Pentru Socialism, octombrie 1968 (Anul 18, nr. 4568-4594)

1968-10-18 / nr. 4583

PROLETARI IVN TOATE TARILE, UNITI­VUL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN MARAMUREȘ Anul XVIII nr. 4583 Vineri 18 octombrie 19 ©8 4 pagini — 30 de bani IDEIEI VIZITEI COMI­H DE mill SI­DE Sill II list Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la adunarea oamenilor de cultură din Iași Stimați tovarăși. La mitingul de astăzi m-am re­ferit la cîteva probleme care con­sider că, preocupînd întregul nos­tru popor, muncitori, țărani, inte­lectuali, preocupă deopotrivă și intelectualitatea din Iași. Am ascultat cu deosebită plă­cere cuvîntul reprezentanților in­telectualității ieșene. In tot­ ceea ce ați spus, tovarăși, vedem o ex­presie a Încrederii dv. in politica marxist-leninistă a partidului nos­tru, o expresie a hotărîrii inte­lectualității ieșene ca, alături de întreaga noastră intelectualitate, să-și aducă contribuția la înfăp­tuirea programului de desăvîrșire a socialismului în România. S-au ridicat și o serie de probleme pe care le-au­ dori realizate. Ele o­­glindesc preocupările celor care lucrează în diferitele sectoare ale cercetării științifice, ale creației literar-artistice de a dezvolta ac­tivitatea lor, de a valorifica din plin forțele intelectuale mai de care dispun orașul și județul dv. Nu am de gînd, și vă rog să nu-mi luați în nume de rău ceasta, să răspund imediat la pro­­­­blemele ridicate astăzi; ele nece­sită studiu, o analiză atentă, pen­tru a vedea posibilitățile existen­te pentru realizarea lor și, poate, la unele, și oportunitatea realiză­rii. Este justificată dorința, pe ca­re noi o apreciem, a intelectuali­lor ieșeni de a nu rămîne în ur­mă în nici un sector, de a fi la înălțimea activității tumultoase desfășurate în patria noastră pen­tru dezvoltarea științei și culturii. Este adevărat, Iașul are tradiții științifice și artistice, vechi In aceste domenii a dat oameni de valoare care constituie o mîndrie a poporului nostru. Nu este desi­gur ușor să asiguri continuarea a­­cestor tradiții, dar mai cu seamă să ridici activitatea științifică și culturală, folosind tradiții bune, la nivelul cerințelor de astăzi ale științei și culturii, la nivelul exi­gențelor pe care partidul, poporul nostru le pun în fața intelectua­lității. Noi, conducerea partidu­lui și statului, dăm o apreciere deosebită activității desfășurate de intelectualitatea ieșeană în do­meniul învățământului. Intr-ade­văr, aici, în acest puternic centru universitar al României, se obțin rezultate bune. Mii și mii de ab­solvenți ai învățămîntului tehnic și universitar contribuie, alături de specialiștii care învață în alte centre ale țării noastre, la desă­­vîrșirea operei de construcție so­cialistă. Aș dori să folosesc cest prilej pentru a exprima cor­­­­pului didactic, tuturor tovarășilor care lucrează în domeniul pregă­tirii tineretului- cele mai calde felicitări pentru munca pe care o depun și urări de noi succese în activitatea lor. (Aplauze). Se desfășoară în Iași o intensă activitate în domeniul cercetării științifice. Și în acest sector Iașul se poate mîndri cu o serie de re­zultate pozitive. Dar noi conside­răm că trebuie să se depună e­­forturi și mai mari pentru a fo­losi pe deplin potențialul științi­fic din Iași, puternicul corp de oameni de știință de aici, pentru a organiza mai bine cercetarea științifică în cadrul învățămîntu­­lui superior. Și în acest domeniu trebuie nu numai continuate tra­dițiile