Pentru Socialism, septembrie 1966 (Anul 16, nr. 3922-3947)

1966-09-16 / nr. 3935

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Nave la un nivel tehnic cît mai înalt în­­ drum de la combinatul si­derurgic spre șantierul naval, to­varășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Leonte Răutu și Vasile Pati­­linei trec prin noile cartiere ale Galațiului renăscut din cenușa distrugerilor războiului. Este o tranziție semnificativă, căci pri­ma stradă care-și deschide noile priveliști citadine se numește Strada Siderurgiștilor. Noile car­tiere și ansambluri de blocuri con­feră orașului de la Dunăre aspec­tul arhitectonic și urbanistic unei citadele moderne. Sunt apre­al d­ate realizările obținute de arhi­tecții și constructorii gălățeni in ce privește varietatea și dina­mismul formelor arhitecturale, ca­re valorifică din plin peisajul na­tural, ingeniozitatea și fantezia motivelor decorative de pe fa­țadele blocurilor, a diferitelor îm­binări de materiale de construcție. Șantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchea­ză etapele istoriei acestui harnic colectiv gălățean, imaginile în miniatură ale cargoului „Galați", de 4.500 tone, și mineralierului „Petroșani", de 12.500 tone. In întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat au venit numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri. Sînt de față Mihai Marinescu, mi­nistrul industriei construcțiilor de mașini, și Panait Melisaratos, di­rectorul general al întreprinderii. La cheiul de armare se află a­­cum, în stadiul de montare a ma­șinilor și instalațiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite ti­puri, făurite de mîinile harnice și pricepute ale oamenilor acestui șantier, nave care și-au început de aici, în ultimii șase ani, marile călătorii pe mările și oceanele lu­mii. Oaspeții vizitează mineralie­­rul-prototip „Petroșani". Propor­țiile sale impresionează priviri­le: corpul masiv de oțel are greutate de peste patru mii tone,­­ iar lungimea depășește 150 metri. De la înălțimea punții de coman­dă se zăresc contururile metalice, prinse încă în încătușarea schele­lor, ale noului min­eralier, frate geamăn cu „Petroșani". Discu­­tîndu-se despre perspectivele șan­tierului în cincinal și amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii na­vali gălățeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducă­torii de partid și de stat au în­demnat pe harnicii făurari de va­se să ridice necontenit performan­țele calitative ale navelor construi­te. In cartea de onoare, oaspeții semnează sub următorul text: „Felicităm din inimă colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Șantierul Naval Galați și-i u­­răm să obțină noi succese în ac­tivitatea sa entuziastă, să con­struiască și să dea țării vase mo­derne, de înalt nivel tehnic, care să poarte cu cinste românesc pe mările și pavilionul oceanele lumii". Intîlnire cu intelectualitatea Galațiului Miercuri seara, conducătorii de partid și de stat au fost oaspeții cadrelor didactice și studenților de la Institutul politehnic și Insti­tutul pedagogic din Galați. în­tâmpinați cu imnul tinereții stu­dioase „Gaudeamus Igitur", oas­peții au fost înconjurați cu dură încă din primele clipe căi­are sosirii lor în cartierul studențesc, cum numesc cu mîndrie gălățenii complexul de clădiri ale institute­lor, căminelor, casei de cultură și stadionul de aici. Profilul acestui „orășel" al tineretului a fost pre­zentat de adjunctul ministrului în­­vățămîntului, Jean Livescu, și de rectorul Institutului politeh­nic, care au subliniat, printre al­tele, dezvoltarea pe care o vor lua în viitor unele secții de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii viitorilor constructori de nave. După vizitarea laboratoarelor institutului, conducătorii de partid și de stat s-au întîlnit apoi, in­tr-unul din ampfiteatre, cu intelec­tualii din orașul Galați — prilej pentru o caldă manifestare de dra­goste și atașament față de partid a oamenilor de știință și cultură gălățeni. Prof. Iosif Egri, rectorul Insti­tutului politehnic, a subliniat că vizita conducătorilor de partid și de stat este o nouă mărturie vie a atenției și grijii pe care parti­dul și guvernul nostru le acordă învățămîntului superior, promo­vării științei și culturii în