Pentru Socialism, decembrie 1968 (Anul 18, nr. 4621-4647)
1968-12-03 / nr. 4622
2 Realizatorii „Columnei“ s-au oprit la unul dintre cele mai interesante și dificile momente din istoria neamului românesc, Acela al nașterii noastre. Izvoarele istorice sunt destul de puține și sărace în amănunte privind perioada imediat următoare cuceririi Sarmizegetusei, Cetatea Sacră a lui Decebal (Arma Pellea), ultimul bastion dac în munții Orăștiei, „cei Întăriți cu ziduri“, după cum spune istoricul Dio Cassius. Trebuiau găsite elemente reale și cele imaginate, dar verosimile, trebuiau realizate sintetic și în același timp artistic, pentru a putea demonstra condițiile In peremptoriu care s-a „semnat“ actul de naștere al unui popor provenit din învingători și învinși. Urcind Încet treptele ce duceau la sanctuarele dacilor, aclamat de către legiunile romane, Împăratul Traian (Amedeo Nazzari) nu-și poate ascunde un zbucium lăuntric de nimeni știut. Experiențele celor războaie cu vitejii două reni ai lui Decebal își oreau să gândească altu1 fel decât un simplu Învingător. El știa că dacii nu trebuie exterminați și că Împreună cu ei trebuie să Încerce a ridica o pavăză puternică In extremitatea de răsărit a Imperiului Roman, o pavăză în stare rezista năvălitorilor care a hăituiau hotarele. Clarvăzător și Înțelept, Traian se hotărăște să clădească fortifi ca fii și castre romane, să-i atragă pe pământenii locului la o activitate pașnică, folositoare și unora și celorlalți. Cel care avea să îndeplinească aceste planuri mărețe, și In același timp dificile, a fost tribunul Tiberius chard Johnson), cel Rice adusese împăratului capul și mina regelui dac care se sinucise in urma micșavei trădări a lui Bastus (Gheorghe Dined). In fruntea a numeroși soldați, Tiberius pornește spre miazănoapte, tăindu-și drum prin păduri neumblate, traversând munți și văi. Grupurilor de daci întilni în care le arată prietenie, străduindu-se să facă înțelese planurile romanilor. Momentul edificator al acestor relații este acela al Intilnirii cu grupul dacilor conduși de Ciung (Ștefan Ciubotărașu) care, alături de bătrânii Înțelepți ai satului, Invingindu-și mentele Împotriva resentiÎnvingătorilor, se comportă cu demnitate atunci când e vorba să pedepsească o faptă necugetată a propriului său fiu. Tiberius, impresionat de judecata limpede și de puterea de discernămint a dacilor, dispune eliberarea tânărului vinovat. Conduși de către fostul Mare Preot dac (Emil Botta), acum bătrîn păstor într-un autentic „spațiu mioritic“, romanii fixează locul viitorului castru între munți uriași, acolo unde Decebal Însuși plănuise ridicarea unei cetăți. De aici înainte acțiunea Ulmului se desfășoară pe două planuri paralele: pe de o parte, munca istovitoare a soldaților deveniți structori și ajutați contre oamenii Ciungului, iar pe de altă parte, pregătirea răzbunării lui Gerula (Ilarion Ciobanu). Tensiunea flmului crește odată cu perspectiva ciocnirii acestor două tabere purtătoare, fiecare în parte, ale unor idei Îndrăznețe și totodată definitorii. De aceea, filmul nu are obișnuitul conflict. Confruntarea dramatică este amânată mereu, sau, mai bine zis, pregătită cu minuțiozitate. Titus Popovici — scenaristul, și Mircea Drăgan — regizorul filmului — reușesc să scoată în evidență calitățile morale ale eroilor, forța lor interioară (sau putreziciunea lor sufletească — Bastul), se opresc mai mult asupra unor fapte minore In aparență, nu apelează la ciocniri violente, distrugătoare, dintre Sabinul Dragostea (Florin Piersic) și Ila este de o frumusețe prea ori Întâlnită. Poate puține cea mai frumoasă secvență din film este aceea a despărțirii