progresiste, ci și sporit a­­portul concret la dezvoltarea știin­ței românești contemporane. Este, de înțeles, tovarăși, că opera pe care nooi o înfăptuim — construi­rea societății socialiste — nu poa­te să fie dusă la bun sfîrșit fără a pune la temelia ei tot ceea ce omenirea a creat mai bun în toa­te domeniile de activitate, și în primul rînd în domeniul științei. Astăzi, cînd suntem­ martorii celui mai uriaș progres al științei, ca­re schimbă în mod radical nenu­mărate concepții, care creează o­­rizonturi noi, nebănuite, a nu cer­ceta, a nu te strădui să duci mai departe cunoașterea, a nu te pu­ne în serviciul progresului mate­rial și spiritual înseamnă a te condamna celei mai grave rămî­­neri în urmă. Or, noi, comuniștii, ne-am propus să construim socie­tatea cea mai avansată din lume. De aceea trebuie să facem totul pentru a stăpîni ceea ce știința a creat mai bun, de aceea oame­nii noștri de știință trebuie să fie creatori, să contribuie la progre­sul general al științei. (Aplauze). Iată de ce, tovarăși, nu este sufi­cient să vorbim de Petru Poni sau de alți oameni de știință din trecutul Iașilor. Trebuie să ne propunem să avem nu unai, zeci de Petru Poni, zeci de ma­ri tematicieni și fizicieni de valoare, Iașul poate face aceasta. La a­­ceastă muncă cheamă partidul nostru și pe intelectualii din Iași. (Aplauze puternice, prelungite). Noi dezvoltăm o industrie mo­dernă în Iași. Dacă m-aș referi numai la chimie, în curînd va in­tra aici în funcție un mare com­binat modern, puternic, cu teh­nologie importată. Dar oare, to­varăși, va trebui să fim nent tributari ai importului perma­de tehnică și de creație științifică? Nu, trebuie să ne propunem ca, pe baza progreselor pe care le-am obținut în dezvoltarea­ forțelor de producție, să ducem mai departe noi înșine cercetarea științifică, să valorificăm la o scară mai lar­gă creația oamenilor noștri de știință. Avem mulți oameni de știin­­­ță valoroși. Și în străinătate sunt mulți români fruntași în cerceta­rea științifică modernă în chi­mie, în electronică. Noi dorim ca și dv., oamenii de știință din Iași, să fiți permanent un detașament de frunte al științei (Aplauze). Aceasta este românești, valabil și pentru alte sectoare de activi­tate spirituală. Avem intr-adevăr un trecut frumos în creația litera­ră ieșeană. Să-mi fie permis să adaug că astăzi nu putem spune că suntem­ în Iași la înălțimea a­­cestui trecut. Avem unele rezul­tate bune. Dar considerăm că tre­buie să lucrăm în așa fel nicit să avem rezultate și mai bune, ca din rîndurile intelectualității ieșe­ne să se afirme cu­ mai mulți ur­mași demni ai lui Vasile Alecsan­­dri, Eminescu, Sadoveanu, Crean­gă,. Oare oamenii de creație de astăzi nu au ce să scrie, nu au de unde să se inspire? Dimpotri­vă, în afară de munți, de păduri, de cîmpii, de" rîuri, avem înfăp­tuiri sociale pe care nu le-au" cu­noscut înaintașii noștri și care aș­teaptă de la creatorii de astăzi din Iași, ca și din București, și din restul țării­ să le redea toa­tă măreția lor. Artiștii au datoria să lase scris urmașilor, veacuri, mărturii despre ceea peste ce au fost în stare să creeze oame­nii, constructorii socialismului, despre ceea ce au fost în stare să realizeze oamenii de litere și de arte de azi. Ei trebuie să se întreacă cu înaintașii, să făureas­că opere mai valoroase decât a­­ceștia. Faptele mărețe săvârșite de clasa noastră muncitoare, de țără­nime, de intelectualitate sub con­ducerea partidului, întruchipate în opere