Pentru Socialism, septembrie 1967 (Anul 17, nr. 4231-4256)

1967-09-16 / nr. 4244

> IERI, UN CADRU FESTIV Școlile și-au redeschis porțile Dimineață de toamnă timpurie. Străzile Careiului sunt inundate de elevi și eleve în uniforme. Au un mers deosebit în această diminea­ță, un anume mers „către școală". Sălile de clasă au miros de con­strucție proaspăt zugrăvită, încă n-au intrat elevii în ele și ne in­­tîmpină o priveliște care nouă, părinților, pe cînd eram de vîrsta copiilor noștri, nu ne-a fost dat s-o vedem niciodată, pe bănci, rînduite cu dragoste și grijă — cărți și flori, o carte, o floare, o carte, o floare... Ora 9. In curtea Liceului din Căței s-au adunat sute de elevi cu buchete de flori, profesori, pă­rinți. La sărbătoarea lor a venit să participe tovarășul Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului re­gional de partid, începe festivita­tea de deschidere a anului școlar. Iau cuvîntul directorul liceului, reprezentanți ai cadrelor didacti­ce, părinților și elevilor, expri­mând recunoștința față de partidul și statul nostru pentru grija pe care o acordă propășirii școlii. In încheierea adunării a luat cuvin­­tul tovarășul Iosif Uglar, care a subliniat sarcinile de mare pondere care revin cadrelor răs­di­dactice și elevilor în noul an șco­lar pentru ca tînăra generație să fie bine înarmată cu bogate cu­noștințe științifice, să fie cet mai folositoare patriei noastre socia­liste. ★ La festivitățile de deschidere a noului an școlar care s-au desfă­șurat în toate școlile din regiune au participat, alături de zecile de mii de elevi, cadre didactice și părinți, membri ai Biroului Comi­tetului regional de partid, ai Co­mitetului executiv al Sfatului popular regional, membri ai bi­rourilor comitetelor raionale și o­­rășenești de partid, activiști de partid, de stat și ai organizațiilor de masă. Au luat parte la adunările fes­tive tovarășii: Octavian Luțaș, se­cretar al Comitetului regional de partid — la Liceul „Mihai Emi­­nescu" din Satu Mare; Vasile Ciu­­băncan, președintele Colegiului regional de partid — la Liceul de muzică și arte plastice din Baia Mare; Petre Sigheartău, președin­tele Consiliului regional Maramu­reș al U.G.S.R. — la Liceul nr. 1 din Baia Mare; Ion Vijdeluc, prim-secretar al Comitetului oră­șenesc Baia Mare al P.C.R. — la Grupul școlar minier din Baia Mare; Moise Fetea, șeful secției de propagandă și agitație a Comi­tetului regional de partid — la Liceul nr. 3 din Baia Mare; Vero­nica Cărăușan, președinta Comite­tului regional al femeilor — la Școala generală nr. 3 din Baia Mare. Festivitățile de deschidere noului an școlar au fost încheiate a de bogate programe artistice, du­pă care elevii au primit manuale­le, ocupîndu-și apoi locurile în sălile de clasă. Aspecte de la deschiderea anului școlar la Liceul din Cărei. Elevi din clasa I la Școala generală nr. 8 din Baia Mare. Simpozion »GEORGE ENESCU» In cadrul manifestărilor închinate cunoașterii vieții și activității unor persona­lități ilustre ale culturii și artei românești, sindicală a Uzinei biblioteca „Unio“ din Satu Mare a organizat un simpozion „George E­­ne­scu". Cu acest prilej, despre viața și creația ma­relui muzician român a vorbit profesorul Coloman Feher. Programul simpozio­nului a oferit apoi partici­panților o audiție cu înre­gistrări din creația muzica­lă a lui George Enescu, și anume Rapsodia I și a­ll-a română. „Cine știe c­î­ș­t­i­g­ă“ In vederea popularizării regulilor de circulație pe drumurile publice, inspecția auto și control al circulației din cadrul Direcției regionale a miliției, cu sprijinul