Pentru Socialism, noiembrie 1965 (Anul 15, nr. 3665-3690)

1965-11-21 / nr. 3683

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Mesajul tovarășului Chivu Stoica, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înființarea sa Domnule director general. Împlinirea a 20 de ani de la în­ființarea F.A.O., prima specializată a Națiunilor Instituție Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa dv. și statelor membre, participante la cea de-a XIII-a se­siune a F.A.O., sincere felicitări și un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu per­sonal. Obiectivele înscrise în Actul constitutiv al Organizației Națiu­nilor Unite pentru Alimentație și Agricultură sunt menite să contri­buie la dezvoltarea cooperării in­ternaționale, la facilitarea unui larg schimb de experiență în activitatea pentru ridicarea nivelului de nu­triție al popoarelor și ameliorarea producției agricole. Militînd pentru o largă colabo­rare internațională — pe baza res­pectării principiilor suveranității, independenței naționale și egalită­ții statelor, Republica Socialistă România sprijină activitățile care contribuie la cunoașterea recipro­că a valorilor științifice, tehnice, culturale și apreciază acțiunile de asistență pe care F.R.O. le între­prinde în diferite țări ale lumii în domeniul agroalimentar. In România, așa cum s-a subli­niat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a eco­nomiei nationale pe anii 1970, agricultura reprezintă 1966— un factor de mare importantă în an­samblul economiei nationale este chemată să aducă o contri­­l­­uție din ce în ce mai însemnată la progresul tării, la ridicarea bu­năstării poporului. Continuînd în ritm intens industrializarea socia­listă a țării, vom acorda o atenție tot mai mare dezvoltării unei agri­culturi intensive și multilaterale, capabilă să realizeze o producția agricolă sporită. România înțelege să coopereze activ și să acorde sprijinul său Organizației Națiunilor Unite pen­tru Alimentație și Agricultură în vederea realizării obiectivelor sa­le fundamentale și îndeplinirii programului său de activitate. Arez succes deplin lucrărilor se­siunii a XIII-a a Conferinței F.A.O. La parterul blocului turn cu 10 etaje de Baia Mare, pe strada Coșbuc din ­n secția de radio­logie a Spitalului unificat din Baia Mare. Anul XV Nr. 3683 Duminică 21 noiembrie 1965 4 pagini — 25 bani A­ înaintea timpului Faptul că colective­le de muncă din ca­drul unităților econo­mice ale orașului Sa­tu Mare au reușit ca planul producției glo­bale pe primele 10 luni ale anului cu­rent să-l îndeplinească în proporție de 102,3 la sută, iar la pro­ducția marfă să se realizeze produse in plus în valoare de aproape 19.000.000 lei, este un lucru demn de apreciat și care de­notă că fiecare co­lectiv de muncă este hotărit s-o ia înaintea timpului, să se achi­te cu cinste de sarci­nile ce ii stau în față. De remarcat că majoritatea întreprin­derilor din acest oraș, printre care se numă­ră „Unio", „Mondia­la", Iprofil, „Trico­­tex", I.O.M. și altele, au obținut peste 70 la sută din sporul pro­ducției globale pe seama creșterii pro­ductivității muncii. De altfel, acest indicator, pe ansamblul unită­ților economice ale o­­rașului, a fost depășit cu 1,2 la sută față de nivelul de creștere planificat. Paralel cu depășirea indicatorilor amintiți, planul pe sortimente a fost, de asemenea, realizat. Astfel, față de 254 sortimente pla­nificate s-au realizat 255, la unele înre­­gistrîndu-se însem­nate depășiri, ca, de pildă, 353 mașini de gătit, 117.000 m.p. țe­sături de bumbac etc. Punînd accentul cu­venit pe îmbunătăți­rea