Pentru Socialism, septembrie 1969 (Anul 19, nr. 4855-4879)

1969-09-19 / nr. 4870

cinema Vineri 19 septembrie 1969 BAIA MARE — Dacia: Vîrsta ingrată; Minerul: Sherlock Hol­mes; Tineretului: Comedian­ții: 1 Mai: Jenia, Jenicin­­ca și Katiușa; BAIA SPRIE: Pașa; SIGHETUL MARMA­­ȚIEI — Muncitoresc: Tine­rețe fără bătrînețe; VIȘEUL DE SUS: Neîmblînzita Angelică; BORȘA: Totul pentru rîs; BAIA BORȘA: Onorabilul Stanislas: a­­gent secret; CAVNIC : Mine­rul: Marele șarpe; Gutinul; Vîrstele omului; TG. LA­­PUȘ: Omul pe care îl iubesc; ȘOMCUTA MARE: Caut o ne­vastă; SEM­I: Adio, Gringo; CÎMPULUNG LA TISA: Bravo; BÂIUȚ: Aventurile Rio lui Tom Sanen Moartea lui Joe * Indianul. televiziune Vineri 19 septembrie 1969 10.00 Limba rusă. 10.25 Limba spaniolă. 17.00 Campionatele eu­ropene de atletism. 19.15 Tineri interpreți de muzică populară. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.45 Ediție specială — actuali­tatea în agricultură. 20.00 Film artistic „Ape limpezi". 21.25 Dialog muzical. 21.45 Reflector. 22.00 Mult e dulce și frumoasă. 22.25 Telejurnalul de noapte. 22.45 Cîntă sextetul vocal polo­nez „Ali Babki". Secvență din filmul „Vîrsta ingrată". PENTRU SOCIALISM UCENICIA “ Poapte de intrare ■i..­­.—= i­n­ meserie (Urmare din pag. 1) — Care sînt avantajele uceni­ciei la locul de muncă ? Valentin Tures, tehnician cu probleme de învățămînt la U.M.M.U.M. — Baia Mare: „Ran­damentul pe care îl dau în pro­ducție muncitorii calificați prin ucenicie, recomandă această me­todă drept una din căile cele mai sigure și eficiente de pregătire profesională. Și în uzina noastră aportul adus de ucenici la înde­plinirea indicilor de plan poate fi apreciat ca real." Gheorghe Bușecan, șef serviciu personal-învățămînt la Județeană a cooperativelor Uniunea meș­teșugărești: „întrebarea trebuie considerată sub două ”— eficiența economică și aspecte­­le —­­facilitățile care se acordă uceni­cilor. Ucenicia este o formă­ de școlarizare care asigură califica­rea profesională a tinerilor ab­solvenți ai școlii generale prin participarea de la început în pro­cesul producției. Aici, elevii în­vață meseria lucrînd, se obișnu­iesc cu munca și disciplina, se integrează treptat și complet în colectiv. Experiența de care dis­punem noi, în sistemul coopera­ției meșteșugărești, permite apre­cierea că ucenicia la locul de muncă constituie un mijloc rapid și avantajos de pregătire a ca­drelor calificate de mare efica­citate și economicitate. In tim­pul uceniciei, elevii primesc indemnizații lunare, echipamen­te și materiale de protec­ție, manuale și materiale di­dactice pe perioada pregătirii te­oretice. Absolvenții primesc cer­tificate de studii în baza cărora pot exercita meseria aleasă". Vasile Neamțu, vicepreședinte al Cooperativei de producție meșteșugărească „Mara" din Si­­ghetul Marmației: „Toți muncito­rii calificați ai cooperativei noas­tre provin din ucenici. Procesul de transformare a ucenicului în muncitor se face treptat, pe ne­o­simțite aș zice. Faptul acesta are importanță deosebită din punctul de vedere al integrării profesionale, întrucît în momen­tul cînd va figura ca angajat, după perioada de școlarizare, el va lucra în același colectiv, la aceeași unitate, cu aceleași uti­laje. Activitatea de muncitor ca­lificat va fi continuarea pe o al­tă treaptă a ceea ce el