pot deveni un tezaur de înarmare spirituală, de mobiliza­re a întregului popor la marea o­­peră de edificare a României so­cialiste. (Aplauze puternice). Avem mîndria de a fi partici­panți activi ai marilor transfor­mări care au loc în patria noas­tră, ai politicii externe promova­te de partidul și guvernul nostru. Cu toții ne mîndrim atunci cînd în țară sau în străinătate priete­nii noștri din țări socialiste și din alte țări apreciază ceea ce facem noi. Oare oamenii noștri de ar­tă, de cultură nu trebuie să se inspire din aceste realizări, nu trebuie să le redea în cuvinte meșteșugite care să nu „sune nu­mai din coadă" și care să înflă­căreze, să mobilizeze la luptă? Iată ce cerem noi de la creatorii de astăzi. Ideologia noastră mar­­xist-leninistă, materialismul dia­lectic și istoric — concepția parti­dului nostru despre lume și via­ță — dau o asemenea perspecti­vă filozofică, istorică, incit tre­buie numai bine înțelese și bine folosite pentru a genera opere la înălțimea gîndirii clasei noastre muncitoare, la înălțimea politicii partidului nostru. Iată ce cerem noi de la oamenii de creație. (A­­plauze puternice). Țelul suprem al politicii noastre (Continuare în pag. a 4-a) PAGina 5 , LA VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ȘI DE STAT ÎN JUDEȚUL BOTOȘANI După cum s-a mai anunțat, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu și Georghe Stoica, care au făcut în cursul zilei de miercuri o vizită la Iași, s-au întîlnit după-amiază cu intelectualii municipiului, în sala Filarmonicii de­­ stat „Mol­dova".­­Cu acest prilej au luat cuvîn­tul tovarășii Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului județean Iași al P.C.R., preșe­dintele Consiliului popular județean, acad. Cristofor Simio­­nescu, rectorul Institutului poli­tehnic „Gheorghe Asachi", prof. dr. docent Mircea Petrescu-Dîm­­boviță, directorul Institutului de istorie și arheologie al Filialei din Iași a Academiei, pictorul Dan Hatmanu, prof. dr. Cons­tantin Negoiță, prof. dr. Cons­­­tantin Corduneanu, poetul Cor­­neliu Sturza și Alexandru Hu­­­sar, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Primit cu puternice și înde­lungi aplauze, în încheierea întîlnirii a luat cuvîntul tova­rășul Nicolae Ceaușescu. Cu­vîntarea secretarului general al C.­C. al P.C.R., ascultată c­e un deosebit interes de cei pre­zenți, a fost subliniată în repe­tate rînduri de puternice aplau­ze. Intîlnirea a prilejuit o vibran­tă manifestare a adeziunii oa­menilor de știință, artă și cultu­ră din Iași la politica internă și externă a partidului nostru. Cei prezenți și-au exprimat ho­­tărîrea fermă de a spori efor­turile în educarea tinerei gene­rații, pentru dezvoltarea științei, artei și culturii în scopul înflo­ririi continue a României socia­liste. Seara,­­ conducătorii de partid și de stat au asistat la un spec­tacol folcloric susținut de co­lectivul Teatrului Național „Vasile Alecsandri" și de an­sambluri artistice locale. La ieșirea din teatru, mii de ieșeni au întîmpinat pe tovară­șii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și pe ceilalți conducători de partid și de stat cu urale și ovații. In fața statuii lui Ștefan cel Mare a avut loc un scurt mo­ment evocator al gloriei Moldo­vei. Actorul Teofil Vîlcu, de­ la Teatrul Național, a rostit cu­vintele de neuitat ale marelui voievod Ștefan, din piesa lui Delavrancea „Apus de soare" : „Moldova este a urmașilor, a urmașilor urmașilor voștri, in veacul veacurilor". Corul a