Pentru Socialism, februarie 1967 (Anul 17, nr. 4052-4075)

1967-02-23 / nr. 4071

Anul XVII Nr. 4071 Joi , 23 februarie 1967 ; 4 pagini — 25 bani Uzina chimico-metalurgică „1 Mai“ din Baia Mare, evidențiată pe regiune în întrecerea socialistă pe 1966 Activitatea economică­­ tot mai evicientă Uzina chimico-metalurgică „1 Mai" Baia M Mare a primit „Diploma de întreprindere evidențiată pe regiune în întrecerea socialistă pe 1966“. Cu ocazia acestui eveni­ment de seamă în viața colectivu­lui, am solicitat tovarășului ingi­ner Ioan Costea, directorul uzinei, să ne vorbească despre experien­ța acumulată în anul trecut și de perspectivele producției curente. — Care sunt faptele ce au stat la baza acestui succes? — Sub îndrumarea competentă a comitetului de partid, urmînd exemplul comuniștilor, colectivul nostru a obținut în 1966 succesele cele mai mari din istoria uzinei, a dat economiei naționale, peste plan, produse metalurgice și chi­mice în valoare de aproape 23.000.000 lei, întregul spor de producție fiind obținut pe seama creșterii productivității muncii. Bi­lanțul activității economice s-a în­cheiat cu o depășire de 5,7 mili­oane­ lei la beneficii și peste 11,5 milioane lei economii prin scăde­rea cheltuielilor de producție. In aceste cifre sunt întruchipate efor­turile colective pentru o producție mai mare, dar și de nivel calitativ tot mai înalt. Ponderea medie produselor chimice și metalurgice a de­­ calitatea I a sporit în 1966 ,de la 63,7 la sută, cît­ a fost cu un an în urmă, la 89,7 la sută. Iată deci cîteva elemente care au determi­nat obținerea titlului de onoare de evidențiați pe regiune în întrece­rea socialistă. — Știm insă că la baza acestor succese stă o acțiune complexă, bine condusă pentru organizarea superioară a producției. — Este adevărat. Obținerea suc­ceselor amintite se bazează ex­clusiv pe eficiența măsurilor luate și aplicate pe linia organizării su­perioare a producției și a muncii. In studierea fazelor tehnologice ne-am oprit mai întîi la topire, secția de bază a uzinei, unde co­lectivul de specialiști, ajutat de muncitorii și cadrele secției au depistat cîteva importante rezer­ve interne. Aplicarea, în urma stu­diului efectuat, a unui proces teh­nologic îmbunătățit a permis creșterea simțitoare a capacității de producție. La cuptoarele V. J. am sporit indicele de utilizare de la circa 30—33 tone produse mi­niere pe m.p. vatră/zi la 40,3 tone/m.p. vatră de cuptor, în con­diții calitativ mai bune. Alt obiec­tiv al strădaniilor noastre pentru a ridica pe o treaptă mai înaltă organizarea producției l-a consti­tuit și-l constituie valorificarea complexă a produselor miniere. In acest sens se înscriu eforturile, în­cununate de succes, de a produce bismut și stibiu metalic. — Plecind de la experiența do­­bîndită, cum apreciați în lumina sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966 di­recțiile dezvoltării producției uzi­nei pentru anul in curs? — întregul nostru colectiv este antrenat în întrecere pentru reali­zarea planului și a angajamente­lor. Rezultatele primei luni de muncă — produse peste plan în valoare de 1.146.000 lei — dove­desc că sîntem pe calea unor suc­cese tot mai mari. In uzină, sub directa îndrumare a comitetului de partid, desfășurăm o largă acțiune pentru reducerea pierderilor tehno­logice, pentru valorificarea înaltă a concentratelor miniere, materia noastră primă. Obiectivul central îl formează creșterea randamente­lor de primă extracție, care la o sporire de numai 1 la sută poate determina un plus de metal în va­loare de peste 7,5 milioane lei pe an. Deja am obținut unele rezul­tate promițătoare: în ianuarie pierderile de plumb în zgura de haldă de la topire au scăzut de la 1,97 la sută la 1,82 la sută. Specialiștii uzinei noastre se