celor doi, mlnnile. Înlănțuite la început, se scurg parcă una din cealaltă cu o Încetineală care te uluiește și te înfioară. Tot cu multă, foarte multă discreție și profunzime este imaginată și redată și cea de a doua legătură de dragoste din film, cea dintre Tiberius și Andrada (Antonella Lualdi). Sentimentele lor se afirmă mai greu, maturitatea opunându-se inocenței primilor. Aceste idile, de loc romanțioase, se petrec pe fundalul procesului de romanizare. Castrul, ridicat de ostașii romani și de către daci, este un nucleu în care numai rareori se mai face distincția între învinși și Învingători. Mai trebuia să moară un om pentru a se instaura definitiv pacea... Și acela a fost Tiberius. Gerula nu i-a putut ierta tăierea capului și mâmii regelui său... Dar tot el, Imbătrînit și împăcat, este acela care-l va Învăța pe micuțul Traianus, fiul lui Tiberius și Andradei, „cetățean liber al Romei și al Daciei“, meșteșugul armelor, meșteșug necesar pentru apărarea păcii locuitorilor înfrățiți pe aceste meleaguri strmoșești, udate din belșug cu sângele dacilor și al romanilor. Despre distribuția filmului se poate scrie la fel de mult. N-o vom face, ci vom lăsa spectatorului latitudinea de a-și mărturisi preferințele. Ne mărginim a spune ce este la Înălțimea Întregului film. dorm suru COLUMNA CUI ÎNCREDINȚAM GESTIUNEA ? (Urmare din pag. 1) In repetate rînduri cu lipsuri variind între 2.570—9.438, totuși a fost menținut în funcție. In total, lipsurile în urma a cinci verificări se ridică la 23.000 lei. O altă latură a problemei în discuție o constituie nerespectarea dispozițiilor legale privind garanțiile ce trebuie constituite ca mijloc de prevenire a lezării avutului obștesc. Așa s-au petrecut lucrurile și la O.C.I.. Alimentara Baia Mare, in cazul lui Alexandru Szabó, căruia i s-a înregistrat o lipsă în gestiune de 32.887 lei, sau în cel al lui Francisc Jurasczy, care a depus drept garanție doar 750 din 2.000 lei, sumă evident insuficientă pentru recuperarea pagubei pricinuite, echivalentă cu 2453 lei. De menționat că ultimul a fost gestionar, dar în 1965 a fost schimbat din funcție tocmai pe motive de minusuri în gestiune. Una din prevederile dispozițiilor legale privind încredințarea gestiunii, așa după cum arătam, o constituie condițiile de studii pregătire profesională. Nerespectitarea acesteia la angajare, tolerarea prezenței unor persoane străine de unitate în lipsa gestionarilor, pentru a îndeplini operațiuni de gestiune, neurmărirea în mod riguros a depunerii cu regularitate a sumelor încasate constituie tot atîtea portițe deschise păgubirii avutului obștesc, fapt constatat la cooperativele de consum din Șomcuta Mare, Săsar (Lăpușel), Făurești, în cadrul T.A.P.L. Baia Mare etc. De bună seamă, mai există unele greutăți în alegerea persoanelor cărora li se încredințează gestiunea, greutăți care descresc pe măsura promovării cadrelor tinere, temeinic pregătite, pasionate de o muncă cinstită. Dar acest lucru nu justifică nici pe departe neresportarea, legilor, angajarea cu ochii închiși a unor elemente nuse pe căpătuială Apărarea avutului obștesc e o îndatorire de la care nu pot fi admise abateri de nici un fel. Cui încredințăm gestiunea? Considerăm că a venit timpul ca cei care încredințează gestiuni să mediteze mai mult asupra acestei întrebări, iar pentru nerespectarea legii să fie trași la răspundere. Regretele tardive, autocritica nu acoperă pagubele. LA EXPOZIȚIE. FotO: SANDU ANDREI PENTRU SOCIALISM TELEVIZIUNE Marți 3 decembrie 1968 17.30 Telex TV. 17.35 Program pentru elevi. 18.05 Curs de limba engleză (secția a 36-a). 18.30 Pentru copii. ,,Micii meșteri mari". 