Pentru Socialism, noiembrie 1965 (Anul 15, nr. 3665-3690)
1965-11-21 / nr. 3683
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Mesajul tovarășului Chivu Stoica, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înființarea sa Domnule director general. Împlinirea a 20 de ani de la înființarea F.A.O., prima specializată a Națiunilor Instituție Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa dv. și statelor membre, participante la cea de-a XIII-a sesiune a F.A.O., sincere felicitări și un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul constitutiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură sunt menite să contribuie la dezvoltarea cooperării internaționale, la facilitarea unui larg schimb de experiență în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriție al popoarelor și ameliorarea producției agricole. Militînd pentru o largă colaborare internațională — pe baza respectării principiilor suveranității, independenței naționale și egalității statelor, Republica Socialistă România sprijină activitățile care contribuie la cunoașterea reciprocă a valorilor științifice, tehnice, culturale și apreciază acțiunile de asistență pe care F.R.O. le întreprinde în diferite țări ale lumii în domeniul agroalimentar. In România, așa cum s-a subliniat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a economiei nationale pe anii 1970, agricultura reprezintă 1966— un factor de mare importantă în ansamblul economiei nationale este chemată să aducă o contriluție din ce în ce mai însemnată la progresul tării, la ridicarea bunăstării poporului. Continuînd în ritm intens industrializarea socialistă a țării, vom acorda o atenție tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive și multilaterale, capabilă să realizeze o producția agricolă sporită. România înțelege să coopereze activ și să acorde sprijinul său Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură în vederea realizării obiectivelor sale fundamentale și îndeplinirii programului său de activitate. Arez succes deplin lucrărilor sesiunii a XIII-a a Conferinței F.A.O. La parterul blocului turn cu 10 etaje de Baia Mare, pe strada Coșbuc din n secția de radiologie a Spitalului unificat din Baia Mare. Anul XV Nr. 3683 Duminică 21 noiembrie 1965 4 pagini — 25 bani A înaintea timpului Faptul că colectivele de muncă din cadrul unităților economice ale orașului Satu Mare au reușit ca planul producției globale pe primele 10 luni ale anului curent să-l îndeplinească în proporție de 102,3 la sută, iar la producția marfă să se realizeze produse in plus în valoare de aproape 19.000.000 lei, este un lucru demn de apreciat și care denotă că fiecare colectiv de muncă este hotărit s-o ia înaintea timpului, să se achite cu cinste de sarcinile ce ii stau în față. De remarcat că majoritatea întreprinderilor din acest oraș, printre care se numără „Unio", „Mondiala", Iprofil, „Tricotex", I.O.M. și altele, au obținut peste 70 la sută din sporul producției globale pe seama creșterii productivității muncii. De altfel, acest indicator, pe ansamblul unităților economice ale orașului, a fost depășit cu 1,2 la sută față de nivelul de creștere planificat. Paralel cu depășirea indicatorilor amintiți, planul pe sortimente a fost, de asemenea, realizat. Astfel, față de 254 sortimente planificate s-au realizat 255, la unele înregistrîndu-se însemnate depășiri, ca, de pildă, 353 mașini de gătit, 117.000 m.p. țesături de bumbac etc. Punînd accentul cuvenit pe îmbunătățirea sistematică a calității produselor, colectivele celor 9 unități care au plan la acest indicator, prin eforturile depuse, au reușit ca în perioada care s-a scurs pînă în prezent să îndeplinească planul de calitate în proporție de 100,9 la sută. Totodată în primele 10 luni în unitățile economice din Satu Mare au fost acceptate 305 propuneri de inovații, din care 258 au fost aplicate în procesul de producție, avînd o eficiență economică postcalculată de peste 2.000.000 lei. Firește că inovațiile respective au avut o influență pozitivă asupra creșterii muncii, productivității îmbunătățirii calității produselor și reducerii prețului de cost O parte a secției de placaj de la Complexul pentru industrializarea lemnului din Sighetul Marmației. Plenare lărgite ale comitetelor orășenești de partid Baia Mare, Satu Mare și Sighetul Marmației și a Comitetului raional de partid Cehu Silvaniei