare pentru ca lucrul să poată începe din plin. încă din prima zi de muncă? Au minerii asigurate cele necesare îndeplinirii ritmice a planului? iată „mobilul" raidului-anchetă, efectuat zilele trecute la citeva exploatări miniere din regiune, pe care-l prezentăm mai jos: In întîmpinarea rezultatelor — Ziceți, tovarășe Miclea, că toate locurile de muncă sunt pregătite pentru începerea muncii din octombrie în bune condiții? Interlocutorul nostru, tovarășul AUREL MICLEA, șeful sectorului II de la mina nr. 1 a Exploatării miniere Nistru, ne spune: — In fiecare lună din acest an sectorul pe care-l conduc și-a depășit planul. In septembrie, de extemplu, avem circa 9 la sută peste plan. La indicația biroului organizației de partid, începind cu a treia decadă maiștrii sectorului iau măsuri pentru ca locurile de muncă ce vor intra în lucru în luna următoare să fie pregătite, să li se asigure echipelor condiții de continuitate în muncă. De pildă, acum echipa lui Gheorghe Ionaș a trecut să lucreze la o înaintare pe filonul nou, partea vestică. Fiind vorba de o lucrare urgentă, am căutat să dotăm echipa cu mașină de încărcat. La panoul 118 din filonul III, orizontul plus 50, echipa lui Ioan Berindea va lucra în octombrie la rularea minereului cu ajutorul unui vagonet autodescărcător“... „Faza de pregătire a locurilor de muncă, intervine tovarășul tehnician VASILE CARDOȘ, șeful sectorului III de la aceeași mină, nu se rezumă, după mine, numai la înzestrarea tehnică a echipelor. Pot spune că încă de la repartizarea efectivului se pun bazele îndeplinirii cu succes a planului în luna ce urmează. Noi ținem seamă de gradul de calificare practică a fiecărui om. Iată un exemplu recent: Panoul 3 B, după o perioadă de rezervă, a intrat acum în producție, încă din septembrie i-am urmărit la muncă pe mai mulți mineri, din care am alcătuit acum echipa acestui panou. De la echipa din panoul 4 i-am luat pe minerii Alexandru Olaru și Alexandru Vass, promovînd în funcția acestora pe doi ajutori de mineri care, deși nu au încă calificarea cerută, au dovedit cunoștințe practice. Constantin Udroiu, cel de-al treilea miner al formației noului panou, a lucrat la suiterul 3/4, care s-a terminat în septembrie. In general, o dată cu întocmirea repartizării efectivului, multe schimbări, ținem fără prea să avem oamenii cei mai calificați la locurile-cheie pentru sarcinile lunii viitoare. Vreau să subliniez că în ultimele două luni sectorul III a avut peste 90 la sută din echipe cu planul depășit, și acest succes pornește, fără îndoială, de la faptul că toate au posibilitatea continuității muncii, chiar și atunci când schimbă locul de muncă“. Raidul-anchetă a remarcat o grijă deosebită pentru crearea condițiilor bune de muncă și la unele sectoare de la exploatările miniere Șuior, Jiba, Băiuț, Herja. De altfel, dovada cea mai elocventă o constituie faptul că la aceste exploatări sarcinile de plan la minereu extras se realizează și depășesc zilnic. „Amănunte“— importante „Cunoscînd din vreme sarcinile de plan pentru luna următoare, conducerea minei Săsar asigură necesarul de materiale la locurile de muncă, astfel că din prima zi sarcinile se pot realiza întocmai“. E drept că în primele 3—4 zile din octombrie mina Săsar a rămas sub plan cu circa 150 de tone minereu extras, dar aceasta din cauza unor stagnări ale uzinei de preparare și nu din pregătirea necorespunzătoare a locurilor de muncă“. Relatarea de mai sus a tovarășului inginer ȘTEFAN CRÂCIUNICA, șeful minei Săsar—Sofia, a scăpat din vedere însă unele „amănunte“ foarte importante. ..De-abia am început luna și în două schimburi n-am pușcat, spunea minerul GHEORGHE VERA de la sectorul I al minei. De ce? Lipsa de lemn pentru susținere și bandajare“. „Din 15 cărucioare de granturi absolut necesare atît locului meu de muncă, cît și altora, ne spunea minerul DUMITRU CORZAN, din același sector, abia s-au trimis 3 cărucioare. Depozitul, care ar trebui să ne asigure materialul, lucrează cu 2—3 oameni, iar ceilalți 6—7 sunt puși să facă ... bănci pentru stadion!". „N-am putea spune că sectorul nu și-a pregătit producția din octombrie, relata maistrul principal NICOLAE HAN, din sectorul I, dar cum să poți munci ritmic atunci cînd n-ai cele necesare, cînd după începerea lunii vin „suplimentările“ de plan, așa cum e cazul acum la noi. Acestea sînt cauzele pentru care avem deja un minus față de planul lunar la zi de peste 200 de tone minereu“. Din aceste și alte „amănunte" de loc neglijabile derivă asaltul la finele de lună, nepregătirea condițiilor optime de lucru și de aprovizionare. Cam la fel stau lucrurile și la cele două mine ale Exploatării miniere Baia Borșa în ce privește pregătirea producției, cu deosebirea că aici neritmicitatea muncii este cronică (în august 95,5 la sută, în septembrie 93,9 la sută, iar pe trei zile din octombrie un minus de ... 