19.00 Telejurnalul de seară. 19.45 Actualitatea economică. 20.05 Film serial pentru tineret: „Cutreierînd pămîntul". 20.30 Creații muzicale românești. 21.00 Seară de teatru. ,,Colegii" de Axionov și I. Stabovei. Interpretează un colectiv al Teatrului de stat din Brașov. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.05 închiderea emisiunii. CINEMATOGRAFE Marți 3 decembrie 1968 BAIA MARE — Dacia, Columna, film românesc, color, cinemascop, rulează de la orele 9, 12, 15, 18, 21; Minerul: Mărturisirile unui domn cu cameră mobilată: 1 Mai: Viva Maria: BAIA SPRIE: Muzicantul: SIGHETUL MARMAȚIEI — Studio: Duelul lung; VIȘEUL DE SUS: Nebunul din laboratorul 4; ȘOMCUTA MARE: Peretele vrăjitoarelor; TG. LĂPUȘ: Procesul de la Verona; SEINI: Ea va ride; CAVNIC — Minerul: Treizeci și trei; Gutinul: In pustiul Patagoniei; BORȘA; Un nabab maghiar; CÎMPULUNG LA TISA: K. O. Reclamă Intr-una din zilele trecute am intrat după cumpărături în magazinul de legume și fructe al C.L.F. Tg. Lăpuș. — Cu ce vă putem servi ? — m-a întrebat gestionarul unității, Ion Bora. — Două bile de cartofi, unul de ceapă și... un motan. — Și. . . ce ? — Un motan, repet eu cît se poate de serios. — Dar noi nu sîntem crescători de pisici ! — Credeam — explic eu — că motanul care doarme în vitrină, pe zarzavaturi, cu mustățile pe un borcan cu compot și coada încolăcită în jurul unui morcov este de vînzare. Motan cu legume. .. e delicios. — Așa !, se dumirește dînsul. Nu-i de vînzare, e... de noroc. Păcat. Dacă-mi vindea motanul, aș fi cumpărat și roiul de muște (poate sînt din cele care fac. . . miere) și poate m-aș fi hotărît să iau și o sută de grame de... praf. Dreptate cu, ciocanul S-a întâmplat în ziua de 26 noiembrie în curtea depozitului de produse petroliere din Baia Mare. Șoferul Petre Achim de la Combinatul chimico-metalurgica din greșeală cu autovehiculul lovit său aripa autocamionului 21 MM 2400, deteriorând-o. Șoferul de pe această mașină, V. Nemeth, de la E. M. Săsar, observînd cum stau lucrurile, a coborît de la volan, a luat un ciocan și, repezindu-se ca un uliu la mașina colegului de breaslă, a început să izbească într-o aripă a acesteia. Nu s-a lăsat pînă ce a făcut-o ferfeniță. „Să ai și tu ce repara“, a scrîșnit el printre dinți la adresa colegului. De cazul respectiv se ocupă organele de cercetare penală. Se pare că acum va înțelege și V. Nemeth boit el că mașina cu care s-a răzn-avea nici o vină și că atunci cînd îți faci dreptate singur te ... costă“. Preferințe La începutul anului Exploatarea minieră Băiuț a investit niște sume pentru construcția unei toiereuzine pentru filtrarea apei și pentru un club muncitoresc. Numai că cei care au executat proiectele (D.S.A.P.C. și unitatea de proiectări a Combinatului minier) au vrut să le demonstreze băiuțenilor că fiecare proiectant are preferințele sale. Așa s-a făcut că acum, cînd lucrările sunt aproape gata, microuzina a ieșit ca un bibelou, fațadă cu coloane, finisaj exterior din terasit (preț 25 lei/m.p.) etc. Nimic rău. Necazul e cu edificiul clubului care arată ca vai de lume: finisaj obișnuit ca la orice perete (preț 12 lei/m.p.). De reținut însă că acest lăcaș de cultură e construit în plin centrul Băiuțului, iar microuzina ... în pădure, la cca. 400 m... sus pe deal. intens MSI VÎND două paltoane piele (pentru bărbat și femeie). Baia Mare, Alexandru Sahia 19 58) PIERDUT la 27 noiembrie 1968 una bivoliță și 2 vițele. Găsitorul este rugat să anunțe pe Pop Grigore, labăra, 226, contra recompensă. (57) Procesul de învățămînt are un caracter istoric, evoluind o dată cu societatea și reflected ideile, frămîntările, țelurile unei anumite epoci. De aceea, el