Pentru Socialism, februarie 1968 (Anul 18, nr. 4361-4385)
1968-02-14 / nr. 4372
L [ Anul XVIII nr 4372 Miercuri 14 februarie 1968 4 pagini — 25 de bani PREMISELE DEZVOLTĂRII RELAȚIEI CERCETARE științifica -PRODUCȚIE ÎN INDUSTRIA MINIERĂ MARAMUREȘEANĂ In stadiul actual de dezvoltare a economiei, realizarea producției materiale cu parametri tehnicoeconomici tot mai înalți este de neconceput fără o organizare temeinică, fără o cercetare științifică fundamentală și aplicativă dusă la un nivel superior. Stabilind liniile de dezvoltare în perspectivă a economiei noastre, Conferința Națională a P.G.R. pune în fața cercetătorilor științifici, a inginerilor și tehnicienilor din producție sarcini deosebit de importante în domeniul perfecționării proceselor tehnologice, al valorificării complexe și complete a bazei de materii prime, al organizării științifice a producției și a muncii. In pagina a 3-a prezentăm cîteva aspecte ale dezvoltării cercetării științifice miniere, liniile principale care stau la baza unei acțiuni de mare amploare duse în comun de oamenii de știință și de specialiștii din unitățile miniere în vederea soluționării pe baze științifice a problemelor care stau în fața industriei miniere din Maramureș. «■mmmmmm Combinatul „1 Mai" din Satu Mare expediază lunar beneficiarilor importante cantități de produse. ȘTAFETA FEROVIARĂ . In zilele acestea Complexul C.F.R. Satu Mare cunoaște mare efervescență. Apropierea aniversării a 35 de ani de la luptele ceferiștilor și petroliștilor creează o atmosferă entuziastă. Succesele obținute sunt edificatoare, dar dincolo de ele se află creatorii lor — feroviarii — care, într-un ritm de ceasornic, așa după cum este de altfel tradiția, fac ca transportul feroviar să-și păstreze cadența caracteristică. instalie vin și pleacă trenuri. Acarul Gheorghe Tătăran ori revizorul de ace Nicolae Oros privesc trenurile care trec prin fața lor, urmăresc atent fiecare trepidație, fiecare schimbare de macaz. Pe liniile a 2-a, a 3-a, a 5-a manevranții din partida lui Vasile Șuta 11 vagoanele, repartizează descompun și compun trenuri, iar în fiecare mișcare urmăresc reducerea timpului de staționare. Ageri, conștiincioși, manevranții Ioan Cherestin și Cornel Măcican sunt cunoscuți în stație ca dușmani ai timpului mort. Deviza lor e fructificarea fiecărui minut. Și o respectă întocmai. O legătură strinsă există între personalul de la mișcare și cel de la depou. Augustin Iștoc, mecanic de locomotivă, și Andrei Tincu, fochist, îngrijesc locomotiva „ca pe ochii din cap" și n-o lasă să se odihnească pînă cînd nu-i verifică toate supapele, tot aparatajul. Curse cu supratonaj, trenuri ce trebuie să ajungă la destinație la timpul oportun, indiferent că-i ploaie ori zăpadă, vint ori ger. File de reporter Francisc Marto, Nicolae Rit, de locomotivă, mecanici Ignat Amfaș, Alexandru Gabor, tobiști de la acest depou, își prefigurează portretele In goana cailor putere. — Dă-i cărbuni, satul meu, dă-i cărbuni! Și mecanicul scrutează zarea, privind în același timp paralelele de fier din față și acele ceasornicului, agățat undeva în marchiză... Fochistul se conformează. Din cînd în cînd se aude repetat același cuvînt. — Liber! — Liber! Un impiegat de mișcare, fie el Iuliu Pereni sau Nicolae Șandor, luminează o foaie de parcurs, ridică paieta și cu mina la chipiu salută pornirea trenului. Acari, revizori, manevranți, mecanici și fochiști, impiegați de mișcare. Portrete cunoscute. Necunoscuți privirii călătorilor râmin feroviarii din depou, acei care întrețin și repară locomotivele, acei care se îngrijesc și in care mecanicii au o mare încredere. Montatori ca Ioan Călăian, Emeric Pop, Ernest Demeni, cazangiul Alexandru Vanele și alții sînt tovarășii cei mai apropiați ai mecanicilor și fochiștilor. Cînd o locomotivă se află în reparație ei ii reduc timpul de imobilizare, prezentându-și cartea de vizită o dată cu realizările colectivului. Și dacă portretele înfățișate în mișcarea lor, cunoscute ori anonime, își aduc contribuția la realizarea sarcinilor, merită amintit un om mic de statură, vioi, glumeț și săritor la nevoie care, după 43 de ani munciți, a ieșit în zilele acestea la pensie. Este vorba de șeful spălător al cazanelor de locomotive, Ioan Vida. Fiul lui, Petru Vida, mecanic de locomotivă, a preluat ștafeta feroviară cu același entuziasm și poate că Mihai, elev în clasa a IX-a, va porni tot pe această cale. ■ AL. POIENARU i Activitatea colectivă — imperativul muncii consiliului de conducere Rezultatele economice ale Cooperativei agricole de producție din Tășnad din anul trecut reliefează existența unei diferențe în minus de peste 600.000 lei între veniturile generale realizate și cele planificate. Darea de seamă a consiliului de conducere, prezentată la recenta adunare generală a membrilor cooperatori, și discuțiile purtate