patria noastră. Arătînd că, datorită a­­cestei atenții deosebite, orașul Ga­lați a devenit în anii construcției socialismului un centru universi­tar în plină dezvoltare, vorbitorul a subliniat că profesorii și studen­ții dispun de condiții prielnice pentru desfășurarea unui învă­­țămînt de calitate, la nivelul ce­rințelor actuale ale științei și teh­nicii. Menționînd că pînă institutul a dat țării peste acum 3.000 de absolvenți, vorbitorul a asi­gurat că profesorii și studenții vor depune toată străduința, toată pri­ceperea și cunoștințele lor, toate eforturile pentru îndeplinirea sar­cinilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerințe impuse de dezvoltarea ra­pidă a orașului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rec­torul Institutului pedagogic, a spus printre altele: Sîntem feri­ciți că ni se oferă prilejul să ex­primăm, în mod nemijlocit, con­ducerii de partid și de stat recu­noștința noastră deplină condițiile pe care ni le-a pentru Institutul pedagogic dispune creat­ de săli spațioase pentru cursuri seminarii, de o bună dotare ma­­i terială. Studenții noștri au asigu­rate, de asemenea, bune condiții de viață. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti gri­ja și dragostea părintească partidului și statului nostru, mun­­­cind în așa fel încît profesorii pe care îi pregătim să fie un exem­plu pentru tineret, să muncească cu abnegație pentru a face din elevii lor cetățeni de nădejde ai României socialiste. Noi, studenții, a spus Elena Toa­­der, studentă în anul IV al Facul­tății de mecanică, sîntem hotărîți să nu precupețim nici un efort pentru a ne însuși cît mai temei­ )■ AAAAAAAAAA Anul XVI Nr. 3935 4 pagini — 25 bani Vineri 16 septembrie 1966 CONDUCĂTORII VIZITEAZĂ In cea de-a doua zi a vizitei pe care au făcut-o în regiunea Galați tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorgh­e Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineț au fost oaspeți ai locuitori­lor orașelor Tecuci și Focșani, cooperatorilor din Pechea, lucrătorilor de la Gospodăria de stat din Cotești, au poposit la Mausoleul de la Mărășești și la Muzeul Unirii din Focșani. In seara zilei de joi, a avut loc la Galați adunarea activului regional de partid. Cadre bine pregătite, cu temeinice cunoștințe DE PARTID ȘI DE STAT REGIUNEA GALAȚI aic cunoștințele predate, pentru a deveni buni specialiști, astfel în­cît să răspundem cu cinste exi­gențelor tot mai mari pe care le primit cu vii și însuflețite plauze, a luat apoi cuvîntul tova­­­­rășul NICOLAE CEAUȘESCU. La începutul cuvîntării sale, secretarul general al C.C. al P.C.R. a relevat importanța pentru ora­șul Galați, ca și pentru economia și cultura țării, a creării două institute de învățământ celor su­perior — politehnic și pedagogic — și a felicitat corpul didactic și studenții pentru rezultatele ob­ținute pînă acum. Știința, cultura, învățămîntul — a spus vorbitorul — ocupă un loc de seamă în cadrul progra­mului de dezvoltare a societății noastre. Partidul și guvernul au prevăzut pentru anii următori lăr­girea bazei materiale a învăță­­mîntului, asigurarea condițiilor necesare ca studenții și ele­vii să-și poată însuși cît mai bi­ne cunoștințele necesare de cul­tură generală și de specialitate, spre a deveni buni constructori ai socialismului, oameni cu un înalt nivel de pregătire științifi­că. Numai în felul acesta ingi­nerii de mîine, profesorii de mîi­­ne își vor putea îndeplini înda­toririle mari care le revin atît în domeniul construcției econo­mice, cît și în activitatea­ cultura­­lă, științifică și de învățămînt. So­cialismul presupune știința și cul­tura cea mai înaltă. Numai pe această bază este posibilă con­strucția socialismului și comu­nismului — și de aceea partidul acordă o atît de mare atenție a­­cestor importante domenii ale vie­ții noastre sociale. Subliniez acestea — a spus în continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul impor­tant pe care îl aveți dv., cadrele din învățămînt, pentru instruirea tinerei generații și, totodată, pen­tru educarea ei în spiritul cu­noașterii și prețuirii trecutului de luptă al poporului român — trecut minunat, bogat, care meri­tă și trebuie să fie cunoscut și prețuit de întregul nostru tineret. Numai în acest fel, tineretul va prețui mai