In cadrul plenarelor lărgite ale comitetelor orășenești de partid Baia Mare, Satu Mare și Sighetul Marmației și a Comitetului raional de partid Cehu Silvaniei au fost dezbătute documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie cu privire la îmbunătățirea conducerii și planificării agriculturii.. La plenare au participat membrii și membrii supleanți ai comitetelor de partid, membrii comisiilor de revizie, activele comitetelor de partid, conducători ai organizațiilor de masă, conducătorii unor instituții și întreprinderi, secretari ai comitetelor de partid și ai organizațiilor de bază din unitățile agricole și din întreprinderi, președinții sfaturilor populare comunale, președinții cooperativelor agricole de producție, membri cooperatori, specialiști din agricultură. La Satu Mare a participat Gheorghe Blaj, secretar al Comitetului regional de partid, la Baia Mare Gheorghe Constantin, secretar al Comitetului regional de partid, la Cehu Silvaniei Octavian Luțaș, membru în Biroul Comitetului regional de partid, iar la Sighetul Marmației Ioan Moiș, membru în Biroul Comitetului regional de partid. Primii secretari ai comitetelor de partid, au prezentat referate cu privire la măsurile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R.. din 11—12 noiembrie în ce privește îmbunătățirea conducerii și planificării agriculturii, reliefînd importanța creării unei puternice baze tehnico-materiale a agriculturii, a creșterii rolului organizator al statului, în dezvoltarea agriculturii, organizării uniunilor cooperatiste, a și stabilirii atribuțiilor lor, îndrumării unitare planificate a agriculturii, îmbunătățirii activității cooperativelor agricole de producție. S-a arătat că aceste măsuri vor asigura continua înflorire a agriculturii. Participanții la plenară au scos în evidență că recenta Plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român a dezbătut și aprobat măsurile cuprinse în raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., cu privire la îmbunătățirea conducerii și planificării agriculturii și prin Rezoluția adoptată a stabilit măsuri politice și organizatorice care vor asigura progresul continuu al agriculturii noastre socialiste. Plenarele au adoptat hotăriri în care se exprimă adeziunea deplină a participanților fată de prevederile documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie a.c., hotărirea lor fermă și unanimă de a munci cu tot elanul pentru traducerea lor in viață. S-au adoptat, de asemenea, planuri de măsuri cu privire la dezbaterea și traducerea în viață a documentelor recentei Plenare a C.C. al P.C.R. în organizațiile de partid și cu toți oamenii muncii din agricultură. Comisii pentru pregătirea conferințelor de înființare a uniunilor raionale și orășenești ale cooperativelor agricole de producție La Cehu Silvaniei și Baia Mare au avut loc ședințele de constituire a comisiilor de pregătire a conferințelor de înființare a uniunilor raionale și orășenești ale cooperativelor agricole de producție. In aceste comisii au fost aleși președinți de cooperative agricole de producție, membri cooperatori, specialiști din agricultură, activiști de partid și de stat. •i _ * însemnări la primul bilanț ^ O dată cu intrarea în producție a celui de-al treilea obiectiv ^ al său — fabrica de mobilă ^ curbată — lucrările din prima etapă a construcției C.I.L. Sighetu Marmației au fost încheiate. ^ După acest început de drum, colectivul de aici face primul bilanț al realizărilor. Succesele se ^ remarcă peste tot; ele sunt rodul ^ introducerii tehnicii avansate, ^ al nestăvilitului elan al oameni^ lor, caracteristic la fiecare loc2 de muncă. ★ ^ Bușteanul ajuns la derulare se ^ transformă în cțteva minute în ^ „forțe“ subțiri cu frunza fagului. ^ In același timp, banda de placaj ^ se îndreaptă spre celula foto^ electrică — acest ochi miraculos, care nu „iartă“ nici un cusur noului produs. După aceasta, metamorfoza lemnului continuă ^ ^ parcă ceva mai încet. — Este o aparență, ne relatea^ză inginerul Constantin Gherman, fiindcă cu aceeași precizie și iuțeală lemnul își continuă drumul prin toate fazele, pînă la magazia de produse finite. Incepînd de aici intervin și mai mult ^ priceperea, hărnicia și talentul oamenilor care nu se dezminti niciodată. Ne oprim la prima mașină de fi îmbinat furnire. Aici lucrează tinăra Elena Mihnea. Prin zgomotul trepidant al mașinilor, deslu^șesc