Pentru Socialism, octombrie 1969 (Anul 19, nr. 4880-4906)

1969-10-09 / nr. 4887

Joi 9 Octombrie 1960 STILUL ȘI METODELE DE MUNCA ALE COMITETELOR DE DIRECȚIE­­SUBORDONATE ÎNDEPLINIRII SARCINILOR ECONOMICE BINE pe ansamblu nu înseamnă TOTUL la nivelul cerințelor O privire retrospectivă în activitatea, în stilul și metodele de muncă ale comitetelor de direcție din uni­tățile economice maramureșene relevă fară îndoială faptul că aceste organe de conducere colectivă își înțeleg tot mai bine rolul, și menirea lor, își perfecționează con­tinuu activitatea, orientată în mare majoritate pe anali­za, soldată cu decizii eficiente, asupra problemelor vi­tale ale unităților economice, în actualitate ca și în perspectivă, determinînd îmbunătățirea simțitoare a ni­velului general de îndeplinire a sarcinilor economice. Așa, spre exemplu, ■ beneficiind de îndrumarea și controlul competent și activ al organizațiilor de partid, comitetele de direcție de la Combinatul chimico-metalur­­gic Baia Mare, Complexul pentru industrializarea lem­nului din Sighetul Marmației, întreprinderea de rețele electrice Maramureș, întreprinderea forestieră din șeul de Sus și alte unități și-au stabilit în agenda Vi­­lor de lucru și au dezbătut pe larg folosirea rațională a for­țelor de muncă și capacităților de producție, diversifica­rea produselor, perfecționarea laturilor organizatorice ale întregii activități, valorificarea rezervelor pentru îmbună­tățirea situației economico-financiare. Considerăm că oglindă elocventă a modului de muncă al comitetelor de direcție stau succesele dobîndite în acest an: peste 110.000. 000 lei depășire la producția­ marfă, creșterea cu 3,3 la sută a productivității muncii față de plan, peste 26.000. 000 lei beneficii în plus pe ansamblul județului. Trebuie notat, ca un element apreciabil, faptul că membrii unor comitete de direcție, printre care la exem­plele de mai sus trebuie să adăugăm și pe cele de la în­treprinderea de industrie locală „Iza“ din Vișeul de Sus, „Maramureșeană“ Sighetul Marmației, întreprinderea de explorări miniere din Baia Mare și altele, activînd ne­mijlocit în producție au devenit mai receptivi la frămîn­­tările colectivului, consultîndu-se cu cei mai buni spe­cialiști, muncitori cu experiență, ceea ce le permite să promoveze în cadrul ședințelor de lucru ale comitetelor de direcție respective suflul creator al maselor, năzuin­țele, dar și greutățile din procesul de producție, putând astfel elabora decizii colective, cu real folos pentru pro­ducție. Pentru a fi mereu în cunoștință de cauză, pentru a putea emite decizii care să orienteze activitatea de per­spectivă pe făgașul maximei eficiențe, în munca unor comitete de direcție s-a încetățenit metoda de analiză a unor aspecte majore ale producției prin colective com­petente care raportează comitetului de direcție atît si­tuația analizată, cît și propunerea de măsuri pentru îm­bunătățire. Așa se procedează, de pildă, la C.C.M. Baia Mare, C.I.L. etc. Pe seama unei atare analize, la I.F. Vi­șeul de Sus în atenția comitetului de direcție a stat sec­torul Poieni, unde membri ai comitetului de direcție, specialiști au fost însărcinați efectiv cu organizarea și îndrumarea muncii în acest sector pînă la redresarea situației de loc satisfăcătoare în care se găsea la un moment dat. O analiză recentă a comisiei economice de pe lingă Comitetul județean de partid asupra activității comite­telor de direcție a reliefat, pe lingă o multitudine de as­pecte bune, de metode de muncă adecvate, eficiente și numeroase neajunsuri în stilul și metodele unor comite­te de direcție. Sintetizate, aceste deficiențe se pot con­sidera a fi de formă și nu de fond, datorate în primul rînd slabei îndrumări din partea organelor și organiza­țiilor de partid, neaprofundării dezbaterilor. Sunt, prin urmare, deficiențe care se pot remedia cu destulă ope­rativitate. Recentele adunări generale ale salariaților pentru dezbaterea planului pe 1970 au reliefat că la U.M.,M.U.M., I.L.P­. sau Agrofruct — Baia Mare, la I.F. Sighet. Fabri­ca de alcaloizi din Vișeul de Sus, D.R.T.A. Maramureș, „Băimăreana“ pe agenda de lucru a comitetelor de di­recție s-au inclus adesea teme insuficient studiate, fie de membrii comitetului de direcție, fie de colective nu­mite, ceea ce a dus la un caracter formal al unor dis­cuții ale comitetului de direcție, fără o analiză asupra cauzelor generatoare, urmate firesc de decizii cu carac­ter general, neconcludente. Sau in unele cazuri comitetele de direcție ■ nu ur­măresc îndeplinirea integrală și la timp a deciziilor ela­borate. Asemenea cazuri întîlnim­ uneori la Combinatul minier Baia Mare, întreprinderea forestieră Baia Mare, la „Partizanul“ Sighetul Marmației și în alte părți. Dar’, trebuie să accentuăm, în munca unor comitete de direc­ție — de la I.L.F., O.G.L. Produse industriale Sighetul Marmației etc. — mai persistă o deficiență intolerabilă și anume decizii luate unipersonal, dinainte stabilite de conducerea administrativă. In asemenea situație, comite­tul de direcție este socotit doar un organ de consultare și nu de decizie colectivă. „Rodul" unei atare mentalități se reflectă întotdeauna negativ în activitatea economică. Considerînd că aceste aspecte se pot înlătura, este de datoria organelor de partid să găsească cele mai bu­ne căi pentru orientarea și conducerea activității comi­tetelor de direcție pe făgașurile depline ale rezolvării cu succes a sarcinilor economice actuale și de perspectivă. Experiența demonstrează că acest lucru este posibil! ­ ........­­............................................................................­­1 Mereu în cea mai stringentă actualitate După 8 luni de activitate din acest an, întreprinderea de in­dustrie locală „Iza“ din Vișeul de Sus înmănunchează o seamă de realizări ce s­e înscriu pe o platformă mult superioară peri­oadelor precedente: 101,4 la su­tă producție globală, 103,8 la sută producție marfă, 104,4 la sută productivitatea muncii. 141 — Considerați că înfăptuirile unui rînd rezultatul fructificării colective ? — Fără îndoială că da. Voi descrie în cele ce urmează doar unele din metodele și stilul de munca, care, verificate prin practica activității noastre, ne-au asigurat succesele în toate sec­toarele de muncă. Mai întîi de­spre pregătirea ședințelor de co­mitet. Pentru pregătirea mate­rialului prezentat spre dezbateri la ședințele lunare, se constituie un colectiv format din cadre competente, de regulă sub con­ducerea unui membru din comi­tetul de direcție ce răspunde de sectorul respectiv. Acest colec­tiv se deplasează pe teren, con­trolează cu amănunțime diverse — După astfel de măsuri preg jare abordate, aportul membrilor puneri ? —Subliniez că toate ședințele noastre lunare s-au ținut la da­tele programate, cu prezența întregului comitet de direcție. Temele elaborate fiind de­­ fieca­re dată laturile cele mai strin­gente ale producției, potrivit­ cu situația specifică a fiecărei eta­pe. La ultima ședință din august a fost analizată latura realizării — Intre conținutul planurilor, lor practică în producție există o — Plecînd de la ideea că ori­ce măsură, plan sau decizie nea­plicată este­­ o literă moartă, stră­dania noastră primordială este ca ele să fie materializate, să aibă viață. Pe această linie, o­­biectivelor din planurile de mă­suri li se stabilesc responsabili­tăți pe membri și ceilalți fac­tori, cu termene de realizare, controlul asupra executării lor fiind adus la cunoștința comi­tetului. Așa spre exemplu pu­tem aminti latura pregătirilor de iarnă, sarcină repartizată ,pe — In încheiere, vă rugăm să i­­dee ale stilului de muncă re­ dedi­ve. — In afară de analizele luna­re, ori de cîte ori ne întîlnim sînt puse în discuție probleme legate de angajări, repartizarea premiilor excepționale, , cazuri de abateri mai grave, perspecti­va deschiderii unor noi locuri de muncă etc. Ca o metodă de muncă este și aceea că cel puțin o dată pe lună, președintele co­mitetului de direcție se depla­sează la fiecare loc de muncă, unde împreună cu alți membri din comitet organizează discuții cu muncitorii. Acest procedeu ne dă posibilitatea de a ține o permanentă legătură cu muncito­rii reducere la cheltuielile pe lobu­lei producție marfă. Am solicitat tovarășului Gheor­­ghe Camiuca, președintele comi­tetului de direcție, de a ne răs­punde în ce mod și pe ce căi au fost obținute aceste realizări, despre aportul membrilor comi­tetului de