profund realitățile de astăzi, va înțelege mai bine că realizările în construcția socialis­tă sunt rezultatul unor lupte gre­le pentru libertate națională socială, sunt rezultatul muncii în­si­cordate a întregului nostru popor, care, sub conducerea partidului, In cea de-a doua zi a vizitei pe care o fac în regiunea Galați conducătorii de partid s-au în­dreptat spre Tecuci. La Șendreni, o­­ expoziție cu produse agricole oferă sintetic roadele pe care oaspeții le vor aprecia desfășurate vast pe tar­lalele de mii de hectare care ocupă întinderile din zare în za­re. Cele 42 de cooperative agri­cole ale raionului Galați au obți­nut recolte bogate. In comunele Braniștea, Vasile Alecsandri, In­dependența, ca și în celelalte așe­zări de pe Valea Siretului, sutele de case noi, construcțiile gospo­dărești și social-culturale sunt o dovadă a vieții și bunăstării la care se ridică necontenit țăranii cooperatori. ...In 1949, după rezoluția din 3-5 martie a partidului, țăranii din Pechea au pășit primii din regiunea Galați pe calea coope­rativizării socialiste. Puțini își mai pot imagina înfățișarea sa­tului de pe atunci. Numai în ul­timii doi ani aici s-au construit pane în fața tuturor cadrelor teh­nice programul desăvîrșirii con­strucției socialiste în scumpa noas­tră patrie, a avut de înfrînt multe greutăți, dar a fost hotărît întotdeauna să le învingă și să meargă mereu înainte pentru a-și asigura un viitor fericit, a deveni stăpîn pe soarta sa și a-și făuri viața, a a­­sigura dezvoltarea națiunii ro­mâne așa cum o dorește. In continuare, secretarul gene­ral a­l C.C. al P.C.R. a spus: Po­porul nostru are nevoie de ase­menea intelectuali, de asemenea constructori ai socialismului, ca­re să stăpînească cunoștințele de specialitate ale domeniului lor de activitate vastă cultură și să dispună de o generală. Cadrele didactice — chemate să asigure predarea cît mai temeinică a cu­noștințelor — și tineretul — da­tor să-și însușească aceste cu­noștințe — să-și unească efortu­rile spre a contribui la crearea unei intelectualități înaintate, nivelul­ cerințelor societății socia­la liste și comuniste. Cu cît inte­lectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de cunoștințe, vor stăpîni ceea ce creează știința în țara noastră, dar vor cunoaște și tot ce creează mai bun știința mondială, cu atît va fi asigurat progresul continuu al patriei so­cialiste, realizarea programului de bunăstare și fericire pentru poporul nostru. E un program mi­nunat și o perspectivă minuna­tă pentru tineretul nostru — și trebuie să spunem că tineretul s-a dovedit și se dovedește la înălțimea acestor perspective. Partidul și guvernul nostru a­­cordă o înaltă apreciere întregii activități a tineretului nostru, apreciază felul în care tineretul nostru studios învață și se pre­gătește pentru a putea să-și ser­vească poporul și patria. Partidul și guvernul acordă, de asemenea, o înaltă apreciere activității cor­pului didactic, intelectualității noastre care, împreună cu toți oamenii muncii, își aduc con­tribuția la întreaga operă de con­strucție socialistă, depun eforturi pentru educarea tinerei noastre generații. Exprimînd prețuirea eforturilor ce se depun în această direcție la Galați, tovarășul Ceaușescu a urat tuturor intelectualilor din oraș succese tot mai mari în ac­tivitatea lor: peste 300 case noi, funcționează în prezent 5 școli generale, un spital, un liceu, un complex co­mercial. Sute de cooperatori și-au cumpărat , televizoare și aparate de radio — toate acestea avîn­­du-și izvorul în dezvoltarea eco­nomică a cooperativei agricole, cu cele 1.500 de familii și 5.000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăptuiri au venit în întîmpinarea oaspeți­lor miile de Pechea. Sunt de cooperatori din față tovarășii Mavrodin Gîdiuță, prim-secretar al Comitetului raional P.C.R. — Galați, și Ion Irimia, pre­ședintele sfatului popular raional. Președintele cooperativei agri­cole de producție „11 Iunie" din Pechea, Ion Negoiță, Erou al Muncii Socialiste, arată că astăzi averea obștească a cooperativei se ridică la 16.500.000 lei, ceea ce a făcut ca valoarea zilei-mun­­că să se ridice în 1966 la peste 40 lei. „Dar despre fapte vorbesc faptele, a spus el. Poftiți dragi oaspeți să le apreciați". După scurta consfătuire