Pentru Socialism, octombrie 1968 (Anul 18, nr. 4568-4594)
1968-10-18 / nr. 4583
PROLETARI IVN TOATE TARILE, UNITIVUL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN MARAMUREȘ Anul XVIII nr. 4583 Vineri 18 octombrie 19 ©8 4 pagini — 30 de bani IDEIEI VIZITEI COMIH DE mill SIDE Sill II list Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la adunarea oamenilor de cultură din Iași Stimați tovarăși. La mitingul de astăzi m-am referit la cîteva probleme care consider că, preocupînd întregul nostru popor, muncitori, țărani, intelectuali, preocupă deopotrivă și intelectualitatea din Iași. Am ascultat cu deosebită plăcere cuvîntul reprezentanților intelectualității ieșene. In tot ceea ce ați spus, tovarăși, vedem o expresie a Încrederii dv. in politica marxist-leninistă a partidului nostru, o expresie a hotărîrii intelectualității ieșene ca, alături de întreaga noastră intelectualitate, să-și aducă contribuția la înfăptuirea programului de desăvîrșire a socialismului în România. S-au ridicat și o serie de probleme pe care le-au dori realizate. Ele oglindesc preocupările celor care lucrează în diferitele sectoare ale cercetării științifice, ale creației literar-artistice de a dezvolta activitatea lor, de a valorifica din plin forțele intelectuale mai de care dispun orașul și județul dv. Nu am de gînd, și vă rog să nu-mi luați în nume de rău ceasta, să răspund imediat la problemele ridicate astăzi; ele necesită studiu, o analiză atentă, pentru a vedea posibilitățile existente pentru realizarea lor și, poate, la unele, și oportunitatea realizării. Este justificată dorința, pe care noi o apreciem, a intelectualilor ieșeni de a nu rămîne în urmă în nici un sector, de a fi la înălțimea activității tumultoase desfășurate în patria noastră pentru dezvoltarea științei și culturii. Este adevărat, Iașul are tradiții științifice și artistice, vechi In aceste domenii a dat oameni de valoare care constituie o mîndrie a poporului nostru. Nu este desigur ușor să asiguri continuarea acestor tradiții, dar mai cu seamă să ridici activitatea științifică și culturală, folosind tradiții bune, la nivelul cerințelor de astăzi ale științei și culturii, la nivelul exigențelor pe care partidul, poporul nostru le pun în fața intelectualității. Noi, conducerea partidului și statului, dăm o apreciere deosebită activității desfășurate de intelectualitatea ieșeană în domeniul învățământului. Intr-adevăr, aici, în acest puternic centru universitar al României, se obțin rezultate bune. Mii și mii de absolvenți ai învățămîntului tehnic și universitar contribuie, alături de specialiștii care învață în alte centre ale țării noastre, la desăvîrșirea operei de construcție socialistă. Aș dori să folosesc cest prilej pentru a exprima corpului didactic, tuturor tovarășilor care lucrează în domeniul pregătirii tineretului- cele mai calde felicitări pentru munca pe care o depun și urări de noi succese în activitatea lor. (Aplauze). Se desfășoară în Iași o intensă activitate în domeniul cercetării științifice. Și în acest sector Iașul se poate mîndri cu o serie de rezultate pozitive. Dar noi considerăm că trebuie să se depună eforturi și mai mari pentru a folosi pe deplin potențialul științific din Iași, puternicul corp de oameni de știință de aici, pentru a organiza mai bine cercetarea științifică în cadrul învățămîntului superior. Și în acest domeniu trebuie nu numai continuate tradițiile progresiste, ci și sporit aportul concret la dezvoltarea științei românești contemporane. Este, de înțeles, tovarăși, că opera pe care nooi o înfăptuim — construirea societății socialiste — nu poate să fie dusă la bun sfîrșit fără a pune la temelia ei tot ceea ce omenirea a creat mai bun în toate domeniile de activitate, și în primul rînd în domeniul științei. Astăzi, cînd suntem martorii celui mai uriaș progres al științei, care schimbă în mod radical nenumărate concepții, care creează orizonturi noi, nebănuite, a nu cerceta, a nu te strădui să duci mai departe cunoașterea, a nu te pune în serviciul progresului material și spiritual înseamnă a te condamna celei mai grave rămîneri în urmă. Or, noi, comuniștii, ne-am propus să construim societatea cea mai avansată din lume. De aceea trebuie să facem totul pentru a stăpîni ceea ce știința