Sfatului popular regional și al Consiliului regional U.G.S.R., a inițiat un concurs de masă gen „Ci­ne știe cîștigă" pe teme de circulație. In prezent, comisiile de coordonare a concursului pregătesc faza comunală, care va avea loc în luna octombrie, urmînd ca în noiembrie și­­ decembrie să se desfășoare fazele raională, respectiv regională. Concursul este dotat cu premii în obiecte. Tematica concursului și regulile de participare la concurs au fost difuzate centrelor comunale o dată cu afișul-apunț tipărit îin acest scop, Anul XVII Nr. 4244 SîmbiiS 16 septembrie 1967 4 pagini —* 25 bani LOCUL DE MUNCĂ Muntele îți dă sentimentul mă­reției. Jungla te sperie prin săl­băticia luptei pentru viață. Dar un parc cu alei, cu flori și fin­­tini țîșnitoare te incintă, te re­confortează. Descifrezi în fiecare colțișor o năzuință spre frumos și-l cauți. Și simți nevoia de a năzui tu însuti spre frumos. Am trecut pe la Uzina „Unio“ din Satu Mare și ca de fiecare dată m-am oprit în parcul uzinei. De-ar fi oază, parcul acesta ar n­­e trage poate mulți pelerini. Dar nu oază. In Satu Mare par­curi sunt multe. Cu milioane de flori multicolore, cu iarbă grasă și arbori ornamentali. Iar munci­torii s-au obișnuit cu parcul lor. Parcul acesta este totuși o con­tinuare a frumosului citadin, transplantat aici printre hale. Și dacă într-o bună zi ar dispare, fiți siguri că dispariția lui ar adu­ce o notă de tristețe în uzină. Pentru că el face parte din ceasul de lucru, din pauza de masă, a devenit un element plăcut al lo­cului de muncă al fiecărui mun­citor. Discutam mai demult cu un bă­­trîn lăcătuș sătmărean care a lu­crat aici din primele zile de după război. A fost printre creatorii nucleului din care a crescut uzi­na „Unio“. — Erau condiții grele pe atunci. Lipsă de ateliere, de căldură, de scule. Lucrați totuși cite 12—14 ore pe zi. Din zori și pînă-n noap­te. Ce vă atrăgea? — l-am între­bat. — Perspectiva —— mi-a spus el fără echivoc. Vedeam noua uzi­nă și imaginea ne atrăgea. Eram mîndri că suntem­ părtași la în­făptuirea unui vis, că ne putem vedea materializate eforturile in­tr-un zid nou, intr-un strung nou făcut cu mina noastră, în fiecare realizare în muncă. L-am întîlnit în uzină pe Andrei Vereș, șeful unei echipe de lăcă­tuși de la secția a V-a. —■ Vii cu plăcere la lucru? — l-am întrebat: Și de ce? Omul a rămas pe gînduri, s-a uitat împrejur, a zîmbit. Din hală se auzeau izbiturile de ciocane, comenzile, șuierul specific al a­­paratelor de sudat, uruitul maca­ralelor grele. Și toate zgomotele se țineau, se împleteau și despleteau la intervale neprevăzute și cre­au acea simfonie specifică mun­cii. — Auziți? Asta mă atrage —­ mi-a spus Andrei. Ritmul. Este cea mai veche hală din uzină. Aici s-a născut de fapt uzina. Este rădăcina ei. Au fost ani cînd lu­cram greu, fără nici o instalație de ridicat. Astăzi nu putem con­cepe lucrul fără macarale, dispo­zitive, scule bune. In curînd vom avea o presă pentru presarea axei în tamburul roții de vagon. Se face încă cu ciocanul. Dar nu peste mult va dispare o parte din zgomotul loviturilor de ciocan. Și apoi, avem fiecare echipă locul nostru de muncă. E un fel de prelungire a ordinei de acasă. Iar ordinea, pe lingă mecanizare, e un stimulent în muncă. (Continuare in pag. a 2-a) ION MAȘTEI al Tovarășul Nicolae secretar general al a primit pe primul ministru Republicii Turcia, Süleyman Demirel Ceaușescu, C.C. al P.C.R.. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit vineri la amiază pe primul ministru al Republicii Turcia, Süleyman Demirel, care face o vizită în țara noastră. La întrevedere au participat Ion Gheorghe Maurer, Consiliului de Miniștri, președintele Alexan­dru Boabă, ministrul petrolului, Mihai Marinescu, ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, George Macovescu, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Drînceanu, ambasadorul Româ­niei la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoțit de Ihsan Sabri Cagiayan­­gil, ministrul afacerilor externe, Mehmet Turgut, ministrul indus­triei, Refet Sezgin, ministrul e­­nergiei și resurselor naturale, Kamuran Gurun, ambasadorul Turciei la București, liter Turk­men, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele rela­țiilor bilaterale dintre România și Turcia, s-a exprimat aprecie­rea pozitivă asupra cursului fa­vorabil pe care acestea l-au luat în ultimul timp și dorința co­mună de a le extinde și mai mult în viitor în avantajul ambelor țări. Au fost, de asemenea, discu­tate probleme ale situației inter­naționale, relevîndu-se că legă­turile de colaborare bazate pe principiile independenței, suve­ranității, neamestecului în tre­burile interne între state cu orîn­­duiri politico-sociale diferite con­stituie o contribuție importantă la crearea unui climat propice destinderii internaționale. A fost subliniată, totodată, însemnătatea dezvoltării relațiilor de înțelegere și bună vecinătate între toate ță­rile din Balcani, de pe conti­nentul european și din lumea în­treagă, rolul tot mai mare pe ca­re țările mici și mijlocii sunt che­mate să-l joace în promovarea u­­nor asemenea relații și în soluțio­narea litigiilor internaționale spre binele păcii și progresului. După întrevedere, care s-a des­fășurat într-o atmosferă cordia­lă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, a oferit un dejun în onoarea primului minis­tru al Turciei și a soției sale. Relatări privind vizita pri­mului ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, în Capitală, și în țară, în pagina a 4-a. Tovarășul Chivu Stoica a primit delegația Parlamentului belgian Președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit vi­neri delegația Parlamentului bel­gian, condusă de Paul Struve, pre­ședintele Senatului. Au fost de față Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Na­ționale, Constanța Crăciun, copreședinte al Stat, membri ai Consiliului Consiliului Stat, deputați în Marea Națională, vi­de de Adunare (Agerpres) Prin cîteva unități agricole j LA ÎNCEPUT DE CAMPANIE Perioada optimă de executare a însămînțărilor, în regiunea noas­tră, durează pînă la 20 octombrie. Dacă în acest interval momentul de începere a însămînțărilor da­tele diferă de la o unitate la alta și de la un raion la altul, asupra perioadei a patului lucrărilor de pregătire germinativ, părerile sînt unanime. Ele precizează ne­cesitatea executării acestor lu­crări din timp și de bună calitate. Bazați pe considerentul că pro­ducția de grîu este condiționată de respectarea epocii de insămîn­­țare, ne-am orientat asupra con­semnării preocupărilor actuale existente în acest sens în cîteva cooperative agricole de producție. La cooperativa agricolă din Seini, convorbirea avută cu pre­ședintele acesteia, Ioan Țînțaș, a avut darul să „clarifice" noțiu­nea de teren pregătit. Din spusele dînsului a reieșit că o suprafață de 285 hectare, din 375 planificate a se însămînța, este gata pregăti­tă. Numai că tovarășii de la Seini consideră teren pregătit toate ară­turile discuite o singură dată. Nu este suficient însă deoarece ma­șina de semănat nu poate intra pe un astfel de teren, fără ca acesta să fie discuit din nou. Se cunoaște acest lucru