au analizat cauzele care au determinat acest dezechilibru și au prezentat propuneri menite să ducă la lichidarea neajunsurilor. Critica adusă de membrii cooperatori n-a ocolit pe acei membri cooperatori care nu participă regulat la muncă, nici pe membrii consiliului de conducere care nesocotesc principiul muncii colective și nu se achită de sarcinile ce le sunt încredințate, dar nici pe cadrele de specialiști al căror aport se materializează destul de anemic. De mai multi ani, spunea cooperatorul Vasile Emili, adunarea generală îi învestește pe 19 membri cooperatori să conducă treburile unității noastre, însă de tot atîta timp unii dintre ei sînt simpli figuranți In consiliul de conducere și majoritatea sarcinilor se sparg în capul președintelui și al inginerului. Aceștia, la rândul lor, în loc să găsească forme pentru a asigura o muncă colectivă, adoptă de cele mai multe ori soluții pripite, mai puțin gîndite, ba chiar de compromis și astfel treburile nu pot merge bine. Nu l-am văzut niciodată pe tovarășul Anton Gozner, președintele supărat pe cooperativei, faptul că toate treburile îi revin spre rezolvare lui, și pentru aceasta cred că nu este bine înțeleasă importanța deosebită a muncii colective. Nerespectarea piului conducerii princicolective, a valorificării propunerilor cooperatorilor și neatragerea unui număr cu mai mare de membri cooperatori în rezolvarea sarcinilor de producție reduc posibilitatea lărgirii sferei de influență în conducerea activității de zi cu zi și favorizează menținerea unei atmosfere de comoditate. Pierderile de produse și venituri bănești în asemenea situații sunt inevitabile și repercusiunile neplăcute. In cooperativa noastră, a spus Florian Flonta, șef de echipă la brigada pomicolă din satul Raț, membrii consiliului de conducere nici nu știu cu ce trebuie să se ocupe. In primăvară, o comisie repartizat pășunile pentru animalele cooperativei și ale membrilor cooperatori. Netinută în a Ing. M. POP (Continuare in pag. a 2-a) Ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Constanta Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Huditeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs și Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de loop pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naționale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituție, precum și proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuțiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe tovarășul V. Koucky în zilele de 12 și 13 februarie, tovarășul V. Koucky, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie în țara noastră, la invitația C.C. al P.C.R. Marți dimineața, oaspetele a fost primit de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R.S. Cehoslovace la București, și J. Sedivy, adjunct al șefului secției internaționale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In timpul șederii în România tovarășul V. Koncky a avut convorbiri cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Mihai Dalea. La convorbiri au participat tovarășii Vasile Vlad, șeful secției relațiilor externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R.S. Cehoslovace la București, J. Sedivy, adjunct al șefului secției internaționale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia, și E. Ujvary, activist la secția internațională a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In cursul întîlnirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească, s-a făcut un schimb de păreri asupra dezvoltării relațiilor de prietenie dintre cele două partide și state, precum și asupra unor probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale. ★ Marți după-amiază tovarășul V. Kouchy s-a înapoiat la Praga, Seraliștii la jumătatea anului școlar de unele înlesniri, în sensul repartizării lor în schimburi adecvate orarului liceului. Adevărat este că nu peste tot se face cu discernămînt acest lucru. Am insistat asupra acestor elemente pentru a sublinia și cu acest prilej răspunderea cerului de la seral față de rezultatele la învățătură, atît cele proprii, cît și ale clasei sale. De ce? Vom încerca să explicăm în cele ce urmează. Nu demult s-a încheiat primul semestru al anului școlar la liceul seral. Care sînt rezultatele primei jumătăți de an la Liceul seral din Baia Mare? Tovarășa directoare Rozalia Șandru ne mărturisește cu dezamăgire că față de anii trecuți situația e mult mai slabă. La 1 septembrie 1967 erau înscriși 738 de elevi repartizați în 21 de clase, din care în cursul semestrului au plecat 120 (din care 50 cu peste 100 absențe nemotivate, 53 n-au putut motiva nici cel puțin 30 de absente). Din cei rămași in școală n-au promovat semestrul decit 287, adică 45,99 la sută, 338 fiind căzuți (159 la un obiect, 94 la două obiecte, iar 75 la 3 sau mai multe obiecte). Mai