a creat mai bun, de aceea oamenii noștri de știință trebuie să fie creatori, să contribuie la progresul general al științei. (Aplauze). Iată de ce, tovarăși, nu este suficient să vorbim de Petru Poni sau de alți oameni de știință din trecutul Iașilor. Trebuie să ne propunem să avem nu unai, zeci de Petru Poni, zeci de mari tematicieni și fizicieni de valoare, Iașul poate face aceasta. La această muncă cheamă partidul nostru și pe intelectualii din Iași. (Aplauze puternice, prelungite). Noi dezvoltăm o industrie modernă în Iași. Dacă m-aș referi numai la chimie, în curînd va intra aici în funcție un mare combinat modern, puternic, cu tehnologie importată. Dar oare, tovarăși, va trebui să fim nent tributari ai importului permade tehnică și de creație științifică? Nu, trebuie să ne propunem ca, pe baza progreselor pe care le-am obținut în dezvoltarea forțelor de producție, să ducem mai departe noi înșine cercetarea științifică, să valorificăm la o scară mai largă creația oamenilor noștri de știință. Avem mulți oameni de știință valoroși. Și în străinătate sunt mulți români fruntași în cercetarea științifică modernă în chimie, în electronică. Noi dorim ca și dv., oamenii de știință din Iași, să fiți permanent un detașament de frunte al științei (Aplauze). Aceasta este românești, valabil și pentru alte sectoare de activitate spirituală. Avem intr-adevăr un trecut frumos în creația literară ieșeană. Să-mi fie permis să adaug că astăzi nu putem spune că suntem în Iași la înălțimea acestui trecut. Avem unele rezultate bune. Dar considerăm că trebuie să lucrăm în așa fel nicit să avem rezultate și mai bune, ca din rîndurile intelectualității ieșene să se afirme cu mai mulți urmași demni ai lui Vasile Alecsandri, Eminescu, Sadoveanu, Creangă,. Oare oamenii de creație de astăzi nu au ce să scrie, nu au de unde să se inspire? Dimpotrivă, în afară de munți, de păduri, de cîmpii, de" rîuri, avem înfăptuiri sociale pe care nu le-au" cunoscut înaintașii noștri și care așteaptă de la creatorii de astăzi din Iași, ca și din București, și din restul țării să le redea toată măreția lor. Artiștii au datoria să lase scris urmașilor, veacuri, mărturii despre ceea peste ce au fost în stare să creeze oamenii, constructorii socialismului, despre ceea ce au fost în stare să realizeze oamenii de litere și de arte de azi. Ei trebuie să se întreacă cu înaintașii, să făurească opere mai valoroase decât aceștia. Faptele mărețe săvârșite de clasa noastră muncitoare, de țărănime, de intelectualitate sub conducerea partidului, întruchipate în opere pot deveni un tezaur de înarmare spirituală, de mobilizare a întregului popor la marea operă de edificare a României socialiste. (Aplauze puternice). Avem mîndria de a fi participanți activi ai marilor transformări care au loc în patria noastră, ai politicii externe promovate de partidul și guvernul nostru. Cu toții ne mîndrim atunci cînd în țară sau în străinătate prietenii noștri din țări socialiste și din alte țări apreciază ceea ce facem noi. Oare oamenii noștri de artă, de cultură nu trebuie să se inspire din aceste realizări, nu trebuie să le redea în cuvinte meșteșugite care să nu „sune numai din coadă" și care să înflăcăreze, să mobilizeze la luptă? Iată ce cerem noi de la creatorii de astăzi. Ideologia noastră marxist-leninistă, materialismul dialectic și istoric — concepția partidului nostru despre lume și viață — dau o asemenea perspectivă filozofică, istorică, incit trebuie numai bine înțelese și bine folosite pentru a genera opere la înălțimea gîndirii clasei noastre muncitoare, la înălțimea politicii partidului nostru. Iată ce cerem noi de la oamenii de creație. (Aplauze puternice). Țelul suprem al politicii noastre (Continuare în pag. a 4-a) PAGina 5 , LA VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ȘI DE STAT ÎN JUDEȚUL BOTOȘANI După cum s-a mai anunțat, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu și Georghe Stoica, care au făcut în cursul zilei de miercuri o vizită la Iași, s-au întîlnit după-amiază cu intelectualii municipiului, în sala Filarmonicii de stat „Moldova".Cu acest prilej au luat cuvîntul tovarășii Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului județean Iași al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, acad. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului politehnic „Gheorghe Asachi", prof. dr. docent Mircea Petrescu-Dîmboviță, directorul Institutului de istorie și arheologie al Filialei din Iași a Academiei, pictorul Dan Hatmanu, prof. dr. Constantin Negoiță, prof. dr. Constantin Corduneanu, poetul Corneliu Sturza și Alexandru Husar, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Primit cu puternice și îndelungi aplauze, în încheierea întîlnirii a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea secretarului general al C.C. al P.C.R., ascultată ce un deosebit interes de cei prezenți, a fost subliniată în repetate rînduri de puternice aplauze. Intîlnirea a prilejuit o vibrantă manifestare a adeziunii oamenilor de știință, artă și cultură din Iași la politica internă și externă a partidului nostru. Cei prezenți și-au exprimat hotărîrea fermă de a spori eforturile în educarea tinerei generații, pentru dezvoltarea științei, artei și culturii în scopul înfloririi continue a României socialiste. Seara, conducătorii de partid și de stat au asistat la un spectacol folcloric susținut de colectivul Teatrului Național „Vasile Alecsandri" și de ansambluri artistice locale. La ieșirea din teatru, mii de ieșeni au întîmpinat pe tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și pe ceilalți conducători de partid și de stat cu urale și ovații. In fața statuii lui Ștefan cel Mare a avut loc un scurt moment evocator al gloriei Moldovei. Actorul Teofil Vîlcu, de la Teatrul Național, a rostit cuvintele de neuitat ale marelui voievod Ștefan, din piesa lui Delavrancea „Apus de soare" : „Moldova este a urmașilor, a urmașilor urmașilor voștri, in veacul veacurilor". Corul a preluat aceste cuvinte emoționante, în mijlocul nesfîrșitelor (Continuare în pag. a 4-a) In secția de electroliză a cuprului de la Combinatul chimico-metalurgic din Baia Mare. Consfătuire Miercuri, a avut loc la sediul Comitetului municipal de partid Baia Mare o consfătuire organizată de Editura politică, cu cititorii. Din partea Editurii politice a vorbit tovarășul Sergiu Săraru înfățișînd aspecte din munca editurii. Participanții la consfătuire — activiști de partid, propagandiști, profesori, au apreciat pozitiv activitatea editurii și au făcut o seamă de propuneri privind planul editorial pe anul 1969. Ansamblul de estradă al Combinatului chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Baia Mare s-a înapoiat zilele acestea dintr-un turneu pe care la întreprins la Sighetul Marmației, Vișeul de Sus și Borșa, unde a susținut mai multe cu reprezentații „Concert... combinat". Membrii ansamblului au prezentat peste 30 de spectacole în deplasare, la care au luat parte aproape 10.000 de spectatori. Ferestre din elemente prefabricate Poligonul de prefabricate din Baia Mare a început fabricația de serie a ferestrelor din elemente prefabricate. Pe lângă faptul că introducerea acestora în fabricație contribuie la economisirea unor mari cantități de cherestea și laminate metalice, ele prezintă și alte avantaje economice. Au o durată mai lungă de întrebuințare, rezistă mai bine la acțiunea corozivă a agenților chimici. Utilizarea acestora, pe scară industrială, a și început. Numai la halele întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii construită la Târgu Lăpuș, întreprinderea industrială „Iza“ din Vișeul de Sus și în unitățile industriei miniere din județ au fost folosite peste 100 asemenea ferestre. Noi apartamente De la începutul acestui an, la Baia Mare, Sighetul Marmației, Baia Sprie și Cavnic, constructorii au dat în folosință peste 900 de apartamente, cu o suprafață locativă de aproape 30.000 m.p. Complex sportiv Pe un teren viran situat de-a lungul străzii Gheorghe Șincai, în municipiul Sighetul Marmației au început lucrări pentru amenajarea unui nou complex sportiv, care va dispune de terenuri de volei, tenis și baschet. El se amenajează prin munca voluntară a tinerilor din localitate, urmînd să fie dat în folosință la începutul lunii noiembrie. Schimb de experiența Comitetul județean Maramureș al U.T.C., în colaborare cu Direcția agricolă județeană, a organizat zilele trecute la laboratorul pomicol din Baia Mare un schimb de experiență cu tineri pomicultori din 15 cooperative agricole