sistematică a cali­tății produselor, co­lectivele celor 9 u­nități care au plan la acest indicator, prin eforturile depuse, au reușit ca în perioada care s-a scurs pînă în prezent să îndepli­nească planul de ca­litate în proporție de 100,9 la sută. Totodată în primele 10 luni în unitățile e­­conomice din Satu Mare au fost accepta­te 305 propuneri de inovații, din care 258 au fost aplicate în procesul de produc­ție, avînd o eficiență economică postcal­­culată de peste 2.000.000 lei. Firește că inovațiile respecti­ve au avut o influență pozitivă asupra creș­terii muncii, productivității îmbunătățirii calității produselor și reducerii prețului de cost O parte a secției de placaj de la Complexul pentru industrializarea lemnului din Sighetul Marmației. Plenare lărgite ale comitetelor orășenești de partid Baia Mare, Satu Mare și Sighetul Marmației și a Comitetului raional de partid Cehu Silvaniei In cadrul plenarelor lărgite ale comitetelor orășenești de partid Baia Mare, Satu Mare și Sighetul Marmației și a Comitetului raional de partid Cehu Silvaniei au fost dezbătute documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiem­brie cu privire la îmbunătățirea conducerii și planificării agricultu­rii.. La plenare au participat mem­brii și membrii supleanți ai comi­tetelor de partid, membrii comisii­lor de revizie, activele comitete­lor de partid, conducători ai orga­nizațiilor de masă, conducătorii u­­nor instituții și întreprinderi, se­cretari ai comitetelor de partid și ai organizațiilor de bază din u­­nitățile agricole și din întreprin­deri, președinții sfaturilor populare comunale, președinții cooperative­lor agricole de producție, membri cooperatori, specialiști din agricul­tură. La Satu Mare a participat Gheorghe Blaj, secretar al Comi­tetului regional de partid, la Baia Mare Gheorghe Constantin, se­cretar al Comitetului regional de partid, la Cehu Silvaniei Octavian Luțaș, membru în Biroul Comite­tului regional de partid, iar la Si­ghetul Marmației Ioan Moiș, membru în Biroul Comitetului re­gional de partid. Primii­ secretari ai comitetelor de partid, au prezentat referate cu privire la măsurile stabilite de Plenara C.C. al P.C.R.. din 11—12 noiembrie în ce privește îmbună­tățirea conducerii și planificării agriculturii, reliefînd importanța creării unei puternice baze t­ehni­­co-materiale a agriculturii, a creș­­terii rolului organizator al statu­lui, în­­ dezvoltarea agriculturii, organizării uniunilor cooperatiste, a și stabilirii atribuțiilor lor, îndru­mării unitare planificate a agricul­turii, îmbunătățirii activității coo­perativelor agricole de producție. S-a arătat că aceste măsuri vor a­­sigura continua înflorire a agricul­turii. Participanții la plenară au scos în evidență că recenta Plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român a dezbătut și a­­probat măsurile cuprinse în rapor­tul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., cu privire la îmbu­nătățirea conducerii și planificării agriculturii și prin Rezoluția adop­tată a stabilit măsuri politice și organizatorice care vor asigura progresul continuu al agriculturii noastre socialiste. Plenarele au adoptat hotăriri în care se exprimă adeziunea deplină a participanților fată de prevede­rile documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie a.c., hotărirea lor fermă și unanimă de a munci cu tot elanul pentru tra­ducerea lor in viață. S-au adoptat, de asemenea, planuri de măsuri cu privire la dezbaterea și traduce­rea în viață a documentelor re­centei Plenare a C.C. al P.C.R. în organizațiile de partid și cu toți