direcție la înfăptuirea lor: pe linie de producție sînt în­gri­­gîndirii creatoare a conducerii sectoare de activitate, ia legă­tura cu colectivele de muncitori, purtînd cu ei discuții legate pe tema analizei. Pe baza acestor constatări se întocmește refera­tul care constituie geneza pro­iectului de hotărîri. După întoc­mirea acestora noi am practicat metoda ca o copie din ele să fie dată spre studiu și documen­tare membrilor comitetului spre a medita mai profund asupra ce­lor consemnate în raport. La șe­dințele noastre de comitet obiș­nuim să chemăm și un număr de invitați care ne pot ajuta la elaborarea unor măsuri substan­țiale. Viitoare, care sunt problemele ma­­comitetului la dezbateri și pro­planului de investiții și a repa­rațiilor capitale. Datorită legă­turii membrilor comitetului de direcție cu munca practică, a le­găturii strînse cu terenul, fieca­re din ei se străduiește ca pro­punerile făcute să fie cit mai legate de viată, de preocupările secțiilor în activitatea lor de viitor, măsurilor și deciziilor și aplicarea strînsă conexiune ? membrii comitetului cu termene precise de realizare și care se află intr-un avansat stadiu. Ast­­­­fel, la cariera Valea Fătăciunii s-a descoperit un zăcămînt de rocă cu o rezervă pentru iarnă de 2.000 tone, s-a lărgit baza de lucru prin amenajarea unui drum în trepte, asigurîndu-se cariera cu mijloace de transport, excavator etc. La­ cariera de la Fîntîn­a sînt în curs de execuție lucrări de descopertare, se re­pară drumul de acces și electri­ficarea acesteia, fi relatați ce alte metode, proce­­d­ați principiului muncii colecti­vii, de a le cunoaște grijile și necazurile. Prin toate acestea, noi urmă­rim de a muta centrul de greu­tate a muncii noastre acolo un­de se hotărăște producția. Atît eu personal cit și ceilalți mem­bri din comitet am reușit ca majoritatea timpului să ni-l pe­trecem în mijlocul muncitorilor, pe locurile de muncă. Sîntem conștienți că mai avem multe de făcut, că în lumina documente­lor Congresului al X-lea al par­tidului în țata noastră stau sar­cini noi pe linia perfecționării producției și a muncii. Interviu consemnat de MIHAI TRIFOI PENTßlJ SIRTATKW Discernămint și neesențial r­i Dacă necesitatea perfecționă­conducerii întreprinderilor economice a devenit o caracte­ristică generală a etapei actuale, în ramura construcțiilor și în speță la unitățile cu un grafit cum este cel al Trustului de construcții Maramureș, în con­dițiile unei varietăți mari de lu­crări, de mare răspîndire terito­rială și fluctuații în dinamica producției, la care se adaugă timpul din ce în ce mai scurt afectat terminării noilor obiec­tive, aceasta a devenit o pro­blemă „sine qua non" Cara"­"«C­­ristica principală o formează o­­perativitatea în acțiune, în lua­rea deciziilor. Evident că aceste imperative nu puteau să nu imprime comi­tetului de direcție, acest organ investit cu puteri depline din partea forului tutelar și a mase­lor, trăsături care, condițiile și specificul aplicate la produc­ției, pe baza rezultatelor obți­nute să caracterizeze stilul său de muncă, un stil propriu, adec­vat necesităților. Și în acest sens, comitetul de direcție al trustului a făcut pași însemnați înainte, a întreprins o serie de măsuri prin care pe baza cunoașterii, reale a posibi­lităților și rezervelor, să poată dirija de așa natură lucrările încît să valorifice cît mai bine potențialul energiilor fiecărui om, subunități, șantier, să întă­rească spiritul de răspundere a fiecărui factor în realizarea sar­cinilor de plan. In această lu­mină se înscrie organizarea pe principii noi a sistemului infor­mațional, prin înființarea came­rei de comandă, un adevărat fo­car al informației tehnice ope­rative, care obligă pe fiecare conducător să studieze zilnic si­tuații și documente diferite de o mare importanță în luarea deciziilor. Această caracteristică a dus la cunoașterea operativă a pro­ducției, mișcarea utilajelor și e­­fectivelor etc., fiind transmisă și conducerilor unităților trustu­lui. Ea reflectă rezultatele din: producție, depășirile de plan, predarea a tot mai multe obiec­tive la termenele planificate. Plasarea în miezul probleme­lor producției a determinat co­mitetul de direcție să analizeze în mod