Pentru Socialism, septembrie 1966 (Anul 16, nr. 3922-3947)
1966-09-16 / nr. 3935
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Nave la un nivel tehnic cît mai înalt în drum de la combinatul siderurgic spre șantierul naval, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu și Vasile Patilinei trec prin noile cartiere ale Galațiului renăscut din cenușa distrugerilor războiului. Este o tranziție semnificativă, căci prima stradă care-și deschide noile priveliști citadine se numește Strada Siderurgiștilor. Noile cartiere și ansambluri de blocuri conferă orașului de la Dunăre aspectul arhitectonic și urbanistic unei citadele moderne. Sunt apreal date realizările obținute de arhitecții și constructorii gălățeni in ce privește varietatea și dinamismul formelor arhitecturale, care valorifică din plin peisajul natural, ingeniozitatea și fantezia motivelor decorative de pe fațadele blocurilor, a diferitelor îmbinări de materiale de construcție. Șantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchează etapele istoriei acestui harnic colectiv gălățean, imaginile în miniatură ale cargoului „Galați", de 4.500 tone, și mineralierului „Petroșani", de 12.500 tone. In întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat au venit numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri. Sînt de față Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, și Panait Melisaratos, directorul general al întreprinderii. La cheiul de armare se află acum, în stadiul de montare a mașinilor și instalațiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite tipuri, făurite de mîinile harnice și pricepute ale oamenilor acestui șantier, nave care și-au început de aici, în ultimii șase ani, marile călătorii pe mările și oceanele lumii. Oaspeții vizitează mineralierul-prototip „Petroșani". Proporțiile sale impresionează privirile: corpul masiv de oțel are greutate de peste patru mii tone, iar lungimea depășește 150 metri. De la înălțimea punții de comandă se zăresc contururile metalice, prinse încă în încătușarea schelelor, ale noului mineralier, frate geamăn cu „Petroșani". Discutîndu-se despre perspectivele șantierului în cincinal și amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii navali gălățeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducătorii de partid și de stat au îndemnat pe harnicii făurari de vase să ridice necontenit performanțele calitative ale navelor construite. In cartea de onoare, oaspeții semnează sub următorul text: „Felicităm din inimă colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Șantierul Naval Galați și-i urăm să obțină noi succese în activitatea sa entuziastă, să construiască și să dea țării vase moderne, de înalt nivel tehnic, care să poarte cu cinste românesc pe mările și pavilionul oceanele lumii". Intîlnire cu intelectualitatea Galațiului Miercuri seara, conducătorii de partid și de stat au fost oaspeții cadrelor didactice și studenților de la Institutul politehnic și Institutul pedagogic din Galați. întâmpinați cu imnul tinereții studioase „Gaudeamus Igitur", oaspeții au fost înconjurați cu dură încă din primele clipe căiare sosirii lor în cartierul studențesc, cum numesc cu mîndrie gălățenii complexul de clădiri ale institutelor, căminelor, casei de cultură și stadionul de aici. Profilul acestui „orășel" al tineretului a fost prezentat de adjunctul ministrului învățămîntului, Jean Livescu, și de rectorul Institutului politehnic, care au subliniat, printre altele, dezvoltarea pe care o vor lua în viitor unele secții de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii viitorilor constructori de nave. După vizitarea laboratoarelor institutului, conducătorii de partid și de stat s-au întîlnit apoi, intr-unul din ampfiteatre, cu intelectualii din orașul Galați — prilej pentru o caldă manifestare de dragoste și atașament față de partid a oamenilor de știință și cultură gălățeni. Prof. Iosif Egri, rectorul Institutului politehnic, a subliniat că vizita conducătorilor de partid și de stat este o nouă mărturie vie a atenției și grijii pe care partidul și guvernul nostru le acordă învățămîntului superior, promovării științei și culturii în patria