cuvintele: „este o tinără sirguincioasă, care-și iubește ^ meseria. Zilnic ea reușește să-și depășească planul cu 10—15 la ^ ^ sută“. — Mulți dintre tinerii noștri ^ — ni se adresează maistrul de ^ secție — au devenit în scurtă ^ vreme muncitori de nădejde, în^ crezători in forțele lor, indic^ gînd intr-un singur mănunchi ta^ lentul, hărnicia și priceperea. Un ^ asemenea exemplu este și deru^ loristul Ioan Muculeac și ca el ^ £ numeroși alții. Aprecierea e simplă, lapidară, dar ea se bazează pe fapte. Sec^tia placajă, primul obiectiv intrat în funcțiune, pe la jumătatea anului — și-a indeplinit sună de lună planul și angajamentele, atingînd de la bun început parametrii tehnico-economici proiectați și livrind beneficiarii lor interni și pentru export peste 1.300 m.c. placaj de bună calitate. Ne aflăm în halele fabricii de mobilă corp, al cărei colectiv are o notă aparte Aici, vîrsta medie a muncitorilor este sub 20 de ani. Tinerii mînuiesc cu pricepere și precizie matematică mașini complicate, după ultimul cuvînt al tehnicii. — Ce ne puteți spune despre activitatea tinerilor din secția dv.î Inginerul Octavian Cosmuța, tînăr și el, ne invită mai viuim să luăm loc în unul din fotoliile noului „apartament“ instalat în incinta complexului. — Iată, la concret, rodul muncii noastre. Acesta este noul tip de mobilă „Sighet“, realizat cu 2.000 lei mai ieftin față de prețul stabilit inițial. După această încăpere ne orientăm cum poate fi folosit mai bine spațiul într-un apartament, ce dimensiuni va trebui să aibă garnitura pe care o producem și care va putea să asigure confortul în locuință. Dulapul cu 4 uși este un nou produs pe care intenționăm să-l producem în serie. E mai practic și ocupă un spațiu mai restrâns. Aici este un divan de colț, tapisat, pentru două persoane. Din mai multe considerente, credem că va fi un produs mult căutat. Piesa pe care o vedeți alături este o masă pentru televizor, care a intrat de curind în producția de serie. Colectivul nostru tehnic studiază in prezent elaborarea unor noi tipuri de mobilă. Reveniri în hala secției. Prin fața noastră un cărucior cu motor se plimbă continuu. Prinde între două brațe dulapuri, mese, noptiere, pe care se transportă spre magazia de produse finite. Cîte garnituri s-au produs de la intrarea în producție a secției? In cursul lunii trecute au fost livrate primele 85 de garnituri. Acum se află în curs finisaj alte 80, iar circa 200 de fn fluxul tehnologic. Recent a fost expediat primul lot pentru export. Răspunsul? O comandă de 350 garnituri de mobilă. ★ Pe o foaie albă, intr-un birou al complexului, au fost trecute zilele acestea trei cifre: 185.000 lei economii la prețul de cost; 557.000 lei beneficii peste plan; 100,3 la sută productivitatea muncii. In spatele acestor cifre se ascund multe fapte care confirmă hotărirea colectivului de muncă de aici de a traduce in viață istoricele hotăriri ale Congresului al IX-lea al partidului nostru. T. MIHAI © Fusul care se desfiră • Media de vîrstă — sub 20 de ani • Un apartament în fabrică • Cîteva cifre In atelierul de reparat televizoare din Baia Mare. MilMM J Spre sfirșitul anului 1932, ziarul „Adevărul" publica — sub semnătura lui Mihail Sadoveanu — un articol intitulat „Ecouri din Țara Oașului". Mărturisesc că la 301 de ani de la apariția sa, l-am parcurs cu o curiozitate nedisimulată: eram tentat, in permanență, de apropieri și asociații care, in cele din urmă, au concurat la scrierea acestor însemnări — texte paralele. De ce „texte paralele". Nu este vorba de o vanitate măruntă, fiindcă, dincolo de două semnături (dintre care una complet neglijabilă), textele, aparținînd la două epoci distincte, consemnează două realități care, in matca istoriei, își revendică fiecare un specific aparte, devenind vibrante mărturii ale vieții pe aceste meleaguri. Dar să reproducem, parțial, textul sadovenian, incercind — atunci cind e necesar — o semnificativa confruntare a anului 1932 cu anul 1965. „In nici una din cercetările mele personale pe care le-am făcut, din simplă curiozitate (...), n-am avut așa impresie de vechime a unui grup de oameni într-un colț de lume. Am presupunerea, rezultată din multe elemente obscure, pe care nu le pot lămuri, că acolo avem de-a face poate cu un fragment al celor mai vechi pămînteni ai tării care pe urmă s-a numit Dacia". Astăzi nu mai sintem in fața unei presupuneri, intuiția