pre­­luat aceste cuvinte emoțio­nante, în mijlocul nesfîrșitelor (Continuare în pag. a 4-a) In secția de electroliză a cuprului de la Combinatul chimico-meta­lurgic din Baia Mare. Consfătuire Miercuri, a avut loc la sediul Comitetului municipal de partid Baia Mare o consfătuire orga­nizată de Editura politică, cu cititorii. Din partea Editurii politice a vorbit tovarășul Sergiu Săraru înfățișînd aspecte din munca editurii. Participanții la consfătuire — activiști de partid, propagandiști, profesori, au apreciat pozitiv activitatea editurii și au făcut o seamă de propuneri privind planul edito­rial pe anul 1969. Ansamblul de estradă al Com­binatului chi­­mico-metalur­­gic „Gheorghe Gheorghiu-De­j" din Baia Ma­re s-a­­ înapo­iat zilele aces­tea dintr-un turneu pe care la întreprins la Sighetul Mar­­mației, Vișeul de Sus și Bor­­șa, unde a sus­ținut mai mul­te cu reprezentații „Concert... combinat". Membrii an­samblului au prezentat peste 30 de specta­cole în depla­sare, la care au luat parte a­­proape 10.000 de spectatori. Ferestre din elemente prefabricate Poligonul de prefabricate din Baia Mare a început fabricația de serie a ferestrelor din elemente prefabricate. Pe lângă faptul că introducerea aces­tora în fabricație contribuie la eco­nomisirea unor mari cantități de cherestea și laminate metalice, ele pre­zintă și alte avantaje economice. Au o durată mai lungă de întrebuințare, rezistă mai bine la acțiunea corozivă a agenților chimici. Utilizarea aces­tora, pe scară industrială, a și înce­put. Numai la halele întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii con­struită la Târgu Lăpuș, întreprinde­rea industrială „Iza“ din Vișeul de Sus și în unitățile industriei minie­re din județ­ au fost folosite peste 100 asemenea ferestre. Noi apartamente De la începutul acestui an, la Baia Mare, Sighetul Marmației, Baia Sprie și Cavnic, constructorii au dat în folosință peste 900 de apartamente, cu o suprafață loca­­tivă de aproape 30.000 m.p. Complex sportiv Pe un teren viran si­tuat de-a lungul străzii Gheorghe Șincai, în municipiul Sighetul Mar­­m­ației au început lu­crări pentru amenajarea unui nou complex spor­tiv, care va dispune de terenuri de volei, tenis și baschet. El se ame­najează prin munca vo­luntară a tinerilor din localitate, urmînd să fie dat în folosință la înce­putul lunii noiembrie. Schimb de experiența Comitetul județean Maramureș al U.T.C., în colaborare cu Di­recția agricolă județeană, a or­ganizat zilele trecute la labora­torul pomicol din Baia Mare un schimb de experiență cu tineri pomicultori din 15 cooperative a­­gricole în care se vor "înființa în acest an noi plantații de pomi. Vizitarea laboratorului, expuneri­le și discuțiile pe tema „înființa­rea livezii de pomi de tip inten­siv" au prilejuit un rodnic schimb de experiență. Achiziții muzeistice Colecțiile de ar­tă și etnografie ale Muzeului ju­dețean s-au îmbo­gățit anul acesta cu încă 100 de piese. Din seria noilor achiziții fac parte: obiecte de îmbrăcăminte rea­lizate în gospodă­rii casnice țără­nești, ceramică, obiecte lucrate in lemn, diferite pro­duse textile, icoa­ne pictate pe sticlă, datînd din seco­lele XVIII—XIX, tablourile; „Na­tură statică“ de Martin Katz și „Pești“ de Ion Gheorghiu etc. Stagiunea Teatrului de stat din Baia Mare s-a deschis asea­ră cu premierea comediei „Opi­nia publică" a cunoscutului dra­maturg român, Aurel Baranga. Din distribuție fac parte : Mir­cea Graur, Ecaterina Sandu, Vir­­gil Fătu, Gheorghe