preocupă intens de stabilirea flu­xului tehnologic pentru producția de bismut de înaltă puritate și pentru obținerea economică a a­­liajului de stibiu-plumb-cupru ne­cesar producției de acumulatori și de cabluri electrice. Interviu luat de GH. DUMITRESCU Aspect din secția de elec­troliză a plumbului de la Combinatul chimico-meta­­lurgic ghiu­ Dej" „Gheorghe Gheor­­din Baia Mare. întreprinderea „1 Septem­brie” din Satu Mare. La tabloul de coman­dă se urmărește funcționarea cuptorului-tunel de ardere a emai­lului. Noi oficii poștale De la începutul a­ noastră au fost înfiin­­nului și pînă in pre­­­ate șase noi oficii zent, in regiunea poștale. Prin înființa­ Aripile sănătății In această iarnă, avioanele Stației regionale Aviasan au efectuat 143 «Serenadă pe zăpadă“ Așa se intitulează spectacolul prezentat recent, pe scena Filar­monicii de stat din Satu Mare, de către formația de estradă a sindi­catului muncitorilor sanitari. For­mația de chitare „Smarald“ condu­să de Cornel­iu Bihcai, precum și soliștii au fost răsplătiți cu căl­duroase aplauze, ore de zbor în slujba sănătății oa­menilor muncii maramureșeni. Au transportat în spitale 73 bolnavi, 83 litri sînge transfuzabil, 7,5 kg medicamente. Telefoane publice Numărul telefoanelor publice din orașul Baia Mare a crescut in aceste zile cu alte 25 de aparate. Ele au fost instalate mai cu seamă in cartierele periferice ale orașu­lui. rea­lor, in localitățile Firiza, Vama, Certeze, Botiza, Căuaș și Mădă­­ras se asigură servicii poștală cu orar zilnic. Juniorii scenelor Expoziție culinară Maeștrii bucătari din Sighe­­tul Marmației au pregătit o in­teresantă expoziție de artă cu­linară. Cele cîteva zeci de pre­parate expuse la restaurantul „Tisa" din localitate, din care majoritatea cu specific mara­mureșean, se bucură de apre­cierea consumatorilor. ECOUL PROPUNE­RILOR COOPERA­TORILOR Adunările generale care s-au desfășurat în raionul Satu Mare au constituit evenimente de seamă în viața fiecărei cooperative agri­cole. De la bun început se evi­dențiază faptul că adunările fiind bine pregătite, în marea lor ma­joritate, și-au atins scopul. Aju­tiți efectiv șî genere­­zc organele agricole raionale, cooperatorii au analizat problemele cele mai strin­gente ale unității lor. Pretutindeni s-au făcut propuneri mature care­ reflectă înaltul simț de răspunde­re al cooperatorilor față de con­tinua îmbunătățire a activității e­­conomico-financiare a cooperati­velor agricole. — Cum sunt înregistrate și re­zolvate sesizările și propunerile cooperatorilor de către Uniunea raională a cooperativelor agricole? — Rezolvarea operativă a pro­punerilor și sesizărilor juste me­nite să contribuie la consolidarea economică a cooperativei este un principiu al democrației coopera­tiste, ne spune tovarășul Gheorghe Bogza, președintele Uniunii raio­nale a cooperativelor agricole. Noi am ținut cont că în adunările lor generale, cooperatorii vor ri­dica o seamă de probleme arză­toare ale producției agricole. De aceea ne-am pregătit temeinic să răspundem cu măsuri practice la propunerile lor. (Continuare in pag. a 2-a) La Casa alegătorului La Casa alegătoru­lui din comuna Satu­lung se desfășoară o vie și bogată activi­tate. De pildă, zilele trecute s-au ținut conferințele „Sfaturile populare — organe locale ale puterii de stat", „Deputații, re­prezentanți și slujitori ai oamenilor muncii", conferințe la care au participat peste 400 de cetățeni. De asemenea, briga­da artistică, corul și echipele de dansuri ale căminului cultural au pregătit și prezen­tat un reușit program cultural-artistic pe te­me actuale din viața satului. Seară de sea­ră, cetățenii se adună aici și dezbat diferite probleme de interes obștesc, participă la întîlniri cu candidații, consultă broșuri și pu­blicații, cer