cunoaște deja, eliminîndu-se astfel timpul de acomodare cu toate implicații­le lui negative". Alexandra Spinu, vicepreședin­te al Cooperativei de producție meșteșugărească „Deservirea" din Sighetul Marmației: „Cunoștințe­le și deprinderile asimilate în producție le permit ucenicilor ca încă în perioada uceniciei să­ fie în măsură să contribuie direct și la nivelul cerințelor la realizarea planului unității. In cadrul cooperativei noastre, de exemplu, ucenicii tîmplari din a­­nul III lucrează, cu sarcini de producție, la planul pentru ex­port". Aprecieri similare cu privire la utilitatea uceniciei la locul de muncă au făcut și tovarășii Ana Moni (inspector cu problemele de învățămînt, „Unirea" — Ba­ia Mare) și Walter Moscaliuc („Deservirea" — Sighetul Mar­­mației). — Cum se desfășoară pregăti­rea ucenicilor la locul de mun­că ? Valentin Tureș: „Deși în uzina noastră ucenicia ca formă de ca­lificare a fost introdusă în anul trecut, pot să afirm numai că și-a demonstrat deja capacitatea de formare profesională­. Noi a­­vem două forme de ucenicie: — cu învățămînt de scurtă dura­­­tă; 2 — cu învățămînt comasat (anual, 8 luni practică la locul de muncă și 3 luni cursuri teore­tice la Satu Mare). Avem uce­nici pentru cele mai diverse pro­fesii: lăcătuși, strungari, frezari etc. însușirea meseriei se face în cadrul secției și al echipei, unde au fost repartizați la cererea lor, sub îndrumarea unui muncitor. Ucenicii învață­ să lucreze la uti­lajele industriale, ceea ce este un avantaj considerabil față de alte forme de pregătire a mun­citorilor calificați. Organizarea judicioasă a perioadei de uceni­cie, urmărirea atentă și îndruma­rea competentă a ucenicilor, con­jugate cu interesul și priceperea acestora sunt factori care contri­buie la asigurarea unui înalt ni­vel de pregătire profesională a viitorilor muncitori." Gh. Bușecan: „In perioada de 2 sau de 8 ani — depinde de specialitate — ucenicilor li se a­­sigură pregătirea teoretică și practică necesară exercitării unei profesii. Pregătirea practică se desfășoară în cadrul unității cu care s-a încheiat contractul. Du­pă examenul de admitere, can­didații reușiți sunt repartizați pe secții în raport de necesitățile de dezvoltare a acestora. Fiecare ucenic este repartizat unui mun­citor cu calificare și vechime cu care se face un angajament scris Anchetă socială în baza căruia acesta se obligă să-i acorde asistenta necesară pentru însușirea meseriei pe toa­tă perioada uceniciei. Pregătirea teoretică se realizează prin cur­suri de zi cu durata de 2—3 luni, anual." Vasile Neamțu: „Sub îndruma­rea directă a muncitorilor, uce­nicii se familiarizează­ progresiv cu toate problemele meseriei. Ei parcurg fiecare fază tehnologică și execută lucrări pe măsura po­sibilităților lor. In procesul de producție se relevă și se dezvol­tă aptitudinile profesionale. Uce­nicii ajung să cunoască și să stăpînească o gamă tot mai cu­prinzătoare de operații ale ansam­blului producției. Lunar și trimes­trial, se fac verificări pentru a se stabili stadiul și nivelul de pre­gătire, se discută cu muncitorii — instructori și cu șefii de secții, se iau măsurile corespunzătoa­re." — Au existat și cazuri de ple­care din unitate­a unor ucenici? Ana Moni: „De la „Unirea" s-au retras trei. Cauza — ab­sența înclinațiilor pentru