operativ problemele principiale ale producției, care, fără înțelepciunea colectivă, a competenței membrilor comite­tului, nu pot fi rezolvate. Și în acest sens se remarcă analiza de cîte ori e nevoie a produc­ției, plasată de regulă înaintea încheierii etapei, pentru a aduce planului operativ următor co­recturile necesare. Se remarcă de asemenea analizarea preala­bilă a unor probleme ca: renta­bilizarea producției, aplicarea noului sistem de salarizare, a­­provizionarea cu materiale și altele. Ședințele comitetului de direcție, ținute cu regularitate (păcat că de fiecare dată au lip­sit 1­2 membri ai comitetului), elaborează două documente de primă importanță pentru pro­ducție: în primul rînd progra­mul de verificare, îndrumare și control al membrilor comitetu­lui ca și a altor specialiști în raport de necesitățile fiecărui șantier. Un al doilea document e „urgența" de bătaie cu princi­palele probleme pentru fiecare șantier sau­­ obiectiv, pentru lu­na următoare. Păcat însă că nu s-a permanentizat raportarea realizării acestor obiective la viitoarea ședință la care de de­­regulă, în loc să fie trași la răs­pundere vinovații, se recurge în a le da „sfaturi" de către direc­torul sau inginerul șef. Dar chiar cu aceste neajun­suri, prin formele adoptate, via­ța și activitatea comitetului de direcție s-au evidențiat tot mai mult ca factor practic și valabil în conducerea producției. Exemplul — în acest sens, al T.C.M., considerăm că poate fi luat ca element de studiu pentru multe unități de con­strucții. In contrast însă cu felul in care se abordează problemele esențiale, surprinde în stilul de muncă o serie de vechi me­tehne, forme care pe parcurs s-au tot adunat ajungînd acum să-și manifeste rezultatele în măcinarea timpului atît de pre­țios al oamenilor. Ceea ce am­plifică această situație e meto­da „rezolvărilor la grad supe­rior", ceea ce duce la neglijarea unor­­ verigi importante ale pro­ducției. Să ne explicăm. In re­lațiile cu beneficiarii, colabora­torii sau proiectanții, se discută și se hotărăște la nivelul trus­tului, fără a fi invitați uneori cei din conducerea grupurilor și șantierelor în calitate de e­­xecutanți. Așa se întîmplă că apar cu cca. 3—4 zile înainte de începerea lunii lucrări de care nu s-a știut pentru a se lua măsuri practice la nivelul gru­pului sau șantierului. Deseori cei din trust dau dispoziții pes­te capul grupurilor de șantie­re. Majoritatea membrilor co­mitetului de direcție nu s-au plîns de faptul că în dorința de a fi operativi participă la un adevărat maraton al ședințelor, care de fapt nu au efectul scon­tat. Ședințele comitetului de di­recție se țin în ziua de 28 a fiecărei luni. Dar în aceeași zi, conducerile grupurilor și șantie­relor, începînd cu orele 7, par­ticipă la ședințele și dezbateri­le întocmirii planului operativ (mai întîi pe unități și pe ur­mă pe trust). Aceste dezbateri care consumă timp enorm sînt urmate de regulă de ședințele comitetului de direcție (între o­­rele 16—20). De multe ori, ne-au spus cîțiva membri ai comite­tului de direcție, îți face impresia că e o continuare a ședințelor de plan operativ. „Sîntem obosiți după o zi de ședințe și e normal ca fiecare să aștepte să se termine", a remarcat unul din ei. Ceea ce frapează cel mai mult în munca organului amin­tit e faptul că își asumă răs­punderi ce nu sînt de compe­­tința lui sau acceptă în colec­tiv, cu duhul blîndeții, o serie de anomalii sau deficiențe, de care se fac vinovați unii sala­riați. In ședința din 14 iunie a.c. (și nu numai în aceasta), comitetul a discutat 15 cereri ale unor cetățeni care solicitau materiale de construcții. In al­te ședințe, la capitolul „diver­se" — s-a analizat problema în­cadrării unor salariați în cate­gorii superioare, In condițiile in care respectivii n-aveau ve­chimea necesară. Și mai cu­rios e faptul că a devenit un obicei al comitetului de direc­ție de a analiza și aproba tre­cerea pe costuri de producție a unor cheltuieli neeconomi­­coase (consumuri exagerate, pe­nalizări pentru locații etc.) în loc să vadă cum ar putea fi recuperate, înlăturate cauzele care le-au provocat. Desigur, departe de noi gîn­­dul de a încerca să demonstrăm că ședințele — una din formele principale