Lazarovici, Radu Dimitriu, Teofil Turturică și alții. Regia artistică aparține lui Marius Popescu, iar scenografia Tatianei Uleu de la Teatrul de stat din Oradea. Spectacolul s-a bucurat de suc­ces. La însămînțări S­e cer măsuri energice Vremea este caprici­oasă. Au fost însă și multe zile frumoase cînd s-a putut lucra din plin și totuși în unele coo­perative agricole abia au început se. La Rogoz, însămînțări- Dămăcu­­șeni și Suciu de Jos, de pildă, numai în ziua de 16 octombrie s-au însă­­­­mintat primele hectare cu grîu. — Am fost ocupați cu strînsul cartofilor, ne spunea inginerul lac Andronache de Nico­la Rogoz și natural (!?) că însămînțările au rămas pe planul doi. — Nu am avut teren eliberat, argumentează inginerul Valentin Bo­­cănescu de la Suciu de Sus. — Ne-a încurcat și timpul, ce-i drept, însă am vrut să terminăm de recoltat porumbul și car­tofii, susține Ioan Ne­chita, președintele coo­perativei agricole din Suciu de Jos. Cam acestea au fost motivările aduse de fac­torii chemați să răspun­dă de însămînțarea în bune condițiuni a cere­alelor de toamnă. Ade­vărul este însă, cu to­tul altul. In nici una din unită­țile amintite, recoltatul culturilor cărora li s-au acordat „atîta atenție" nu s-a terminat. La Ro­goz de pildă din 45 ha cu cartofi s-au recoltat abia 15, la Suciu de Jos mai sunt de recoltat în­că 20 hectare, iar la Su­ciu de Sus încă 50 hec­tare. Situația nu se pre­zintă mai bine nici la strînsul porumbului. In cooperativa agricolă din Rogoz, de exemplu, unde s-au depus „atîtea efor­turi" pentru strîngerea recoltei, lanurile de po­rumb sînt încă neatin­se. Justificările aduse pentru rămînerea în ur­mă la insămintări cad deci la prima analiză. Fără îndoială că în a­­ceste unități nu­­ se poa­te vorbi de organizarea muncii, ci mai de grabă de o nesocotire a cerin­țelor elementare ce stau în fața cooperatorilor. Cum pot dormi liniș­tiți specialiștii și mem­­­­brii consiliilor de condu­cere din unitățile viza­te atîta timp cit pînă la data de 17 octombrie la Rogoz se însămîntaseră doar 8 hectare (din 100), la Suciu de Jos 5 hecta­re (din 80), iar la Su­ciu de Sus nici un hec­tar! Cauzele întîrzierilor sînt multiple. In primul rînd nu se folosesc a­­telajele așa cum se ce­re în perioada actuală. Din 12 atelaje care e­­xistă la Suciu de Sus, bunăoară, 5­ sunt folosite la transportul buștenilor, iar celelalte la alte la­­(Continuare în pag. a 2-a) CIUDAD DE MEXICO. O MEDALIE DE AUR PENTRU ROMÂNIA IONEL DRÎMBĂ- campion olimpic la floretă In noaptea (la noi) de miercuri, tîrziu, la Ciu­dad de Mexico au răsunat pentru a doua oară a­­cordurile Imnului de stat al României. Pe cea mai înaltă treaptă a podiumului — Ionel Drîmbă, noul campion olimpic la proba de floretă. Proaspătul campion are 26 de ani. Practică scri­ma din anul 1952, iar în anul 1961 a intrat la clu­bul Steaua. A cucerit toate titlurile de campion republican de juniori, iar in 1964 și 1968 la seniori Ultimii ani au constituit pentru valorosul nos­tru sportiv un adevărat tur de forță, cîștigînd 24 de mari concursuri internaționale. Cel mai stră­lucit rezultat l-a obținut în anul trecut, cînd echi­pa României, din care făcea parte, a cucerit titlul de campioană mondială. Performanța lui Drîmbă — rod al unui înalt spirit patriotic conjugat cu o temeinică și conștin­­cioasă pregătire — reprezintă o nouă afirmare a școlii românești de scrimă, o contribuție deosebită la ridicarea prestigiului sportului nostru în elita mondială.

Next