noastră. Arătînd că, datorită acestei atenții deosebite, orașul Galați a devenit în anii construcției socialismului un centru universitar în plină dezvoltare, vorbitorul a subliniat că profesorii și studenții dispun de condiții prielnice pentru desfășurarea unui învățămînt de calitate, la nivelul cerințelor actuale ale științei și tehnicii. Menționînd că pînă institutul a dat țării peste acum 3.000 de absolvenți, vorbitorul a asigurat că profesorii și studenții vor depune toată străduința, toată priceperea și cunoștințele lor, toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerințe impuse de dezvoltarea rapidă a orașului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rectorul Institutului pedagogic, a spus printre altele: Sîntem fericiți că ni se oferă prilejul să exprimăm, în mod nemijlocit, conducerii de partid și de stat recunoștința noastră deplină condițiile pe care ni le-a pentru Institutul pedagogic dispune creat de săli spațioase pentru cursuri seminarii, de o bună dotare mai terială. Studenții noștri au asigurate, de asemenea, bune condiții de viață. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti grija și dragostea părintească partidului și statului nostru, muncind în așa fel încît profesorii pe care îi pregătim să fie un exemplu pentru tineret, să muncească cu abnegație pentru a face din elevii lor cetățeni de nădejde ai României socialiste. Noi, studenții, a spus Elena Toader, studentă în anul IV al Facultății de mecanică, sîntem hotărîți să nu precupețim nici un efort pentru a ne însuși cît mai temei )■ AAAAAAAAAA Anul XVI Nr. 3935 4 pagini — 25 bani Vineri 16 septembrie 1966 CONDUCĂTORII VIZITEAZĂ In cea de-a doua zi a vizitei pe care au făcut-o în regiunea Galați tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineț au fost oaspeți ai locuitorilor orașelor Tecuci și Focșani, cooperatorilor din Pechea, lucrătorilor de la Gospodăria de stat din Cotești, au poposit la Mausoleul de la Mărășești și la Muzeul Unirii din Focșani. In seara zilei de joi, a avut loc la Galați adunarea activului regional de partid. Cadre bine pregătite, cu temeinice cunoștințe DE PARTID ȘI DE STAT REGIUNEA GALAȚI aic cunoștințele predate, pentru a deveni buni specialiști, astfel încît să răspundem cu cinste exigențelor tot mai mari pe care le primit cu vii și însuflețite plauze, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. La începutul cuvîntării sale, secretarul general al C.C. al P.C.R. a relevat importanța pentru orașul Galați, ca și pentru economia și cultura țării, a creării două institute de învățământ celor superior — politehnic și pedagogic — și a felicitat corpul didactic și studenții pentru rezultatele obținute pînă acum. Știința, cultura, învățămîntul — a spus vorbitorul — ocupă un loc de seamă în cadrul programului de dezvoltare a societății noastre. Partidul și guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea bazei materiale a învățămîntului, asigurarea condițiilor necesare ca studenții și elevii să-și poată însuși cît mai bine cunoștințele necesare de cultură generală și de specialitate, spre a deveni buni constructori ai socialismului, oameni cu un înalt nivel de pregătire științifică. Numai în felul acesta inginerii de mîine, profesorii de mîine își vor putea îndeplini îndatoririle mari care le revin atît în domeniul construcției economice, cît și în activitatea culturală, științifică și de învățămînt. Socialismul presupune știința și cultura cea mai înaltă. Numai pe această bază este posibilă construcția socialismului și comunismului — și de aceea partidul acordă o atît de mare atenție acestor importante domenii ale vieții noastre sociale. Subliniez acestea — a spus în continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul important pe care îl aveți dv., cadrele din învățămînt, pentru instruirea tinerei generații și, totodată, pentru educarea ei în spiritul cunoașterii și prețuirii trecutului de luptă al poporului român — trecut minunat, bogat, care merită și trebuie să fie cunoscut și prețuit de întregul nostru tineret. Numai în acest fel, tineretul va prețui mai profund realitățile de astăzi, va înțelege mai bine că realizările în construcția socialistă