la Seini prea bine și se mai știe că orice te­ren pregătit trebuie să stea pen­tru o ușoară tasare cel mult 10 zile înaintea însămînțării. Cu toate acestea mărturisit că azi președintele ne-a discutește și mîine îl seamănă. Greșită concep­ție pentru situația actuală, pentru care o parte de răspundere poar­tă și inginerul cooperativei, tova­rășul Aurel Pop. La o recentă analiză ce a avut loc la Șomcuta Mare s-a preci­zat că principalele cauze care au generat producția de 884 kg grîu la hectar în medie pe raion sunt acelea legate de nerespecta­­rea epocii de însămcințare, de sla­ba­ calitate a lucrărilor de pregă­tire a terenului. Puși în situația de a evita neajunsurile, cunoscute prea bi­ne de acum, cooperatorii de aici desfășoară o muncă vastă de pre­gătire a terenului. Printre cei care stau bine cu pregătirea terenului sunt coope­ratorii din Mireșu Mare. Sub în­drumarea tehnică a inginerului An­drei Băican, ei au reușit să pre­gătească mai bine de 70 la sută din suprafața stabilită a se însă­­mința. Cu totul altfel se prezintă lucrurile la cooperativa din Ardu­­sat. Din mărturisirile mecaniza­torului Ioan Ch­itu, aflăm că el este primul care disculește în a­ceastă toamnă la Ardusat. Celelal­te două discuri stau în brigadă și așteaptă dispozițiile de a intra la lucru. In raionul Cehu Silvaniei doar 5 la sută din suprafața ce se va însămînța în această toamnă fost pregătită pînă în 11 septem­a­brie. La Sălsig, pe unica parcelă pre­gătită pentru seamănat, denumită „Mocira Gîrdanilor", se aflau 3 tractoare. Restul de 10 tractoare erau împărțite cite unul, cel mult două, în fiecare brigadă. Am vi­zitat 3 tractoare. Unul discuta înaintea mașinilor de semănat, altul stătea în marginea parcelei cu mașina după el și aștepta să-i aducă brigadierul Vasile Dumitraș doi oameni pentru deservirea ma­șinii. Era ora 12 și nici vorbă de oameni. Cel de-al treilea tractor, condus de Alexandru Racoveanu, însămînța grîu. Dar ce fel de (Continuare in pag. a 2-a) LITERATURĂ, ARTĂ Concursul și Festivalul Internațional „George Enescu" Pe teme ale folclorului literar maramureșean Atelier plastic: Tradiții vechi, forme noi Versuri de Gheorghe Chivu, Vasile Verneciuc și A. Gorscovo. O schiță de Vasile Gaftone La tragerea Loto pentru auto­turisme din 5 septembrie a.c. s-au atribuit în total 25 de ma­șini în afara celor 12.028 premii în bani. Printre norocoșii care au devenit posesori de autotu­risme în urma participării la a­­cest concurs se numără și doi sătmăreni. Astfel, Gherman Va­sile Nicolae a cîștigat un auto­turism „Skoda 1.000 M.B.", iar Pop Victor un autoturism „Fiat 850“. înnoiri la­­ înfrățirea. In urma reparațiilor capitale ce se execută în prezent la moara „înfrățirea" din Baia Mare, întrea­ga linie a procesului tehnologic va avea o nouă înfățișare, ea ba­­zîndu-se pe o diagramă de mă­­ciniș care evită încrucișările. Se introduc utilaje noi, printre care o mașină de spălat grîu, 8 eleva­toare, aparate pentru procentaj (repartizează griul, în procesul de producție, după calitate), se construiesc silozuri din cărămidă armată, iar în locul vechilor ci­cloane se vor monta microciclo­­nete, capabile să absoarbă în în­tregime praful din grîu fără a-l împrăștia în preajma clădirii. In ansamblu, aceste lucrări vor determina îmbunătățirea sub­stanțială a calității produsului, realizarea a 3 sortimente — în loc de două ca pînă a­­cum — de făină, precum și creș­terea capacității de producție de la 55 tone, la 70 tone în 24 de o­­re. Evident, și produsele făinoase care se vor fabrica din materia primă pregătită aici vor fi cali­tativ mai bune. Miine, 17 septembrie, se va consuma ultimul act al fazei re­gionale a celui de-al VIII-lea Con­curs al formațiilor artistice de a­­matori. Confruntarea talentelor va avea loc la Sighetul Marmației, cu participarea artiștilor amatori din raioanele Sighet și Vișeu pro­movați cu prilejul fazelor anteri­oare. Printre formațiile corale ce se mențin în concurs se numără cele ale căminelor culturale din Moisei și Rona de Sus, corul „Ma­drigal" și cel mixt al Casei de cultură din Sighetul Marmatiei, care au lăsat o bună impresie pu­blicului cu ocazia intîlnirilor an­terioare. Alături de alte brigăzi artistice din această zonă vor concura duminică și cele ale Ca­sei de cultură și Fabricii de alca­­loizi din Vișeu, întreprinderii „Maramureșeană“ și Clubului fo­­restier din Sighetul Marmației. Vor fi prezente, de asemenea, an­samblurile folclorice din Vișeu de Jos și Vișeu de Sus, orchestra semisimfonică a Casei de cultură Concursul artiștilor amatori din Sighetul Marmației și cea de mandoline din Rona de Sus, for­mațiile de dansuri din Poienile Glodului, Birsana, Berbești, Bistra, precum și numeroși soliști vocali și instrumentiști. Controlul anual al împăduririlor lui Lucrătorii din secto­silvic fac anual sondaje pe terenurile împădurite în anii pre­cedenți pentru a con­stata gradul de prin­dere și dezvoltare a culturilor. La Ocolul silvic din Baia Mare, controlul anual al îm­păduririlor a fost e­­xecutat anul acesta pe circa 8.000 hectare, ceea ce a impus rea­lizarea a 600 de piese de control. Rezultate­le obținute pe această cale evidențiază o reu­șită a culturilor proporție de 95 la su­în­tă, fiind apreciată ca foarte bună procentajul de fată de prin­dere obținut altă dată. La începutul aces­tei luni acțiunea de verificare s-a extins și în pepiniere asu­pra chiar materialului să­­necesar aces­tor împăduriri. In­ pepinierele Valea Bor­­cutului, Zaricet, Vîl­­cele, Fulger, Valea Neagră, Blidari Lacul Pin­tea se con­si­stată o bună produc­tivitate pe specii, indicatorii fiind rea­lizați în întregime. Materialul săditor es­te apt pentru planta­re, acțiune care va începe în primăvara anului viitor. „Sinceritatea și realismul au cîștigat la Kinshasa“ Intervențiile șefilor de dele­gații, schimburile de vederi — atit cele din sala reuniunii, cit și cele prilejuite de contactele separate intre participanți — au avut drept urmare adoptarea unor rezoluții străbătute de spirit realist. Ele constată reali­tatea de astăzi a Africii, evi­dențiind necesitatea ca popoa­rele acestui continent să-și spo­rească eforturile in lupta îm­potriva colonialismului și să-și lărgească colaborarea, atit pe plan african, cit și în cadrul or­ganismelor internationale. s. In legătură cu situația din Rhodesia, participanții au hoto­rit să creeze un comitet de ex­perți militari, destinat să ajute efectiv lupta patrioților rhode­­sieni împotriva regimului ra­sist de la Salisbury. Este o ho­­tărire care reflectă viziunea ac­tuală a statelor africane potrivit căreia principala forță de șoc împotriva rasiștilor rhodesieni rămîne însuși poporul Zimbab­we. Partidele politice ale ne­grilor rhodesieni — Z.A.P.U. și Z.A.N.U. — urmează, așa cum s-a convenit la Kinshasa, să primească de acum înainte un sprijin măsura financiar mai mare, pe lărgirii frontului de luptă patriotic din Rhodesia. Tribuna O.U.A. a fost folosită și de această dată pentru a se stigmatiza politica de apartheid a Republicii Sud-Africane, ac­țiunile inumane ale colonialiș­tilor portughezi in Angola, Mo­­zambic, Insulele Capului verde A. DUMITRESCU (Continuare in pag. a 4-a). 1

Next