mese­rie." Vasile Neamțu: „Aceeași cauză a determinat plecări și de la „Mara". — Considerați că există o pre­ocupare suficientă și constantă, din partea tuturor organelor in­teresate, pentru folosirea pe sca­ră largă a uceniciei la locul de muncă ? Cum apreciați posibilită­țile de extindere a acestei forme de calificare ? Valentin Tureș: „In mod cert ucenicia la locul de muncă va deveni și pentru întreprinderile industriale una din sursele prin­cipale de muncitori calificați. Ca­pacitatea de cuprindere a absol­venților școlii generale va creș­te pe măsura dezvoltării cerințe­lor producției. In elaborarea pla­nului de învățămînt al uzinei noastre, de pe acum ținem seama de perspectivele de dezvoltare a secțiilor și de necesarul de muncitori calificați." Gh. Bușecan: „In prezent în sistemul de ucenicie, în unitățile noastre, sînt cuprinși un număr de 595 de ucenici. Cooperativele îi recrutează în fiecare an în funcție de necesități. Lărgirea continuă a sferei prestărilor de servicii către populație, atît la orașe cit și la sate, va impune în anii următori un număr sporit de muncitori calificați, rezultatele obținute pînă întrucît acum prin calificarea pe bază de uce­nicie la locul de muncă sînt deo­sebit de valoroase, consider că, pentru unitățile noastre din coo­perația meșteșugărească, pregăti­rea muncitorilor direct în pro­ducție va ocupa ponderea cea mai însemnată." Avantajele economice și soci­ale ale uceniciei la locul de muncă sînt evidente. Ideea pre­gătirii profesionale a muncitori­lor direct în producție cîștigă tot mai mult credit și ea va lua o amploare tot mai mare în anii următori. Directivele Congresu­lui al X-lea cu privire la planul cincinal pe anii 1971—1975 și li­niile directoare ale dezvoltării e­­conomiei naționale pe perioada 1976—1980 subliniază importan­ța cadrelor calificate pentru în­deplinirea sarcinilor de importan­ță istorică în evoluția neîntre­ruptă a socialismului și asigura­rea unui nivel tot mai înalt de viață. In acest context problema uceniciei la locul de muncă se înscrie într-un perimetru larg de cerințe și se justifică prin nece­sități obiective imperioase. Discuția angajată de noi pe tema calificării muncitorilor în contact direct și permanent cu producția nu are pretenția de ex­haustivitate. Ea nu a cuprins nici măcar totalitatea unităților din județul nostru în care s-a intro­dus sistemul uceniciei și nu a explorat posibilitatea aplicării și în alte locuri de muncă. Am considerat totuși că experiența de pînă acum a unor unități e­­conomice a conturat problemati­ca pregătirii ucenicilor. Noi semnalăm în speranța că va re­o­­uscita interesul factorilor răs­punzători cu privire la modalită­țile cele mai eficace de rezolva­re a unei chestiuni a cărei în­semnătate și utilitate a fost re­cunoscută de toți interlocutorii noștri. I­I ! ! ( I — Să fi cuminte pina vin de la școală...! Foto: A. NEGRU I PROGRAMUL I Simbătă 20 septembrie 1969. 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Miorița. 10.05 Se­­lecțiuni din operete. 10.30 Din ță­rile socialiste. 11.05 Ciclul „Să în­­țelegem muzica". 11.30 Varietăți muzicale. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.00 Cîntece de dragoste de Radu Șerban. 12.15 Recital de o­­peră David Ohanesian. 12.30 In­­stîlnire cu melodia populară și in­terpretul preferat. 