sunt rezultatul unor lupte grele pentru libertate națională socială, sunt rezultatul muncii însicordate a întregului nostru popor, care, sub conducerea partidului, In cea de-a doua zi a vizitei pe care o fac în regiunea Galați conducătorii de partid s-au îndreptat spre Tecuci. La Șendreni, o expoziție cu produse agricole oferă sintetic roadele pe care oaspeții le vor aprecia desfășurate vast pe tarlalele de mii de hectare care ocupă întinderile din zare în zare. Cele 42 de cooperative agricole ale raionului Galați au obținut recolte bogate. In comunele Braniștea, Vasile Alecsandri, Independența, ca și în celelalte așezări de pe Valea Siretului, sutele de case noi, construcțiile gospodărești și social-culturale sunt o dovadă a vieții și bunăstării la care se ridică necontenit țăranii cooperatori. ...In 1949, după rezoluția din 3-5 martie a partidului, țăranii din Pechea au pășit primii din regiunea Galați pe calea cooperativizării socialiste. Puțini își mai pot imagina înfățișarea satului de pe atunci. Numai în ultimii doi ani aici s-au construit pane în fața tuturor cadrelor tehnice programul desăvîrșirii construcției socialiste în scumpa noastră patrie, a avut de înfrînt multe greutăți, dar a fost hotărît întotdeauna să le învingă și să meargă mereu înainte pentru a-și asigura un viitor fericit, a deveni stăpîn pe soarta sa și a-și făuri viața, a asigura dezvoltarea națiunii române așa cum o dorește. In continuare, secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus: Poporul nostru are nevoie de asemenea intelectuali, de asemenea constructori ai socialismului, care să stăpînească cunoștințele de specialitate ale domeniului lor de activitate vastă cultură și să dispună de o generală. Cadrele didactice — chemate să asigure predarea cît mai temeinică a cunoștințelor — și tineretul — dator să-și însușească aceste cunoștințe — să-și unească eforturile spre a contribui la crearea unei intelectualități înaintate, nivelul cerințelor societății sociala liste și comuniste. Cu cît intelectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de cunoștințe, vor stăpîni ceea ce creează știința în țara noastră, dar vor cunoaște și tot ce creează mai bun știința mondială, cu atît va fi asigurat progresul continuu al patriei socialiste, realizarea programului de bunăstare și fericire pentru poporul nostru. E un program minunat și o perspectivă minunată pentru tineretul nostru — și trebuie să spunem că tineretul s-a dovedit și se dovedește la înălțimea acestor perspective. Partidul și guvernul nostru acordă o înaltă apreciere întregii activități a tineretului nostru, apreciază felul în care tineretul nostru studios învață și se pregătește pentru a putea să-și servească poporul și patria. Partidul și guvernul acordă, de asemenea, o înaltă apreciere activității corpului didactic, intelectualității noastre care, împreună cu toți oamenii muncii, își aduc contribuția la întreaga operă de construcție socialistă, depun eforturi pentru educarea tinerei noastre generații. Exprimînd prețuirea eforturilor ce se depun în această direcție la Galați, tovarășul Ceaușescu a urat tuturor intelectualilor din oraș succese tot mai mari în activitatea lor: peste 300 case noi, funcționează în prezent 5 școli generale, un spital, un liceu, un complex comercial. Sute de cooperatori și-au cumpărat , televizoare și aparate de radio — toate acestea avîndu-și izvorul în dezvoltarea economică a cooperativei agricole, cu cele 1.500 de familii și 5.000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăptuiri au venit în întîmpinarea oaspeților miile de Pechea. Sunt de cooperatori din față tovarășii Mavrodin Gîdiuță, prim-secretar al Comitetului raional P.C.R. — Galați, și Ion Irimia, președintele sfatului popular raional. Președintele cooperativei agricole de producție „11 Iunie" din Pechea, Ion Negoiță, Erou al Muncii Socialiste, arată că astăzi averea obștească a cooperativei se ridică la 16.500.000 lei, ceea ce a făcut ca valoarea zilei-muncă să se ridice în 1966 la peste 40 lei. „Dar despre fapte vorbesc faptele, a spus el. Poftiți dragi oaspeți să le apreciați". După scurta consfătuire în biroul președintelui, urmează vizitarea