trebuie să se pună de acord cu noile cuceriri ale științei și culturii, adică să rezolve sarcinile epocii și societății respective. Una dintre sarcinile fundamentale ale școlii, în acest moment istoric, este de a găsi cea mai justă soluție decalajului dintre volumul de cunoștințe mereu crescînd și posibilitățile tiv stabile ale omului de a relale asimila. In ceea ce privește conținutul învătămîntului, modernizarea implică un echilibru judicios între disciplinele realist-științifice cele umaniste. Din materialul inși formațional se vor selecta numai categoriile fundamentale ale disciplinelor cuprinse în planul de învățămînt, care sunt necesare pentru pregătirea tinerei generații și pe deplin asimilabile la nivelul virstei respective. Cibernetica, prin cele trei laturi ale sale: teoria informației, teoria algoritmilor și instruirea programată, se străduiește în epoca actuală să furnizeze invățămîntului de toate gradele cele mai adecvate metode. Studiind cantitatea de informație emisă de profesor, manual etc., cea pierdută pe canalele de transmisie pînă la elev și cea care mai rămîne ta © lRt§e elevisluri ISfteí teorie ajută la organizarea eficientă a procesului de învățămînt într-o măsură mai puțin întilnită pînă acum. Operațiile mintale ale școlarului se fac conform reguli, unor scheme, unor unor modele. Modelele funcționale de a rezolva anumite probleme, situații etc., după un sistem sau program, constituie algoritmi ai activității intelectuale. Cu ajutorul acestora se realizează o importantă economie de timp, deoarece se rezolvă mult mai rapid problemele, iar gîndirea devine liberă pentru alte activități. Cel mai prețios cîștig este însă o puternică stimulare a operativității gîndirii, contribuind în mod substanțial la dezvoltarea laturii formative, a proceselor psihice necesare activității intelectuale. Instruirea programată este capitolul ciberneticii care a făcut astăzi cea mai mare vitră în meniul pedagogiei și anume deîn sistemul metodelor. Există tipuri de programare: liniară două și ramificată. In programarea liniară elevul trebuie să parcurgă un șir de secvențe foarte scurte, numite pași. La fiecare secvență «1 primește o informație »1 trebuie să răspundă la o întrebare foarte scurtă, după care i se oferă răspunsul corect și se trece la secvența următoare. La programarea ramificată, etapele sînt mai lungi și mai detaliate, iar la sfîrșit, elevul trebuie să aleagă între mai multe răspunsuri; în afară de răspunsul corect i se indică și un număr de răspunsuri greșite. După ce a dat răspunsul corect, elevul continuă programul pe care-l are de rezolvat. Instruirea programată are la bază o serie de principii care pledează pentru introducerea ei cu mai multă eficiență în învățămînt. Dintre acestea remarcăm: principiul participării active, conform căruia, după fiecare secvență, elevul trebuie să dea un răspuns; principiul întăririi imediate a răspunsului, pe baza căruia elevul este informat imediat asupra corectitudinii sau incorectitudinii răspunsului; principiul micilor etape, adică al fracționării materialului în unități foarte mici; respectarea ritmului individual al învățării; înlăturarea treptată a punctelor de sprijin (la primele secvențe se oferă elevului anumite indicații sau sugestii, dar acestea sînt reduse treptat în secvențele următoare, pentru ca elevul să pună în acțiune gîndirea, să fie cît mai activ); și în sfîrșit repetarea. Există diferențe între cele două feluri de programare. Astfel, la cea liniară, etapele sînt mai scurte, iar răspunsurile se construiesc de elev, pe cînd la cea ramificată etapele sînt mai lungi, iar răspunsul corect trebuie ales din