253 tone față de planul la extracție!). Cauze și efecte Raidul nostru prin citeva din exploatările miniere ale regiunii privitor la pregătirea locurilor de muncă a scos la lumină citeva cauze care stînjenesc ritmicitatea producției și condițiile de muncă. 1. Se mai practică la unele mine metoda de muncă in asalt spre finele lunii, din care cauză asigurarea producției imediat viitoare este lăsată pe un plan secundar. 2. Se manifestă uneori tendința de a crea condiții de muncă neuniforme, mai bune echipelor din locurile de producție cu pondere mare, în dauna celor din alte locuri de muncă. De aici și rămînerea sub plan a unui număr încă ridicat de echipe și brigăzi miniere. 3. Mai apare lipsa de prevedere pentru asigurarea materială, conformă condițiilor de zăcămînt, ceea ce cauzează stagnări în munca unor echipe de mineri. Ne aflăm acum în plină desfășurare a adunărilor generale de dări de seamă și alegeri în organizațiile de partid. Comuniștii trebuie să dezbată amănunțit și aspectele muncii duse de organizațiile de partid, de conducerile tehnice ale sectoarelor miniere pentru impulsionarea creării din timp a condițiilor organizatorice, tehnice și materiale în scopul îndeplinirii și depășirii planului din primele zile ale lunii. In general, aprovizionarea exploatărilor miniere cu cele necesare s-a imbunătățit. Este cazul ca, în asemenea condiții, echipele de mineri să găsească la locurile lor de muncă tot ceea ce le este necesar, nu numai spre finele lunii, ci ritmic, zi de zi. Ing. GH. DUMITRESCU tn numărul de azi. [5] Centenarul revistei: Lucrările Adunării . Din lumea științei și tehnicii Generale a O.N.U. Lupte grele în răsăritul Congoului (în pag. a 2-a) (pag. a 4-a) (pag. a 3-a) Q mentai'... la c&miLOplate. Lucrătorul comercial este omul căruia ne adresăm cu încredere, îi ascultăm sfaturile și-l stimăm pentru răbdarea cu care tratează sute de clienți cu tot atâtea gusturi și pretenții. Am citit in multe condici de sugestii și reclamații finduri simple scrise de oameni cu diferite preocupări, finduri dictate de recunoștința sinceră a clientului față de lucrătorul comercial care i-a servit așa cum trebuie, atent și cu grijă. Aceleași pagini poartă în numeroase cazuri și reclamații cu privire la comportarea vreunei persoane. Mă gândesc adeseori cind răsfoiesc aceste condici ce s-ar intimpla dacă intr-o bună zi o echipă de revizori ar începe să facă... inventarul comportării angajatului din comerț?! Cum s-ar putea justifica minusurile de la conștiinciozitate, capitolele: bunăcuviință, respect fată de omul care trece pragul magazinului? Iată, bunăoară, un magazin mult frecventat și situat pe o arteră principală a orașului: unitatea de legume fructe a O.C.L. din Bușilevardul București. Un magazin modern, mai amenajat. Dar fruatitudinea unora din vinzătorii de aici...? Lucrează acolo un vînzător tinăr atît in meserie, cit și după anii pe care ii are. Prin manipularea mărfii el nu înțelege altceva decit trintire. Aruncă roșiile din lăzi în talerele rului, iar de acolo cîntaîn sacoșa cetățeanului. Dacă eventual protestezi, te invită de urgentă să lași marfa și să cauți alt magazin. Costă 1,80 lei marfa ce dorești să o cumperi, dar el te lămurește să cumperi de 2 lei cu toate că procurarea banilor mărunți suficienți este o obligație a fiecărui lucrător din comerț. De altfel, se manifestă la această unitate o lipsă de atenție față de calitatea servirii chiar și din partea responsabilului unității. Numai un singur exemplu: se vind zilnic in acest magazin zeci de kilograme Foarte rar se de struguri, întîmplă ca numărul ciorchinilor să corespundă cu o oarecare cantitate solicitată de cumpărător. In asemenea caz ciorchinele trebuie împărțit. Operația această pretinde o foarfecă sau un cutit, dar aici se smulg boabele cu mina. E și asta o dovadă a minusului de respect fată de client. Cititorul