în bi­roul președintelui, urmează vi­zitarea sectorului zootehnic, și anume la cîteva din numeroasele grajduri și adăposturi în care se pot număra 1.500 taurine, 963 porci, aproape 4.000 oi, 12.000 de păsări. Interesîndu-se de condițiile de întreținere a animalelor, despre felul cum sunt aplicate metodele zootehniei moderne, conducătorii de partid și de stat discută cu cooperatorii despre măsurile de îmbunătățire continuă a muncii în acest sector. Intre timp, în curtea cooperativei s-au adunat mii de oameni care salută cu pu­ternice aplauze sosirea oaspeților la tribuna din fața sediului. Adresîndu-se acestor „vete­rani" ai cooperativizării, țăranilor din Pechea, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus: Ceea ce ați realizat dv., cooperatorii din Pe­chea, este o dovadă a superiorității agriculturii socialiste, a posibilită­ților pe care le are țărănimea ca, unindu-și pămînturile, folosind mijloacele mecanizate, sămînță superioară și aplicînd îndrumări­le oamenilor de știință, să poată obține producții agricole bune. Aceste rezultate sînt un exemplu al realizărilor obținute în val de țărănimea muncitoare gene­în anii puterii populare prin trans­formarea socialistă a agricul­turii și a satului, prin dez­voltarea agriculturii. Este cunos­cut că deși au trecut numai patru ani de la încheierea cooperativi­zării, în toți acești ani, atît în cursul cooperativizării, dar mai cu seamă după terminarea aces­teia — agricultura noastră a asi­gurat continuu producția de cere­ale, produse animale și tehnice necesare consumului plante in­tern, a asigurat chiar unele dis­ponibilități pentru export. Aceste rezultate dovedesc justețea poli­ticii partidului nostru care a a­­cordat și acordă o atenție deose­bită dezvoltării agriculturii, creș­terii producției în toate ramurile acesteia. Arătînd, în continuare, că pro­gramul concret de dezvoltare pî­nă în 1970 a agriculturii țării noastre trasat de Congresul al IX-lea al partidului a fost lărgit și definitivat de plenarele Comi­tetului Central și Congresul coo­perativelor care au stabilit mă­surile organizatorice și materiale necesare înfăptuirii obiectivelor sale, vorbitorul a spus: Rezultatele obținute anul acesta în produc­ția agricolă pe întreaga țară sînt bune. La grîu am depășit prevede­­rile pe 1966 ale planului — și, după cîte știu, cooperativa dv., ca și celelalte cooperative agricole din regiunea Galați, au obținut recol­te bune. De asemenea, se apreci­ază că recolta de porumb va superioară celei planificate. Exi­­­s­tă perspective bune și la recolta de sfeclă, cartofi și la celelalte plante tehnice, în viticultură și pomicultură. Se îndeplinesc, de a­­semenea, cu succes, în sectorul zootehnic, sarcinile prevăzute în planul pe 1966. Producția de lapte obținută pînă acum este su­perioară celei planificate. Aceas­ta arată că sarcinile trasate de Congresul al IX-lea în domeniul agriculturii, ca și în industrie, se îndeplinesc cu succes și că avem toate condițiile ca planul pe cinci ani să fie în întregime rea­lizat. Felicitîndu-i pe cooperatorii din Pechea pentru rezultatele obținu­te — rezultate datorate măsurilor luate de partid și guvern pentru a asigura baza materială și con­dițiile organizatorice necesare dezvoltării agriculturii, cît și mun­cii țărănimii care depune e­­forturi pentru a înfăptui politica partidului pentru transformarea a­­griculturii noastre într-o agricul­tură­, înaintată, modernă, la nive­lul celeia din țările avansate — tovarășul Ceaușescu a spus: După cum ați văzut în ziarele de ieri, Comitetul Central și gu­vernul au hotărît ca, începînd din anul acesta, în fiecare primă du­minică, a lunii octombrie să se sărbătorească „Ziua recoltei". Am stabilit aceasta pentru a crea un prilej de a face în fiecare an bi­lanțul celor realizate în agricul­tură și, totodată, de a da posi­bilitatea țărănimii noastre coope­ratiste să-și înfățișeze rezultatele muncii ei și de a le sărbători prin diverse forme, inclusiv serbări populare. Aceasta este o prețuire pe care partidul și guvernul noi­ (Continuare in pag. a 3-a). Cu perseverență pe drumul sporirii continue a producției vegetale si animale Folosirea rațională a utilajelor — garanție a ritmicității Folosirea rațională a capacită­ților de producție, înlăturarea și