13.00 Radiojur­nal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu. 14.35 Din pîl­­nia gramafonului. 15.00 Radio-club turistic. 15.20 Muzică ușoară de Noru Demetriad. 15.30 Compo­zitorul săptămînii: Maurice Ravel. 116.00 Radiojurnal. 16.20 Formația Hymie Bal­son. 16.30 Ce e nou în județul nostru. 16.50 Sub steagul partidului — cîntece. 17.05 Ante­na tineretului. 17.20 Melodii cu­­noscute și necunoscute. 18.03 Pro­gram muzical oferit de Radio Vacanta. 19.00 Gazeta radio. 19.20 La ordinea zilei în 19.30 Săptămîna unui agricultură. meloman. 20.05 Tableta de seară de Paul E­­verac. 20.10 Campionatele euro­pene de atletism. 20.25 Eminesci­­ana. 20.30 Zece melodii preferate. 21.00 Poșta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Sport. 21.40 Re­vista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Parada ritmurilor. 22.55 Mo­nu­ment poetic. 23.00 Expres melo­­a­di. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00 Din programul zilei. 6.10 Varietăți matinale. 7.00 Radiojur­nal. 7.10 Varietăți matinale — continuare. 8.10 Tot înainte. 8.25 Suita din baletul „Priculiciul" de­­ Zeno Vancea. 9.00 Opera „Daph­­­­ne" — de Richard Strauss. 10.10­0 Radio publicitate. 10.30 Concert­e de muzică ușoară. 11.30 Bibliotecă de poezie românească. 11.50 Cîn­­tecul săptămînii. 12.03 Avanpre­­mieră cotidiană. 12.15 Caleidoscop muzical. 13.00 De la 1 la 5. 17.00 Suita de șapte dansuri populare de Sabin Drăgoi. 17.30 Mîine, în emisiunile muzicale. 17.35 Știință, tehnică, fantezie. 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Oameni de seamă. 18.50 La nuntă-n sat — cîntece populare. 19.00 Melodii interpre­tate de Tom Jones. 19.20 Revista literară radio. 19.50 Formația Va­­lentin Grigorescu. 20.00 Transmi­­siunea concertului simfonic al Fi­larmonicii din Timișoara. 22.15 Succesele verii 1969 — muzică u­­șoară. 22.40 Romanțe. 23.05 Trei mișcări simfonice. 23.50—1.00 Con­cert Grieg. Buletine de știri: Programul II­I, 5.00; 6.00; 10.00; 11.00; 17.00; I 18.00; 20.00; 24.00; 2.00; 4.00. Pro­­gramul II, 6.05; 12.00; 14.00; 21.00; I 23.00; 0.55. I Vremea și Vremea se menține umedă și­­ favorabilă ploilor. Temperatura în scădere ușoară, minimele vor fi cuprinse între 7 și 14 grade, iar maximele între 19 și 24 gra­de. Vînt potrivit cu intensifi­cări la începutul intervalului din sectorul vestic. Dimineața, ceață locală. RECREAȚIA COPILULUI ȘI CURTEA ȘCOLII* In cercetarea temei am plecat de la mai multe ipoteze. Educația fizică și sportul­— activități care au loc, pe lingă joc, in curte, sînt componente ale educației comu­niste, in vederea formării omului multilateral dezvoltat; acest o­­biect de învățămînt (care cu­prinde In parte și jocul) nu are încă, peste tot, o bază materială conform cerințelor impuse de logi­ca organizării școlare și legile în vigoare, elaborate de Ministe­rul Invățămintului și Ministerul Sănătății; a treia ipoteză se referă la faptul că dacă s-ar sugera ce­lor in drept­­ inspectoratul școlar, consiliul județean de educație fizică și sport, consiliilor populare, * Extras din comunicarea ;iimpli­­cațiile psiho-sociologice și pedagogice ale spațiului ante și post lecție; Or­ganizarea curților școlare“) prezenta­tă de lector univ. P. PUȘCAȘU, asis­tent M. COZA și asistent GH. POP (catedra de pedagogie-psihologie-me­­todică), la