nostru Aurel Mihăilescu ne-a relatat recent un caz petrecut in magazinul de legume și fructe din Piața Izvoarelor. Vînzătorul Niță Ilie vindea în după-amiaza zilei de 22 septembrie cu lipsă la cintar și cu suprapreț. Cei care au observat acest lucru au cerut condica de reclamații. Vînzătorul a refuzat însă să se-o pună la dispoziție. Am vizitat și noi unitatea respectivă constatind că cele spuse de cititorul sunt realități. Nilă nostru 11ie are o atitudine cu totul nelalocul ei fată de cumpărători, uzitând de multe ori chiar și expresii jignitoare. Dintr-o altă scrisoare sosită la redacție în aceste zile aflăm de un nou procedeu practicat de vinzătoarea Maria Șimon din Baia care desface laptele Borșa, „ordinea sosirii la unitaate“. Ce înseamnă această „ordine"? Vinzătoarea vinde mai întii laptele acidului rămas din ziua precedentă, iar in această vreme se acidulează și cantitatea proaspătă, primită dimineața. Așadar, după părerea vinzătoarei Simon principalul e să treacă marfa. Cum sunt mulțumiți cumpărătorii nu contează! și clte asemenea exemple ar mai fi de dat cînd vorbim despre comportarea lucrătorilor comerciali. Spre deosebire de majoritatea lucrătorilor comerciali care fac cinste meseriei, prin comportarea lor, asemenea exemple vin să confirme încă o dată că angajații din comerț au o meserie care pretinde nu numai cunoașterea mărfii și a organizării unităților comerciale, ci și multă amabilitate, pricepere de a sta de vorbă cu omul care se oprește In fața tejghelei. MARIUS GEO = ÎNSEMNĂRI = * :---------- FIECARE ORĂ la însămînțări TRAGE GREU și recoltări |_A BALANȚĂ ★ Terminarea însămînțărilor este acum sarcina principală a oamenilor muncii de pe ogoare. Ritmul lucrărilor la pregătirea terenului și la însămînțări trebuie să fie intensificat în toate unitățile. Mult rămase în urmă sunt raioanele Lăpuș, Vișeu, Oaș, Cehu Silvaniei. ★ Este necesar ca în zilele următoare mecanizatorii și toți cooperatorii să depună eforturi mai mari, folosind din plin capacitatea de lucru a mașinilor, precum și atelajele existente. ★ Paralel cu grăbirea ritmului la însămințări, o atenție neslăbită trebuie acordată calității lucrărilor, ca acestea să corespundă cerințelor agrotehnicii avansate. ★ Se cere, de asemenea, impulsionarea lucrărilor la recoltatul tuturor culturilor tîrzii, eliberîndu-se cît mai operativ terenurile ce se insămințează cu grîu. Legenda: alb —73—79 la sută, hașurat = 68—70 la sută, dublu hașurat 42—66 la sută. Dialog la însămînțări Popas la brigadă... La cooperativa de producție Someș-Uileac din raionul Cehu Silvaniei, pînă în ziua de 8 octombrie, planul însămînțărilor de toamnă era realizat in proporție de 58 la sută. Am sosit nu mult după revărsatul zorilor. Spre capătul din sus comunei se auzea uluit de tracal toare. Ne îndreptăm intr-acolo. Prin ceața deasă a dimineții zărim patru oameni. Erau tractoriștii. Facem cunoștință: Lazăr Szabó, Gheorghe Oros, Augustin Rusu, Vasile Blidar. — Ce faceți de nu ieșiți o dată la lucru? — îi întrebă interlocutorul meu, Vasile Mureșan, șeful brigăzii de tractoare. — Păi, nu cunoașteți situația? — se miră Vasile Blidar. Să lucrezi fără să ai pe lingă tine O singură sculă? Stau de o oră la alimentare și nu am cu ce strînge o piuliță. In fine, tractoriștii pleacă. Ne îndreptăm și noi spre sediul cooperativei. Din urmă ne ajung două tractoare. — încotro? — îi întrebă Vasile Mureșan. — înapoi la brigadă. Schimb plugul cu semănătoarea. Nu mai ridică... — Dar tu ce ai la tractor? — I se adresă celui de-al doilea. — Eu am primit ordin să plec la discuit. — Și asta nu știai încă de-aseară?... — Păi, mie nu mi-a spus nimeni ceva precis. ...și la tractorist acasă Pe o colină de deal, la umbra unui copac, un tractor stătea ziua în amiaza mare. — E tractorul lui Covaci — ne explică șeful brigăzii. Dar unde o fi el?... Ah... Da... O fi lucrat astă-noapte. Să mergem totuși la el acasă. — Bună ziua, Ioane! Te-ai întors de la arat? Ai lucrat mult astă-noapte? — Mda... și nu mă simt prea bine... — Bine... După ce te odihnești, treci pe la brigadă. Știi ce ai de făcut...! Plecăm mai departe pe o uliță a satului. Ne întîlnim din nou cu un tractorist. — Vasile, te întreb ceva! Dar să fii sincer. Unde a lucrat Covaci astă-noapte? Niciunde. Eu l-am întîlnit astă-noapte, dar nu cu tractorul. Se îndrepta spre vale. Adică... Aflarăm că drumurile tractoristului Ion Covaci s-au încurcat pe la cazanul de fiert țuică, pe ...