oamenii muncii din agricultură. Comisii pentru pregătirea conferințelor de înființare a uniunilor raionale și orășenești ale cooperativelor agricole de producție La Cehu Silvaniei și Baia Mare au avut loc ședințele de constitu­ire a comisiilor de pregătire a conferințelor de înființare a uniu­nilor raionale și orășenești ale coo­perativelor agricole de producție. In aceste comisii au fost aleși președinți de cooperative agricole de producție, membri cooperatori, specialiști din agricultură, activiști de partid și de stat. •i _ * însemnări la primul bilanț ^ O dată cu intrarea în produc­­­­ție a celui de-al treilea obiectiv ^ al său — fabrica de mobilă ^ curbată — lucrările din prima e­­­­tapă a construcției C.I.L. Sighe­­­­tu­ Marmației au fost încheiate. ^ După acest început de drum, co­­­­lectivul de aici face primul bi­­­­­lanț al realizărilor. Succesele se ^ remarcă peste tot; ele sunt rodul ^ introducerii tehnicii avansate, ^ al nestăvilitului elan al oameni­­^ lor, caracteristic la fiecare loc­­­2 de muncă. ★ ^ Bușteanul ajuns la derulare se ^ transformă în cțteva minute în ^ „forțe“ subțiri cu­ frunza fagului. ^ In același timp, banda de placaj ^ se îndreaptă spre celula foto­­^ electrică — acest ochi miracu­­­­los, care nu „iartă“ nici un cusur­­­ noului produs. După aceasta, me­­­­tamorfoza lemnului continuă ^ ^ parcă ceva mai încet. — Este o aparență, ne relatea­^­z­ă inginerul Constantin Gher­­­­man, fiindcă cu aceeași precizie­­­ și iuțeală lemnul își continuă­­ drumul prin toate fazele, pînă la­­ magazia de produse finite. Ince­­­­pînd de aici intervin și mai mult ^ priceperea, hărnicia și talentul­­ oamenilor care nu se dezmint­­­i niciodată. Ne oprim la prima mașină de fi îmbinat furnire. Aici lucrează ti­­­­năra Elena Mihnea. Prin zgomo­­­­tul trepidant al mașinilor, deslu­­^­șesc cuvintele: „este o tinără­­­ sirguincioasă, care-și iubește ^ meseria. Zilnic ea reușește să-și­­ depășească planul cu 10—15 la ^ ^ sută“. — Mulți dintre tinerii noștri ^ — ni se adresează maistrul de ^ secție — au devenit în scurtă ^ vreme muncitori de nădejde, în­­^ crezători in forțele lor, indic­­^ gînd intr-un singur mănunchi ta­­^ lentul, hărnicia și priceperea. Un ^ asemenea exemplu este și deru­­^ loristul Ioan Muculeac și ca el ^ £ numeroși alții. Aprecierea e simplă, lapidară,­­ dar ea se bazează pe fapte. Sec­­^­tia placaj­ă, primul obiectiv in­­­­trat în funcțiune, pe la jumăta­­­­tea anului — și-a indeplinit su­­­­nă de lună planul și angajamen­­­­tele, atingînd de la bun început­­ parametrii tehnico-economici proiectați și livrind beneficiari­­i lor interni și pentru export pes­­­­te 1.300 m.c. placaj de bună ca­­­­litate. Ne aflăm în halele fabricii de mobilă corp, al cărei colectiv are o notă aparte Aici, vîrsta medie a muncitorilor este sub 20 de ani. Tinerii mînuiesc cu pri­cepere și precizie matematică mașini complicate, după ultimul cuvînt al tehnicii. — Ce ne puteți spune despre activitatea tinerilor din secția dv.î Inginerul Octavian Cosmu­­ța, tînăr și el, ne invită mai vi­uim să luăm loc în unul din foto­liile noului „apartament“ insta­lat în incinta complexului. — Iată, la concret, rodul mun­cii noastre. Acesta este noul tip de mobilă „Sighet“, realizat cu 2.000 lei mai ieftin față de pre­țul stabilit inițial. După această încăpere ne orientăm cum poate fi folosit mai bine spațiul într-un apartament, ce dimensiuni va trebui să aibă garnitura pe care o producem și care va putea să asigure confortul în locuință. Dulapul cu 4 uși este un nou produs pe care intenționăm să-l producem în serie. E mai prac­tic