mai multe. In practica școlară, există atît mașini de instruire, cit și manuale programate. Instruirea programată are atît avantaje, cît și dezavantaje. Printre avantaje putem cita: reducerea timpului de învățare cu 30— 50 la sută; activizarea elevului, acesta fiind obligat să fie atent; adaptarea la ritmul personal elevului; utilitate deosebită penaltru elevii deficienți; posibilitatea revenirii asupra unor probleme neînțelese sau greșit înțelese. Pe de altă parte instruirea programată împiedică formarea unei imagini globale asupra materialului studiat, iar în unele cazuri ar putea duce la formarea unor conexiuni de suprafață; activizarea elevilor nu se regizează în mod satisfăcător, deoarece răspunsul este sugerat, de cele mai multe ori, de context, impiedicînd, prin aceasta, dezvoltarea inițiativei, imaginației și spiritului creator; ședințele de invățămînt mai sînt mai obositoare prograde ci cele obișnuite, nu toate obiectele și capitolele pot fi programate. Cîntărind avantajele și dezavantajele pe baza rezultatelor obținute, se constată că instruirea programată este superioară atît ca metodă, cît și prin faptul că se creează bazele elaborării unor programe de învățămînt mult mai riguroase și alcătuirii unor manuale mult mai accesibile. In prezent, se recomandă îmbinarea metodelor tradiționale, care și-au dovedit eficienta de-a lungul veacurilor, cu cele noi, pe care știința modernă le pune la îndemînă. Invățămintul nu poate ignora tehnica modernă care creează numeroase mijloace menite să contribuie la stimularea și dezvoltarea capacităților intelectuale ale elevilor. Ar fi greșit dacă s-ar înțelege că folosirea tehnicii moderne implică preluarea de către mașină a efortului profesorului ori înlocuirea acestuia, dimpotrivă aceasta înseamnă sporirea randamentului, profesorul rămînînd mai departe factorul determinant al procesului de învătămînt. BOGDAN PAULIUC lector universitar MODtR MAMA INVĂȚĂMINTULUI Marți 3 a SFSarte 1968 1-31 DECEMBRIE A DOUĂLOR ARTICOLE COSMETICE ȘI de PARFUMER/E. COMFECTUI, TRICOTAJE ETC PJ/TET! OFERI CELOR DRAG/, PROCURÎMDU-LE De LA MAGAZINELE cooperație/ De COR/SI/AI UN CADOU PENTRU Of! DRAGI, UN PRILEJ DE BUCURIE. UZINA DE UTILAJ CHIMIC PLOIEȘTI str. Depoului nr. 18, telefon 13896 oferă spre vînzare unităților socialiste și cooperatiste pe bază de comandă, fără repartiție, următoarele: — lacuri și vopsele; — pietre de polizor; — klingherit; — curele de transmisie din piele; — curele trapezoidale; — curele de mătase; — azbest grafitat și negrafitat; — placaj; — lanțuri; — țesături și împletituri fiimă; — neferoase, din care țeava de alamă 20X2,5, 32X3, 20X2 etc. Informații suplimentare la serviciul aprovizionării, unde se pot consulta listele cu materialele disponibile. DELICIOASE PRODUSE DE PATISERIE, FRANZELARIE, COZONACI, HIATURI DE TORT ETC., ÎN STARE PROASPĂTA, GĂSIȚI ZILNIC LA CENTRELE DE PÎINI ALE O.C.L. ALIMENTARA. PENTRU DIVERSE OCAZII SE POT FACE COMENZI PENTRU ORICE CANTITĂȚI. D.S.A.P.C. BAIA MARL cu sediul In Baia Mare, str. Baia Sprie nr. 59 întocmește pentru sectorul socialist proiecte pentru: - SISTEMATIZĂRI DE LOCALITAȚI; - CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE; - LUCRĂRI EDILITARE; - LUCRĂRI DE DRUMURI ȘI PODURI; - STUDII TOPOGRAFICE ȘI GEOTEHNICE. PENTRU SĂRBĂTORILE DE IARNĂ, PENTRU CADOURILE CE DORIȚI SÂ LE FACEȚI CELOR DRAGI. MAGAZINELE ^ * * DCL p* INDUSTRIAL^*'* V^^*^^** ^ , VÂ OFERĂ OR BOGAT SORTIMENT DE: JUCĂRII: ARTEcOLE PE PARFUMER £ SI COSMETICE ; Bibelouri, ArtICole pe sticlărie $1 PIR MASE PLASTI CSI INSTRUMENTE 7 PISCURI MUZICALE, PATINE,SCNIOR) FOCOARE PENTRU POMUL PE IARNĂ, ARTICOLE DE CARNAVAL, ETC,