sectorului zootehnic, și anume la cîteva din numeroasele grajduri și adăposturi în care se pot număra 1.500 taurine, 963 porci, aproape 4.000 oi, 12.000 de păsări. Interesîndu-se de condițiile de întreținere a animalelor, despre felul cum sunt aplicate metodele zootehniei moderne, conducătorii de partid și de stat discută cu cooperatorii despre măsurile de îmbunătățire continuă a muncii în acest sector. Intre timp, în curtea cooperativei s-au adunat mii de oameni care salută cu puternice aplauze sosirea oaspeților la tribuna din fața sediului. Adresîndu-se acestor „veterani" ai cooperativizării, țăranilor din Pechea, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus: Ceea ce ați realizat dv., cooperatorii din Pechea, este o dovadă a superiorității agriculturii socialiste, a posibilităților pe care le are țărănimea ca, unindu-și pămînturile, folosind mijloacele mecanizate, sămînță superioară și aplicînd îndrumările oamenilor de știință, să poată obține producții agricole bune. Aceste rezultate sînt un exemplu al realizărilor obținute în val de țărănimea muncitoare geneîn anii puterii populare prin transformarea socialistă a agriculturii și a satului, prin dezvoltarea agriculturii. Este cunoscut că deși au trecut numai patru ani de la încheierea cooperativizării, în toți acești ani, atît în cursul cooperativizării, dar mai cu seamă după terminarea acesteia — agricultura noastră a asigurat continuu producția de cereale, produse animale și tehnice necesare consumului plante intern, a asigurat chiar unele disponibilități pentru export. Aceste rezultate dovedesc justețea politicii partidului nostru care a acordat și acordă o atenție deosebită dezvoltării agriculturii, creșterii producției în toate ramurile acesteia. Arătînd, în continuare, că programul concret de dezvoltare pînă în 1970 a agriculturii țării noastre trasat de Congresul al IX-lea al partidului a fost lărgit și definitivat de plenarele Comitetului Central și Congresul cooperativelor care au stabilit măsurile organizatorice și materiale necesare înfăptuirii obiectivelor sale, vorbitorul a spus: Rezultatele obținute anul acesta în producția agricolă pe întreaga țară sînt bune. La grîu am depășit prevederile pe 1966 ale planului — și, după cîte știu, cooperativa dv., ca și celelalte cooperative agricole din regiunea Galați, au obținut recolte bune. De asemenea, se apreciază că recolta de porumb va superioară celei planificate. Există perspective bune și la recolta de sfeclă, cartofi și la celelalte plante tehnice, în viticultură și pomicultură. Se îndeplinesc, de asemenea, cu succes, în sectorul zootehnic, sarcinile prevăzute în planul pe 1966. Producția de lapte obținută pînă acum este superioară celei planificate. Aceasta arată că sarcinile trasate de Congresul al IX-lea în domeniul agriculturii, ca și în industrie, se îndeplinesc cu succes și că avem toate condițiile ca planul pe cinci ani să fie în întregime realizat. Felicitîndu-i pe cooperatorii din Pechea pentru rezultatele obținute — rezultate datorate măsurilor luate de partid și guvern pentru a asigura baza materială și condițiile organizatorice necesare dezvoltării agriculturii, cît și muncii țărănimii care depune eforturi pentru a înfăptui politica partidului pentru transformarea agriculturii noastre într-o agricultură, înaintată, modernă, la nivelul celeia din țările avansate — tovarășul Ceaușescu a spus: După cum ați văzut în ziarele de ieri, Comitetul Central și guvernul au hotărît ca, începînd din anul acesta, în fiecare primă duminică, a lunii octombrie să se sărbătorească „Ziua recoltei". Am stabilit aceasta pentru a crea un prilej de a face în fiecare an bilanțul celor realizate în agricultură și, totodată, de a da posibilitatea țărănimii noastre cooperatiste să-și înfățișeze rezultatele muncii ei și de a le sărbători prin diverse forme, inclusiv serbări populare. Aceasta este o prețuire pe care partidul și guvernul noi (Continuare in pag. a 3-a). Cu perseverență pe drumul sporirii continue a producției vegetale si animale Folosirea rațională a utilajelor — garanție a ritmicității Folosirea rațională a capacităților de producție, înlăturarea și prevenirea operativă a