autorului „Baltagului" dovedindu-se exactă in lumina ultimelor săpături arheologice: la Oncești, Mediesu Aurit, in alte localități din regiune, vestigiile trecutului vorbesc cu pregnanță despre existența de aceste locuri a unor străvechi așezări dacice, iar in raionul Oaș, urme ale unor așezări din paleolitic și neolitic confirmă o existență umană multimilenară. „Țara Oașului e situată (...) într-un unghi de munți și dealuri, cu deschiderea numai cătră miazăzi—răsărit. E o regiune care a fost cîndva acoperită de păduri seculare. Aceste păduri s-au împuținat de cind a străpuns acolo drumul de fier, dar au încă destulă întindere și frumusețe. E „țara" cea mai mică dintre toate ținuturile românești. E o plasă a județului Satu Mare, cuprinzînd paisprezece sate, cu o populație care nu trece de treizeci de mii de suflete". Unii intervin aici cu primele rectificări: din Oașul a devenit raion, plasă, avînd in centrul său un oraș înfloritor: Negreștiul. A sporit numărul așezărilor omenești la 43, iar populația a crescut la peste 70.000 locuitori. Acest spor substanțial să aibă insă la bază doar reîmpărțirea teritorială? Credem că nul Fiindcă suntem obligați la a lua in considerare un complex de factori, inserați in cercetările demografice sub denumiri ca: ridicarea nivelului de trai, scăderea mortalității infantile, creșterea mediei de virstă etc., etc. „Oșenii — cum își zic ei — sunt oameni bine legați, foarte bruni și cu nasul acvilin. Poartă păr bogat, care le acopere urechile, și peste stogul de păr o pălărioară pe vîrful mai mult un pretext, capului, care se numește „clop". (...) Haină curioasă: o cămașă cu mînici enorm de largi, însă scurtă numai pînă la buric. Pantaloni în falduri largi, ca niște fuste. Șerpar de piele, care mai demult se purta nalt pînă la subțiori, ca să acopere ceea ce dezvălea cămașa. (...) Cea mai importantă parte a costumului e „straița". O tășcuță înflorită. Oșanul o poartă de la vîrsta de patru ani. Unii oșeni susțin că se nasc cu dînsa. In straiță poartă briceagul; cei în vîrstă lungă briceag amnarul pun și pipa. Unii pun și parale, dar aceștia-s puțini". Reținem pitorescul pronunțat care a solicitat condeiul lui Mihail Sadoveanu. Dar mai reținem nota de critică socială, care încheie descrierea aceasta de un farmec aparte. Și m-am gindit la erupția de entuziasm cu care oșenii au primit vizita conducătorilor de partid și de stat. Tradiția era vie in portul, jocul și cintecul lor. Dar era prezentă bunăstarea: ea a intrat in casele oșenilor a căror muncă rodește pe opoarele celor 19 cooperative agricole din raion. „Femeile oșene sunt mai albe la piele, mai mici decit bărbații și durdulii, însă cu frumuseță vestită. Poartă cămăși largi, strînse la mînici. Fusta de pînză se cheamă „pindileu". Deasupra fustei, pun zadie. Au și oșencele un lucru pe care nu-l mai are nimeni pe lume, după cit știu. Au impletitura cozii. Fetelor de măritat și mireselor, anume femei meștere le împletesc o coadă lată pe spate, din vite mărunte, ca o plasă ori ca o horbotă. La asemenea operă sînt necesare patru și cinci ceasuri. (...) Fetele recurg la practici de magie, în tovărășia exemplarelor bătrîne ale neamului". Din nou, deci, un denunț social. In plin secol al XX-lea — magia, semn al înapoierii culturale. Și, de aici înainte, înregistrăm un crescendo. Sadoveanu vorbește despre alcoolism, despre violență, despre mizerie, analfabetism. Reproduce corespondențele acestora din creația orală, consemnind un mare număr de țîpurituri. Și sfirșește: „...sunt pentru alte strigăte și pentru altă proporție de analfabeți". Da, au apărut alte „strigăte"! Iată unul din acestea, auzit in Trișolț: „La, Ia, Ia și da, Ia, Ia Uruie tractoarele Pe toate ogoarele Și tot duduie din plin Că ni-e traiul mai senin. Nu mai bhem amar pelin". Proporția de analfabeți? Dar acesta este un dispărut din vorbirea cuvînt curentă a pșanului! Așa cum au dispărut și analfabetismul, violența, mizeria. La Negrești se construiesc blocuri, la Cămirzana sînt televizoare, pretutindeni școli, cămine culturale, case noi. Orice consemnare statistică e imediat depășită de realitate. Oșanul iși făurește, priceput și harnic, o viață nouă. Oare aceasta e Țara Oașului despre care a scris Sadoveanu? Aceasta, și totuși alta: intre Oașul de-atunci și cel de azi e o istorie — istoria socialismului victorios. PETRE MATEI © ASMIM TI XTI PASAU Ilii