lămuriri privitoare la desfă­șurarea alegerilor. IOAN BUCIUM­AN Fișă monografică í ACASA LA FRUNTAȘI Comuna Suciu de Sus define dra­pelul de fruntașă pe raion în în­trecerea patriotică pe anul 1966. Pe pieptul a 40 locuitori de aici strălucește insigna „Fruntaș in gospodărirea satelor". Firește, lo­cuitorii comunei se mândresc cu realizările lor. Ei au reușit, in ul­timii ani, să înfăptuiască lucruri cu adevărat frumoase, trainice, do­vedind multă pricepere și hărni­cie in gospodărirea comunei. Unele obiective s-au realizat cu ajutorul statului, iar altele prin contribuția cetățenilor. In trecut, în comună existau numai 6 săli de clasă pentru 3 sate. Nu exista cămin cultural, nici magazine, ci doar o modestă prăvălioară particulară. Atitl De radio, dispensar nici nu se pome­nea. Oamenii, in cazuri extrem de ION PLUTAȘU (Continuare în pag. a 3-a) Turnee artistice . In aceste zile, Teatrul de stat din Satu Mare prezintă mai multe spectacole cu piesa „Doi pe un balansoar“ de Gibson in localități­le Salonta, Arad și Oradea. Ace­lași teatru a oferit ieri publicului băimărean reprezentații cu „Au­rul frumoasei curtezane" de Urzici.­­ După 24 de spectacole sus­ținute in 17 localități din țară cu comedia . .Eseu" de Tudor Mu­­șatescu, colectivul artistic al Tea­trului de stat din Baia Mare s-a reîntors din turneu. A început să sporească popu­lația fermelor pentru ovine. Pînă ieri, în gospodăriile agricole de stat din regiune s-au născut 4.500 miei de primăvară. Cei mai mulți au fost înregistrați la gos­podăria din Chereușa, aproape 3.000. La Școala generală din comuna Tiream s-a organizat recent un interesant doncurs artistic. Întrecerea se referă la selecționarea celor mai buni­ recitatori, soliști vocali și instrumentiști. Populari­tatea concursului, organizat cu scopul pregătirii artiștilor amatori juniori pentru formațiile artistice ale căminului cultural, rezultă din numărul mare de elevi care au urcat pe scenă: 50 de băieți și fete. im Unul din nume­roasele blocuri de locuințe date în folosință mineri­lor din Baia Bor­­șa. ■ [UNK] [UNK] [UNK] '-v ff Í IN ZIARUL DE AZI ȘI I In sprijinul procesului instructiv-educativ. Exigență și principialitate în no­tarea cunoștințelor Însemnări: Intîlniire CU Ci­ titorÜ Pag. a 2-a: — De pe cuprinsul patriei — Cine are mînă lungă... — ȘTIRI SPORTIVE Pag. a 3-a: Președintele Columbiei se pronunță pentru lărgi­rea relațiilor cu țările socialiste INGERGARE DE LOVITURĂ DE STAT ?N IRAK Pag. a 4-a: Un stimulent care nu peste tot stimulează în întreprinderi, lunar sau trimestrial, se acordă premii bănești acelor lucrători care prin activitatea lor plină de răs­pundere contribuie în mod deosebit la ridicarea nivelului ca­litativ al activitäii, constituind ei înșiși promotori ai progre­sului și perfecționării neîntrerupte, înțelegerea greșită a rolu­lui premiului și folosirea incorectă a acestui stimulent duc inevitabil la știrbirea sau chiar anularea a înseși rațiunii pentru care a fost creat. In cele ce urmează am vrea să sem­nalăm cîteva anomalii în atribuirea acestei recompense. Secția dă rebu­turi, iar șeful ei este premiat După cum se știe, etalonul ac­tivității oricărui colectiv sau lu­crător este eficacitatea economi­a­că, iar regulamentul de acordare premiilor menționează prin­tre condițiile de bază reducerea cheltuielilor de producție, stînd lucrurile, nu se pune Așa sub semnul întrebării dacă poate sau nu fi premiat un șef al unei secții care dă rebuturi, face remanieri? Și totuși unele cazuri trădează practici greșite. la I.I.L.M. din Baia Mare, cîte­va secții continuă să dea rebuturi, prețul de cost este umflat cu cheltuieli de remaniere. In același timp șefii acestora chemați să prevină asemenea situații sînt... premiați. De pildă, în trimestrul al