în care se vor "înființa în acest an noi plantații de pomi. Vizitarea laboratorului, expunerile și discuțiile pe tema „înființarea livezii de pomi de tip intensiv" au prilejuit un rodnic schimb de experiență. Achiziții muzeistice Colecțiile de artă și etnografie ale Muzeului județean s-au îmbogățit anul acesta cu încă 100 de piese. Din seria noilor achiziții fac parte: obiecte de îmbrăcăminte realizate în gospodării casnice țărănești, ceramică, obiecte lucrate in lemn, diferite produse textile, icoane pictate pe sticlă, datînd din secolele XVIII—XIX, tablourile; „Natură statică“ de Martin Katz și „Pești“ de Ion Gheorghiu etc. Stagiunea Teatrului de stat din Baia Mare s-a deschis aseară cu premierea comediei „Opinia publică" a cunoscutului dramaturg român, Aurel Baranga. Din distribuție fac parte : Mircea Graur, Ecaterina Sandu, Virgil Fătu, Gheorghe Lazarovici, Radu Dimitriu, Teofil Turturică și alții. Regia artistică aparține lui Marius Popescu, iar scenografia Tatianei Uleu de la Teatrul de stat din Oradea. Spectacolul s-a bucurat de succes. La însămînțări Se cer măsuri energice Vremea este capricioasă. Au fost însă și multe zile frumoase cînd s-a putut lucra din plin și totuși în unele cooperative agricole abia au început se. La Rogoz, însămînțări- Dămăcușeni și Suciu de Jos, de pildă, numai în ziua de 16 octombrie s-au însămintat primele hectare cu grîu. — Am fost ocupați cu strînsul cartofilor, ne spunea inginerul lac Andronache de Nicola Rogoz și natural (!?) că însămînțările au rămas pe planul doi. — Nu am avut teren eliberat, argumentează inginerul Valentin Bocănescu de la Suciu de Sus. — Ne-a încurcat și timpul, ce-i drept, însă am vrut să terminăm de recoltat porumbul și cartofii, susține Ioan Nechita, președintele cooperativei agricole din Suciu de Jos. Cam acestea au fost motivările aduse de factorii chemați să răspundă de însămînțarea în bune condițiuni a cerealelor de toamnă. Adevărul este însă, cu totul altul. In nici una din unitățile amintite, recoltatul culturilor cărora li s-au acordat „atîta atenție" nu s-a terminat. La Rogoz de pildă din 45 ha cu cartofi s-au recoltat abia 15, la Suciu de Jos mai sunt de recoltat încă 20 hectare, iar la Suciu de Sus încă 50 hectare. Situația nu se prezintă mai bine nici la strînsul porumbului. In cooperativa agricolă din Rogoz, de exemplu, unde s-au depus „atîtea eforturi" pentru strîngerea recoltei, lanurile de porumb sînt încă neatinse. Justificările aduse pentru rămînerea în urmă la insămintări cad deci la prima analiză. Fără îndoială că în aceste unități nu se poate vorbi de organizarea muncii, ci mai de grabă de o nesocotire a cerințelor elementare ce stau în fața cooperatorilor. Cum pot dormi liniștiți specialiștii și membrii consiliilor de conducere din unitățile vizate atîta timp cit pînă la data de 17 octombrie la Rogoz se însămîntaseră doar 8 hectare (din 100), la Suciu de Jos 5 hectare (din 80), iar la Suciu de Sus nici un hectar! Cauzele întîrzierilor sînt multiple. In primul rînd nu se folosesc atelajele așa cum se cere în perioada actuală. Din 12 atelaje care există la Suciu de Sus, bunăoară, 5 sunt folosite la transportul buștenilor, iar celelalte la alte la(Continuare în pag. a 2-a) CIUDAD DE MEXICO. O MEDALIE DE AUR PENTRU ROMÂNIA IONEL DRÎMBĂ- campion olimpic la floretă In noaptea (la noi) de miercuri, tîrziu, la Ciudad de Mexico au răsunat pentru a doua oară acordurile Imnului de stat al României. Pe cea mai înaltă treaptă a podiumului — Ionel Drîmbă, noul campion olimpic la proba de floretă. Proaspătul campion are 26 de ani. Practică scrima din anul 1952, iar în anul 1961 a intrat la clubul Steaua. A cucerit toate titlurile de campion republican de juniori, iar in 1964 și 1968 la seniori Ultimii ani au constituit pentru valorosul nostru sportiv un adevărat tur de forță, cîștigînd 24 de mari concursuri internaționale. Cel mai strălucit rezultat l-a obținut în anul trecut, cînd echipa României, din care făcea parte, a cucerit titlul de campioană mondială. Performanța lui Drîmbă — rod al unui înalt spirit patriotic conjugat cu o temeinică și conștincioasă pregătire — reprezintă o nouă afirmare a școlii românești de scrimă, o contribuție deosebită la ridicarea prestigiului sportului nostru în elita mondială.