toți profesorii invitați să-și exprime opinia asupra situației nesatisfăcătoare sus-pomenite au început prin a sublinia ca primă cauză frecventa slabă la o orele de curs a unor elevi. La aceasta se asociază studiul individual superficial, fluctuația mare a elevilor din fiecare clasă (in unele au mai rămas doar 7—8 elevi veniți de la Început, restul adăugîndu-se colectivului pe parcurs, din care în clasa a XI-a intre 12—17), precum și faptul că intre cei nou veniți se află elevi cu o întrerupere a studiilor de pînă la 8 ani. „După cum vă este cunoscut — spunea directoarea R. Șandru — ca pretutindeni, și aici cadrele didactice repartizate să predea ore la seral au o îndelungată muncă la catedră au acumulat experiență in înșichegarea colectivelor de elevi, insă întîmpină greutăți pe care nu le pot înlătura numai cu sprijinul școlii. La începutul anului școlar am fost nevoiți GH. SUSA (Continuare în pag. a 2-a) Seara ,sec dl, tinerii umnhi sălile de clasă ale Liceului seral din Baia Mare stimulați de dorința de a adăuga un spor de instrucție culturală celei profesionale. Coborîți de pe schele sau de la volan, ieșiți cu citeva ore mai înainte din adincurile minei ori părăsind instalațiile de purificare a metalului, seraliștii reintră cu elan in rolul de ucenici pasionați ai unor subtile și ademenitoare formule de cunoaștere a vieții materiale și spirituale. A fi servaist înseamnă in primul rind, a fi luat decizia de a sacrifica în cei 4 ani de școală o bună parte din timpul disponibil, în afara orelor de serviciu, în scopul pregătirii cu conștiinciozitate pentru însușirea cunoștințelor prevăzute in programa de învățămint, renunțarea benevolă la numeroase preocupări de ordin distractiv. In al doilea tind, întreprinderile și instituțiile ai căror salariați tineri frecventează aceste cursuri sunt datoare să le cree Olimpiada albă în cea de-a 8-a zi Citiți amănunte in pag. a 4-a. Plecarea tovarășului Franz Muhri Marti dimineața a părăsit Capitala tovarășul Franz Muhri, președintele Partidului Comunist din Austria, care, la invitația C.C. al P.C.R., a făcut o vizită prietenească în țara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Central al Partidului Comitetului Comunist Român, Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., de activiști de partid. (Agerpres). Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Republicii Populare Polone la București La 13 februarie a.c. președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Polone la București, Jaromir Ocheduszko, în legătură cu prezentarea scrisorilor de acreditare. Cu acest prilej, Nicolae Ceaușescu și Jaromir Ocheduszko au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Populare Polone, Jaromir Owieduszko. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare și la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, prim- adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii Populare Polone a fost însoțit de membri ai ambasadei. (Agerpres). COMENTARIUL ZILEI Dezbaterile generale se apropie de sfîrșit La a doua conferință a Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare a început o nouă săptămână de dezbateri. Este săptămâna în care prima etapă a conferinței — discuțiile generale — se vor încheia, urmînd ca apoi centrul de greutate să se mute în cele cinci comitete de lucru. Din luările de cuvînt de pînă acum se conturează un tablou general al problemelor pe care le ridică în prezent comerțul mondial și căile prin care ar putea contribui la dezvoltare. Pe prim plan apare decalajul crescînd între țările industrializate și statele în curs de dezvoltare. Statisticile citate în cuvîntările mai multor delegați confirmă că țările în curs de dezvoltare nu au putut atinge ritmul minim anual de creștere de cinci la sută, stabilit de Adunarea Generală a ca obiectiv al deceniului O.N.U. dezvoltării (1960—1970). In numeroase țări în curs de dezvoltare, ritmul mediu anual din acest deceniu nu a depășit 2,7 la sută. Ponderea tinerelor state independente în comerțul internațional s-a diminuat continuu, respectiv de la 25 la sută în 1955 la 21 la sută în 1960 și apoi la 19 la sută în 1966. După o ușoară ameliorare în 1963—1964, foarfecă (raportul între prețurile prețurilor materiilor prime exportate de țările în curs de dezvoltare și prețul produselor industriale importate de ele) afectează tot mai mult economia dezvoltarea statelor în curs de S-a înregistrat o netă agravare a condițiilor de colaborare financiară între țările capitaliste avansate și lumea a treia, dobînda a devenit mai ridicată, iar termenul de rambursare a creditelor externe s-a scurtat. Pentru o bună parte a lumii a treia, problema datoriei externe este cauza unei evidenteroase țări îngrijorări. In numeaceasta reprezintă ION PUTINELU trimisul special Agerpres la Delhi (Continuare în pag. a 4-a) JL1