prevenirea operativă a defecțiu­nilor de ordin tehnic pe parcursul procesului de producție au o in­fluență favorabilă asupra ritmici­tății producției și productivității muncii, îmbunătățirii permanente a calității produselor. In primele 8 luni ale anului Fabrica de tri­cotaje „Unitatea" din Sighetul Marmației a de­pășit planul fizic de tricotaje cu peste 41.600 bu­căți. Aceasta s-a realizat mai ales pe seama folosirii ■ intensive a întregu­lui parc de utilaje. In complexul de preocupări me­nite să asigure folosirea rațională a utilajelor la „Unitatea" s-a luat inițiativa înființării unei brigăzi mixte de reparații și intervenții, compusă din cei mai pricepuți lăcătuși și electricieni. Con­form unor norme stabilite, mașinile sunt supuse periodic unor revizii amănunțite, urmărin­­du-se funcționarea lor la nivelul parametrilor proiectați. La terme­nul prevăzut în graficul de între­ținere, lăcătușul și electricianul de întreținere fac controlul pre­ventiv al utilajului, consemnînd întreaga sa stare tehnică. Prin același grafic se stabilește numă­rul de ore, termenul cînd trebuie efectuată reparația fără să se stînjenească procesul de produc­ție curentă. S-a elaborat și un sistem de cointeresare a lăcătu­­șilor­ din această brigadă, premie­rea lor făcîndu-se în raport cu rezultatele secțiilor pe baza func­ționării ireproșabile a mașinilor. La „Unitatea" unde peste 80 la sută din numărul muncitorilor lucrează direct la mașini, mînui­­rea cu pricepere ca și cunoașterea temeinică a stării utilajului determi­nă în bună măsu­ră creșterea duratei de funcționare a mașinilor între două reparații. A­­vînd în vedere a­­cest deziderat, în cursul anului peste 200 de salariați au absolvit cursurile de calificare. Alți 160 de muncitori continuă aceste cursuri. Predarea de la un schimb la altul a utilajelor în bună stare de întreținere și funcționare, ur­mărirea producției după grafice pe fiecare mașină sunt procedee cunoscute și aplicate cu regula­ritate de fiecare muncitor din fabrică. Pe temeiul acestei expe­riențe bune, multe din măsurile preconizate în vederea organizării producției anului viitor au la bază folosirea rațională a întregului parc de utilaje. M. TRIFOI La „Unitatea“ Sighetul Marmației Blocul-turn cu 10 etaje de pe strada I. L. Caragiale din Baia Mare, după terminarea lucrărilor de finisare exterioară. Foto: A. Șuth „Bine te-am găsit școală dragă.. „Vouă, scumpelor Hori ale vieții Care veniți pentru prima dată Să vă sărute lumina din car­tea curată, Vă spun cu drag: „BINE AȚI VENIT!“ Și vă cuprind în brațele ini­mii mele!“ Mi-am reamintit aceste ver­suri ale unui tînăr poet băi­­mărean privind cum florile dintre blocuri s-au adunat mănunchiuri la școlile care și ele în haine de îmbră­săr­bătoare. Clipe de emoție pentru puș­tiul de ieri, azi devenit elev într-a întiia, felicitat și încon­jurat de grija colegilor mai mari, a profesorilor. Clipe de emoție pentru cei ce pășesc în clasa a IX-a a liceului. Emoție și bucurie, hotărîre în obține­rea unor rezultate demne de condițiile optime de învățătură și educație asigurate tuturor celor porniți pe drumul cunoaș­terii. PRIMUL INTERVIU. Maria Derșidan, învățătoarea clasei I de la școala generală nr. 5, îmi face cunoștință cu primii interlocutori: două fetițe cu mult, mult cer în priviri și un băiețel ce mi s-a recomandat curajos: — Toader. Pop Toader... — Cum e la școală, Toadere? — Bine. Foarte bine. Am pri­mit cărți frumoase. .. — Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? — Medici Băiețelul încă nu știe ce sar­cini incumbă această profe­­sie. Dar năzuiește sus. Și pă­rinții săi nutresc visuri — pe deplin realizabile — și toți cei 4 milioane de elevi ai țării și cîteva milioane de părinți ai lor. Un întreg popor ce năzuieș­te spre cultură, spre înălțimi. CĂRȚI ȘI FLORI. In careul din curtea Liceului economic din Baia Mare s-au adunat 225 de elevi din clasa a IX-a și al­ții încă din anul II ai școlii teh­nice. După ce iau cuvîntul re­prezentanți ai conducerii școlii, ai organelor de partid și de stat, vorbește eleva Marcela Papiu. Cuvintele ei exprimă bucuria miilor de elevi pentru înțeleap­tă măsură a partidului privind crearea liceelor de specialitate, unde ei se vor putea pregăti M. FILMON (Continuare în pag. a 2-a). k *

Next