și ocupă un spațiu mai re­­strâns. Aici este un divan de colț, tapisat, pentru două per­soane. Din mai multe conside­rente, credem că va fi un pro­dus mult căutat. Piesa pe care o vedeți alături este o masă pen­tru televizor, care a intrat de cu­­rind în producția de serie. Co­lectivul nostru tehnic studiază in prezent elaborarea unor noi tipuri de mobilă. Reveniri în hala secției. Prin fața noastră un cărucior cu mo­tor se plimbă continuu. Prinde între două brațe dulapuri, mese, noptiere, pe care se transportă spre magazia de produse finite. Cîte garnituri s-au produs de la intrarea în producție a secției?­­ In cursul lunii trecute au fost livrate primele 85 de garni­turi. Acum se află în curs finisaj alte 80, iar circa 200 de fn fluxul tehnologic. Recent a fost expediat primul lot pentru ex­port. Răspunsul? O comandă de 350 garnituri de mobilă. ★ Pe o foaie albă, intr-un birou al complexului, au fost trecute zilele acestea trei cifre: 185.000 lei economii la prețul de cost; 557.000 lei beneficii peste plan; 100,3 la sută productivitatea muncii. In spatele acestor cifre se ascund multe fapte care con­firmă hotărirea colectivului de muncă de aici de a traduce in viață istoricele hotăriri ale Con­gresului al IX-lea al partidului nostru. T. MIHAI © Fusul care se desfiră • Me­dia de vîrstă — sub 20 de ani • Un apartament în fabrică • Cî­­teva cifre In atelierul de reparat televizoare din Baia Mare. MilMM J Spre sfirșitul anului 1932, ziarul „Adevărul" publica — sub semnătura lui Mihail­ Sadoveanu — un articol in­titulat „Ecouri din Țara Oa­șului". Mărturisesc că la 301 de ani de la apariția sa, l-am parcurs cu o curiozita­te nedisimulată: eram ten­tat, in permanență, de apro­pieri și asociații care, in ce­le din urmă, au concurat la scrierea acestor însemnări — texte paralele. De ce „texte paralele". Nu este vorba de o vanita­te măruntă, fiindcă, dincolo de două semnături (dintre care una complet neglijabi­lă), textele, aparținînd la două epoci distincte, con­semnează două realități care, in matca istoriei, își revendică fiecare un specific aparte, deve­nind vibrante mărturii ale vieții pe aceste melea­guri. Dar să reproducem, parțial, textul sadovenian, incercind — atunci cind e necesar — o semnificativa confruntare a anului 1932 cu anul 1965. „In nici una din cercetă­rile mele personale pe care le-am făcut, din simplă cu­riozitate (...), n-am avut așa impresie de vechime a­­ unui grup de oameni în­tr-un colț de lume. Am pre­supunerea, rezultată din multe elemente obscure, pe care nu le pot lămuri, că a­­colo avem de-a face poate cu un fragment al celor mai vechi pămînteni ai tării ca­re pe urmă s-a numit Da­cia". Astăzi nu mai­ sintem in fața unei presupuneri, intui­ția autorului „Baltagului" dovedindu-se exactă in lu­mina ultimelor săpături ar­heologice: la Oncești, Me­­diesu Aurit, in alte locali­tăți din regiune, vestigiile trecutului vorbesc cu preg­nanță despre existența de aceste locuri a unor stră­vechi așezări dacice, iar in raionul Oaș, urme ale unor așezări din paleolitic și ne­olitic confirmă o existență umană multimilenară. „Țara Oașului e situată (...) într-un unghi de munți și dealuri, cu deschiderea numai cătră miazăzi—ră­sărit. E o regiune care a fost cîndva acoperită de păduri seculare. Aceste pă­­duri s-au împuținat de cind a străpuns acolo drumul de fier,­ dar au încă destulă în­tindere și frumusețe. E „ța­ra" cea mai mică dintre toa­te ținuturile românești. E o plasă a județului Satu Ma­re, cuprinzînd paisprezece sate, cu o populație care nu trece de treizeci de mii de suflete". Unii intervin aici