Și brigadierul îl compătimea Covaci că s-a sperit muncind pe tractor. Așa se întîmplă cînd nu știi ce-ți fac oamenii! Cînd zborul merge, stă semănătoarea Cam după ora 12 am ajuns și pe la sediul cooperativei. Suntem informați că la cîmp se află două semănători trimise să însămînțeze 19 ha cu grîu în ziua aceea. In curtea sediului se opresc în grabă mare două căruțe. Vizitiii trag spre o magazie cu cereale, apoi se adresează brigadierului de cîmp, Augustin Moraru: — Șase saci pentru doguri, cinci pentru... Dar vă rog cît mai de grabă. Stă semănătoarea. Nu mai avem ce semăna. — Știm noi asta, răspunde brigadierul. Doar vezi că nu stăm cu mîinile încrucișate. Tborul a pornit dis-de-dimineață, dar n-ai ce-i face... întreaga cantitate de sămînță era încă neselecționată, cît despre tratare: cîte un pumn de criptoghin într-un sac cu sămînță... — Tovarășe președinte, dv. aveți cunoștință despre felul cum se tratează griul? — Da. Avem perzolator. — Și de ce nu-i folosiți? — Păi, dacă nu ne spune inginerul nostru, Petre Jolțan. — E pe aici inginerul? — Nu, e plecat de două zile. Asta numai de luni încoace. Cealaltă săptămînă a lipsit vreo patru zile. Dialogul cu președintele cooperativei, Traian Homorodan, ar mai fi putut continua încă multă vreme dacă l-am mai fi întrebat de ce lipsesc la o semănătoare 5 tuburi, iar sămînța se împrăștie la suprafața solului etc., de ce de la 1 octombrie s-a mers numai cu un procent pe zi. Dar credem că faptele arătate pînă aici sînt îndeajuns pentru a ne da seama de lacunele de aci. Vrem să aflăm, pe mai departe, ce măsuri vor fi luate pentru lichidarea acestei stări de lucruri. T. MIHAI ★ Vizita președintelui Indiei în țara noastră Convorbiri oficiale româno-indiene La Palatul Consiliului de Stat au avut loc vineri la amiază convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, și președintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Din partea română au participat Constanța Crăciun, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a oferit vineri seara o recepție la Palatul Consiliului de Stat, cu prilejul vizitei în țara noastră a președintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Ștefan Voitec, Constanța Crăciun, Gheorghe Rădulescu, Grigore Geamănu, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, Jusiiexterne, Cristofor Simionescu, membru al Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România în India. Din partea indiană au participat A. M. Thomas, ministru adjutant al președintelui K. R. F. Khilnani, ambasadorul Indiei la București, Y. D. Gundevia, secretarul președintelui, general-maior G. S. Gill, secretarul militar al președintelui, dr. S. Gopal, director în Ministerul Afacerilor Externe, un an, Patriarhul Bisericii ortodoxe române, oameni de cultură, generali și ofițeri superiori, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au participat șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. La începutul recepției au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Președintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan, împreună cu persoanele oficiale indiene care îl însoțesc, au vizitat vineri dimineață noi cartiere de locuințe și construcții social-culturale ale Capitalei. Oaspeții au vizitat apoi Muzeul Satului, unde au fost întîmpinați de Ion Moraru, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Președintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oaspeților le-au fost oferite obiecte de artizanat și publicații ale muzeului. In timpul vizitelor prin Capitală, președintele Indiei a fost însoțit de Ion Cosma, președintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al Capitalei, și prof. Cristofor Simionescu, membrii ai Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România in India, general-maior Constantin Popa, Horia Maicu, arhitectul șef al orașului București, precum și de K. R. F. Khimani, ambasadorul Indiei la București. In cursul după-amiezii înaltul oaspete indian însoțit de persoane oficiale a vizitat Muzeul de Artă, unde a fost întîmpinat de Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și de artiști plastici. Președintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oaspeților le-au fost oferite albume de artă. . Recepție la Consiliul de Stat