de muncă ale comi­tetului — ar fi formale. Oricum însă, cele de mai sus, proble­me ce nu trebuie să ajungă în dezbaterea sa, îi răpesc mult timp, îi abate pe membrii săi de la problemele esențiale. Să sperăm că în scurt timp , ase­menea carențe vor deveni a­­mintiri de... domeniul trecutu­lui. T. TOHÄTAN 3 Măsurile utile se cer operativ finalizate In sfera de in­fluență a comite­tului de direcție de la Combinatul minier Baia Mare întră activitatea celor 14 unități și sectoare cuprinzînd miniere, peste 16.000 de oameni ai muncii, care dau cea mai mare parte din produsul industrial județean, acoperă împreună cu chimia neferoa­să peste 60 la su­tă din producția națională de meta­le prețioase și neferoase. Adevă­rat „gigant" sub aspectul influenței sale economice, gigant și Ca mări­me. Comitetul de direcție al Combi­natului minier și-a înscris pe agenda sa de lucru pro­bleme de cea mai stringentă actua­litate (mai puțin în­să de perspecti­vă!). Anul acesta au fost, de pildă, dezbătute chestiuni arzătoare privind realizarea periodi­că a sarcinilor e­­conomice, dezvol­tarea activității ge­­ologice în vederea creșterii volumului de rezerve minie­re, selecționarea și promovarea cadre­lor, activitatea com­­partimentului de aprovizionare, situ­ația efectivelor de muncitori etc. Sub acest aspect, al te­maticii abordate, membrii comitetu­lui de direcție s-au dovedit a fi „pe fa­ză". Rezultatele e­­conomice ale Com­binatului minier in 8 luni trecute, din care vom aminti doar sporul de 2,49 la sută la produc­tivitatea muncii și depășirea cu 15,6 milioane lei a pro­ducției marfă vîn­­dută și incasată fa­ță de plan, sunt o dovadă elocventă a capacității sale de organizare și conducere a trebu­rilor mineritului județean. Cu toate acestea, așa cum s-a arătat în adunările recen­te ale reprezentan­ților salariaților de la exploatări­le miniere și la nivelul combinatu­lui, comitetul de direcție a fost de­pășit de realitate in multe privințe. Nu mai departe, la unitățile miniere s-a arătat că în subteran se pierde mult timp produc­tiv din cauza de­ficiențelor privind organizarea asigu­rării cu materiale și scule, a greută­ților și aprovizio­narea tehnico-ma­­terială. Analiza u­­nor atare situații s-a făcut în ședin­țe de lucru ale comitetului de di­recție, s-au elabo­rat și măsuri pen­tru îmbunătățirea lor. Dar, de la măsuri la concre­tizare, pasul abso­lut necesar s-a făcut în mai mică măsură. „După mi­ne, e deja absurd, arăta în adunarea reprezentanților mi­nerilor de la Ba­ia Borșa, inginerul Nicolae Răducanu, ca odată ce planul de aprovizionare se cunoaște la com­binat, să se mai in­­trebe, acum la fi­ne de an, ce s-a primit din materia­lele solicitate. De­notă că undeva, in „angrenajul" Com­­­binatului ceva nu la focul său, iar producția sufe­ră". Și în alte pri­vințe, ale eșalonă­rii producției, ale remedierii unor de­ficiențe privind probleme tehnice, de exploatare, co­mitetul de direcție al Combinatului n-a mers pînă la capăt în finaliza­rea deciziilor sale, în urmărirea înde­plinirii lor. Anali­za recentă făcută de adunarea repre­zentanților sala­riaților minieri asupra Îndeplinirii planului pe 8 luni și a perspectivei a scos la lumină că în minieră activitatea persistă deficiențe care di­minuează eforturi­le, trag înapoi pro­­ducția. A rezolva problemele com­plexe și foarte di­verse ale fiecăre­ia din cele 13 uni­tăți ale Combinatu­lui, cu contribuția cîtorva oameni, es­te aproape egal cu a conduce activita­tea doar la nivelul unui colectiv res­­trîns de specia­liști, care și ei nu reușesc să vadă în care anume direc­ție să-și îndrepte cu prioritate aten­ția. In adunarea re­prezentanților nivelul ‘Combinatu­la lui ca și in cele la nivelul exploatări­lor miniere s-a fă­cut care o propunere considerăm va fi în măsură să aducă ceva nou, substanțial în­­ acti­vitatea minieră și anume găsirea u­­nei noi forme de organizare a con­ducerii colective în minerit, mai adec­vată structurii or­ganizatorice a Com­binatului, capabil să să îndrume mai bine activitatea, pe o sferă de influen­ță restrînsă. Acea­sta ar corespunde mai bine interese­lor minerilor, ar­ aduce un plus de operativitate în munca unităților miniere. Ing. GH. DUM1TRESCU. ’

Next