cu pri­mele rectificări: din Oașul a devenit raion, plasă, a­­vînd in centrul său un oraș înfloritor: Negreștiul. A sporit numărul așezărilor o­­menești la 43, iar populația a crescut la peste 70.000 lo­cuitori. Acest spor substan­țial să aibă insă la bază doar reîmpărțirea teritoria­lă? Credem că nul Fiindcă suntem­ obligați la a lua in considerare un complex de factori, inserați in cercetă­rile demografice sub denu­miri ca: ridicarea nivelului de trai, scăderea mortalită­ții infantile, creșterea me­diei de virstă etc., etc. „Oșenii — cum își zic ei — sunt oameni bine legați, foarte bruni și cu nasul ac­vilin. Poartă păr bogat, ca­re le acopere urechile, și peste stogul de păr o pălă­rioară pe vîrful mai mult un pretext, capului, care se numește „clop". (...) Hai­nă curioasă: o cămașă cu mînici enorm de largi, însă scurtă numai pînă la buric. Pantaloni în falduri largi, ca niște fuste. Șerpar de piele, care mai demult­­ se purta nalt pînă la subțiori, ca să acopere ceea ce dez­­vălea cămașa. (...) Cea mai importantă parte a costumu­lui e „straița". O tășcuță în­florită. Oșanul o poartă de la vîrsta­­ de patru ani. Unii oșeni susțin că se nasc cu dînsa. In straiță poartă bri­ceagul; cei în vîrstă lungă briceag amnarul pun și pipa. Unii pun și parale, dar aceștia-s puțini". Reținem pitorescul pro­nunțat care a solicitat con­deiul lui Mihail Sadoveanu. Dar mai reținem nota de critică socială, care încheie descrierea aceasta de un farmec aparte. Și m-am gindit la erupția de entuziasm cu care oșenii au primit vizita conducăto­rilor de partid și de stat. Tradiția era vie in portul, jocul și cintecul lor. Dar era prezentă bunăstarea: ea a intrat in casele oșenilor a căror muncă rodește pe o­­poarele celor 19 cooperative agricole din raion. „Femeile oșene sunt mai albe la piele, mai mici de­cit bărbații și durdulii, însă cu frumuseță vestită. Poar­tă cămăși largi, strînse la mînici. Fusta de pînză se cheamă „pindileu". Deasu­pra fustei, pun zadie. Au și oșencele un lucru pe care nu-l mai are nimeni pe lu­me, după cit știu. Au im­pletitura cozii. Fetelor de măritat și mireselor, anume femei meștere le împletesc o coadă lată pe spate, din vite mărunte, ca o plasă ori ca o horbotă. La asemenea operă sînt necesare patru și cinci ceasuri. (...) Fetele re­curg la practici de magie, în tovărășia exemplarelor bătrîne ale neamului". Din nou, deci, un denunț social. In plin secol al XX-lea — magia, semn al înapoierii culturale. Și, de aici înainte, înregistrăm un crescendo. Sadoveanu vor­bește despre alcoolism, de­spre violență, despre mizerie, analfabetism. Reproduce co­respondențele acestora din creația orală, consemnind un mare număr de țîpurituri. Și sfirșește: „...sunt pentru alte strigăte și pentru altă proporție de analfabeți". Da, au apărut alte „stri­găte"! Iată unul din acestea, auzit in Trișolț: „La, Ia, Ia și da, Ia, Ia Uruie tractoarele Pe toate ogoarele Și tot duduie din plin Că ni-e traiul mai senin. Nu mai bhem amar pelin". Proporția de analfabeți? Dar acesta este un dispărut din vorbirea cuvînt cu­rentă a pșanului! Așa cum au dispărut și analfabetismul, violența, mizeria. La Ne­grești se construiesc blocuri, la Cămirzana sînt televizoa­re, pretutindeni școli, cămi­ne culturale, case noi. Orice consemnare statistică e i­­mediat depășită de realitate. Oșanul iși făurește, priceput și harnic, o viață nouă. Oa­re aceasta e Țara Oașului despre care a scris Sado­veanu? Aceasta, și totuși alta: intre Oașul de-atunci și cel de azi e o istorie — istoria socialismului victo­rios. PETRE MATEI © ASM­­­IM TI XT­I PASAU Ilii

Next