defecțiunilor de ordin tehnic pe parcursul procesului de producție au o influență favorabilă asupra ritmicității producției și productivității muncii, îmbunătățirii permanente a calității produselor. In primele 8 luni ale anului Fabrica de tricotaje „Unitatea" din Sighetul Marmației a depășit planul fizic de tricotaje cu peste 41.600 bucăți. Aceasta s-a realizat mai ales pe seama folosirii ■ intensive a întregului parc de utilaje. In complexul de preocupări menite să asigure folosirea rațională a utilajelor la „Unitatea" s-a luat inițiativa înființării unei brigăzi mixte de reparații și intervenții, compusă din cei mai pricepuți lăcătuși și electricieni. Conform unor norme stabilite, mașinile sunt supuse periodic unor revizii amănunțite, urmărindu-se funcționarea lor la nivelul parametrilor proiectați. La termenul prevăzut în graficul de întreținere, lăcătușul și electricianul de întreținere fac controlul preventiv al utilajului, consemnînd întreaga sa stare tehnică. Prin același grafic se stabilește numărul de ore, termenul cînd trebuie efectuată reparația fără să se stînjenească procesul de producție curentă. S-a elaborat și un sistem de cointeresare a lăcătușilor din această brigadă, premierea lor făcîndu-se în raport cu rezultatele secțiilor pe baza funcționării ireproșabile a mașinilor. La „Unitatea" unde peste 80 la sută din numărul muncitorilor lucrează direct la mașini, mînuirea cu pricepere ca și cunoașterea temeinică a stării utilajului determină în bună măsură creșterea duratei de funcționare a mașinilor între două reparații. Avînd în vedere acest deziderat, în cursul anului peste 200 de salariați au absolvit cursurile de calificare. Alți 160 de muncitori continuă aceste cursuri. Predarea de la un schimb la altul a utilajelor în bună stare de întreținere și funcționare, urmărirea producției după grafice pe fiecare mașină sunt procedee cunoscute și aplicate cu regularitate de fiecare muncitor din fabrică. Pe temeiul acestei experiențe bune, multe din măsurile preconizate în vederea organizării producției anului viitor au la bază folosirea rațională a întregului parc de utilaje. M. TRIFOI La „Unitatea“ Sighetul Marmației Blocul-turn cu 10 etaje de pe strada I. L. Caragiale din Baia Mare, după terminarea lucrărilor de finisare exterioară. Foto: A. Șuth „Bine te-am găsit școală dragă.. „Vouă, scumpelor Hori ale vieții Care veniți pentru prima dată Să vă sărute lumina din cartea curată, Vă spun cu drag: „BINE AȚI VENIT!“ Și vă cuprind în brațele inimii mele!“ Mi-am reamintit aceste versuri ale unui tînăr poet băimărean privind cum florile dintre blocuri s-au adunat mănunchiuri la școlile care și ele în haine de îmbrăsărbătoare. Clipe de emoție pentru puștiul de ieri, azi devenit elev într-a întiia, felicitat și înconjurat de grija colegilor mai mari, a profesorilor. Clipe de emoție pentru cei ce pășesc în clasa a IX-a a liceului. Emoție și bucurie, hotărîre în obținerea unor rezultate demne de condițiile optime de învățătură și educație asigurate tuturor celor porniți pe drumul cunoașterii. PRIMUL INTERVIU. Maria Derșidan, învățătoarea clasei I de la școala generală nr. 5, îmi face cunoștință cu primii interlocutori: două fetițe cu mult, mult cer în priviri și un băiețel ce mi s-a recomandat curajos: — Toader. Pop Toader... — Cum e la școală, Toadere? — Bine. Foarte bine. Am primit cărți frumoase. .. — Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? — Medici Băiețelul încă nu știe ce sarcini incumbă această profesie. Dar năzuiește sus. Și părinții săi nutresc visuri — pe deplin realizabile — și toți cei 4 milioane de elevi ai țării și cîteva milioane de părinți ai lor. Un întreg popor ce năzuiește spre cultură, spre înălțimi. CĂRȚI ȘI FLORI. In careul din curtea Liceului economic din Baia Mare s-au adunat 225 de elevi din clasa a IX-a și alții încă din anul II ai școlii tehnice. După ce iau cuvîntul reprezentanți ai conducerii școlii, ai organelor de partid și de stat, vorbește eleva Marcela Papiu. Cuvintele ei exprimă bucuria miilor de elevi pentru înțeleaptă măsură a partidului privind crearea liceelor de specialitate, unde ei se vor putea pregăti M. FILMON (Continuare în pag. a 2-a). k *