Sesiunea științifică a In­stitutului pedagogic Baia Mare, direcțiunii școlilor etc.) unele so­luții științifice de organizare ra­țională a spațiului curților școla­re,atunci ele vor fi altfel dotate și folosite pe viitor. Nădăjduim ca strădania noastră să aibă ecou în școlile din județul nostru, in acest an școlar, care marchează trecerea la școala de 10 ani. Sunt tot mai numeroase criti­­cile aduse felului defectuos în ca­re s-a desfășurat înainte educația fizică și sportul în școli. Noi am cercetat numai aspectele legate de recreația care are loc în curtea școlii și care nu se poate desfășura în condiții optime, toc­mai din lipsa de organizare a acestui spațiu. Iată ce rezultă dintr-o anchetă la douăzeci de unități (școli gene­rale, din mediul urban și din județul Maramureș. In tural­ cele 20 de școli se constată că din punct de vedere al terenurilor de sport, în mod practic nu există teren de fotbal, pistă de alergări (40 — 60 m); la același număr de școli există o singură groa­pă de sărituri, numai la 30 la sută din școli există un te­ren de baschet, nici o curte școla­ră nu are terenurile prevăzute in normativul Ministerului învăță­­mîntului și Ministerului Sănătă­ții. Din punct de vedere al supra­feței afectate sportului se constată de asemenea situații îngrijorătoa­re, atît la școlile vechi cît și la cele nou construite, și anume: supra­fața medie de fiecare elev con­form legislației în vigoare este de 10 m.p. dar la cele 20 de școli cercetate această suprafața e a­­bia de 2,12 m.p. pe elev. La unele școli (Vișeul de Jos, Săcel, Rozavlea, Botiza, Petrova, de exemplu) revine de elev abia 0,4—0,8 m.p., ceea ce este în to­tal dezacord cu principiile igienei și pedagogiei școlare și cu le­gislația în vigoare. Pentru organizarea unei recrea­ții corecte și pentru a desfășura sportul și educația fizică în aer liber, mai ales că nu avem peste tot săli de gimnastică, curtea școlară trebuie să îndeplinească o întreagă serie de condiții: 1. su­prafața ei trebuie să fie nivelată și curată; 2. să aibă verdeață, lu­mină și umbră suficientă; 3. să ofere posibilități de odihnă și de joacă elevilor­; 4. să fie ast­fel amenajată nncit praful, noro­iul și apa să nu poată sta pe su­­prafața ei; 5. prin amenajarea ei, să permită elevilor toată gama de mișcări solicitate de organis­mul lor in necontenită mișcare și dezvoltare; 6. să aibă o supra­față socotită pe elev de 10 m.p. Această suprafață să fie rațio­nal Împărțită, după reguli igieni­ce și pedagogico-sportive. Prac­tica a arătat că intr-o curte șco­lară neamenajată, neorganizată, e­­levii, simțind nevoia să se miște, să se joace, să facă ceva, ajung la jocuri neadecvate, se lovesc, se urcă pe garduri, pe ziduri, a­­runcă cu pietre, sau ies pe stra­dă în calea vehicolelor și se ex­pun accidentelor. O curte școlară bine organizată și amenajată este aceea care co­respunde tuturor cerințelor impu­se de programa analitică a Mi­nisterului Invățămintului și de particularitățile de vîrstă ale e­­levilor. Acest tip de curte școlară va avea: 1. In mijloc, un loc con­turat sub formă de patrulater, un­de in an­umite împrejurări se pot aduna toate clasele sau o parte din ele­; 2) pe margini, de jur îm­prejur, se vor putea amplasa por­ticul, paralele, prăjinele de căță­rat, barele fixe, sectorul de arun­cări, gropile