III-lea al anului trecut secția lemn a efectuat remanieri în valoare de cîteva mii de lei la mobila livra­tă comerțului. Unele garnituri au avut vicii ascunse, altele — din cauza necorespunzătoarei amba­lări — au fost deteriorate în timpul transportului. Cu toate a­­cestea, șeful acestui sector, V. Rigan, a fost premiat. In trimes­trul următor, aceeași secție face remanieri la 250 de mese „Harghi­ta" pentru televizor, din cauză că au fost defectuos încleiate. S-a pus însă vina pe... clei! — Cum acordați premii unor sa­lariați cînd activitatea din secțiile pe care le conduc lasă de dorit? Regulamentul de premiere a per­sonalului tehnico-administrativ pe care îl aveți prevede următoarele criterii: realizarea planului pro­ducției marfă și pe sortimente, în­deplinirea contractelor încheiate cu alte întreprinderi, înfăptuirea planului valoric, a sarcinii de re­ducere a cheltuielilor de produc­ție și de îmbunătățire a calității produselor, precum și reducerea prețului de cost. Ne răspunde to­varășul Constantin Radu, inginer șef, unul din membrii comisiei de acordare a premiilor.­­ Conducerea întreprinderii nu asigură întotdeauna o aprovizio­nare corespunzătoare a secției cu materialele necesare, iar ca ur­mare șeful acesteia își permite u­­nele abateri de la calitate. Comi­sia de acordare a premiilor a a­­preciat că el are totuși merite în activitatea sectorului pe care Îl conduce și de aceea a fost pre­miat. Evident. Nu negăm meritele a­­cestui om, dar în cazul de față secția a produs pagube întreprin­derii.. Șeful secției nu are nici o vină? Ne îndoim. Azi unul, mîînealtul In fiecare întreprindere, comisia împuternicită cu acordarea pre­miilor este formată din reprezen­tantul conducerii, al organizației de partid și al sindicatului. In lu­mina prevederilor regulamentu­lui și în funcție de rezultatele ob­ținute în muncă, această comisie apreciază meritul fiecărui sala­riat. Uneori însă aceste Comisii pierd din vedere criteriile obiecti­ve de stimulare și iau în consi­derare altele, subiective, ceea ce nu corespunde intereselor colec­tivului. Este vorba de procedeul de a da premiul pe tind, azi unu­ia, mîine celuilalt, indiferent de aportul personal, sau de a-i pre­mia pe toți, „ca să nu se supere nimeni". Pe cine sau ce stimulea­ză acest fel de premiere? Cel care îl merită va fi neîndreptățit vă­­zînd că alții cu rezultate și efor­­turi inferioare se bucură de a­­celași stimulent. „La noi, ne-a mărturisit tovară« șui Rudolf Marksteiner, inginer șef la U.M.M.U.M. Baia Mare, re­­partizarea premiilor se face la ni­­velul secțiilor, în funcție de fon­­dul ce li se cuvine. Comisia pe­ uzină verifică doar listele respec­­tive, făcînd eventualele corectări. Unii șefi de secție însă vor să fie „băieți buni" și împart pre­miile după criteriul „la toată lu­­mea în mod egal" (în raport cu­ salariul) sau „pe rînd". Bineîn­țeles, cînd depistăm asemenea practici le înlăturăm. Uneori în­să ne scapă. Asemenea procedee diminuează evident rolul stimula­tiv al stimulentului material". Recompensa pe post de sancțiune Tovarășul Nicolae Cioflică, se­­cretarul comitetului de partid de la U.M.M.U.M., ne relatează cazul muncitorului I. Lupan, care în timpul serviciului executa lucrări personale. Cînd l-a văzut cu ce se ocupă, maistrul l-a avertizat că s-a „ras" de premiu pe luna res­pectivă. Bine, dar lucrătorul să­­vîrșise o abatere de la obligațiile pentru care el primește salariu. Mai poate intra în discuție premiul? Doar acesta nu se acordă obliga­toriu, el nu este adaos la salar, ci e o recompensă ce se atribuie pentru un aport deosebit. Și mai năstrușnic ni se pare pro­cedeul conducerii cooperativei „Gutinul". Fostul șef al serviciu­lui organizarea muncii, Gavril Pri­­ g. VÄLEANU (Continuare în pag. a 3-a)

Next