cu nisip pentru să­rituri, balansoarele și leagănele pentru cei mici, terenurile pentru jocurile sportive, băncile pentru odihnă și altele. E lesne de înțeles că intr-o curte școlară organizată, adecvat utilizată, elevii sunt atrași după preferințele lor de către un anu­mit tip de aparate de mișcare, care le impun ordine, disciplină și care îi ajută în procesul com­plex de recreație de odihnă ac­tivă de reconfortare, de călire a organismului, trezește în ei dra­gostea pentru activitatea sportivă, duce la depistarea talentelor spor­tive și la cultivarea interesului pentru aceste activități. Intr-o a­­semenea carte școlară cadrele di­dactice, afiate în mijlocul elevi­lor, au rolul doar de a-i îndruma și stimula. In fine, trebuie să arătăm că multe din obiectivele de mai sus pot fi realizate cu mijloace­ pro­prii, de aceea considerăm că tre­cerea la amenajarea curților șco­lare s-ar putea­­ face în toate uni­tățile de invătămint încă din a­­cest an. Consumați FRUCO, FRUCO­­ZA, FRUCADE, BĂUTURI RĂCO­RITOARE RECONFORTANTE DIN FRUCTE CITRICE ȘI PLANTE ȘI EXOTICE. Producători­­i S. F. MARAMUREȘ preia orice cantități de PRUNE BISTRIȚENE prin centrele de achiziții la prețu­ri avantajoase și majore după 1 octombrie, conform H.C.M. 508/19­69. CONTRACT ACHIZIȚIE Călit. I Călit. II Călit. I Călit. II — pînă la 30 sept. lei/kg 1,50 1,10 1,35 1,00 — 1—31 oct. lei/kg 1,75 1,30 1,60 1,20 — după 31 oct. lei /kg 2,00 1,50 1,85 1,40 întreprinderea de prefabricate Ulmeni JUDEȚUL MARAMUREȘ livrează fără repartiție unităților socialiste, cooperatiste și particu­larilor următoarele produse: PREFABRICATE DIN BETON: — bolțari și bandaje de mină; — garduri; — plăci trotuar; — plăci pentru canale, armate; — borduri cu goluri și pline, pentru șosele; — borne kilometrice șl hecto­­metrice; — stîlpi D.G.D. și lise pentru drumuri. PRODUSE DIN LEMN, LA COMANDA: — sofale de 1 și 2 persoane; — somiere pat; — bucătării și alte produse gos­podărești. Comenzile se depun la serviciul desfacere. Informații la telefon 34 Ulment. Școala tehnică post-liceală de construcții Baia Mare anunță un concurs de admite­re pentru specialitățile: — construcții civile și In­dustriale; — arhitectură și sistemati­zare. Totodată se anunță și exa­men la școala profesională. Amănunte privind înscrierea și ținerea examenelor se pri­mesc la secretariatul școlii, te­lefon 3653. IQ $epf<ktv«^r?A întreprinderea pentru prelucrarea tulpinilor de in—Ulmeni angajează de urgență ȘEF SERVICIU INVESTIȚII — ME­CANIC ȘEF. Se cere ca solicitantul să fie inginer în specialitatea mecanică cu o vechime de 6 ani. Informații la biroul personal telefon 15 — Ulmeni. Trustul de construcții pentru îmbunătățiri funciare nr. 6 Crișana Oradea, str. Făgărașului nr. 4 (Salca) recrutează de urgență candidați pentru școlile: — Școala tehnică post-liceală construcții hi­drotehnice Craiova, curs de zi cu durata de 2 ani; — Școala tehnică post-liceală cadastru și or­ganizarea teritorială Sibiu, curs de zi cu durata de 2 ani; — Școala de maiștri construcții hidrotehnice Craiova, curs de zi cu durata de 1 an; — Școala de topometriști, curs de zi de scur­tă durată, 6 luni, Ivănești-Ialomița. Informații suplimentare se pot primi zilnic, între orele 7—15 la serviciul personal al Trustu­lui. Telefon 1 70 03 Oradea. 1 I I I III I

Next