Pentru Socialism, decembrie 1969 (Anul 19, nr. 4933-4958)
1969-12-03 / nr. 4934
Miercuri 3 decembrie 1969 PENTRU SOCIALISM3 In sfera educației științifice Schematismul mi-și află loc! La Congresul al X-lea al P.G.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu, sublinia în raportul prezentat că „Una din îndatoririle principale ce revin frontului nostru ideologic este promovarea unei atitudini combative, militante împotriva concepțiilor mistice, a influențelor retrograde, ideologiei străine, împotriva înapoiate, formarea mentalităților trăsăturilor etice corespunzătoare noilor relații statornicite în orînduirea socialistă“. In lumina acestor idei, organele și organizațiile de partid, de sindicat și U.T.C., de femei din municipiul Baia Mare, urmărind înfăptuirea obiectivelor din planul de măsuri al Biroului totului județean de partid Comivind intensificarea educației pirateist-științifice, și-au fixat numeroase acțiuni care vizează continua îmbogățire a vieții cultural-spirituale a oamenilor muncii. S-a reușit, în mai bună măsură, coordonarea acestora, alcătuindu-se un plan comun de activități ateist-științifice, ceea ce a asigurat acestora o notă de continuitate, atractivitate, o sferă mai largă de cuprindere a diferitelor categorii și profesii. Membrii Biroului Comitetului municipal de partid, activiști din aparatul de partid, au făcut, în organizațiile de bază, expuneri pe teme ca: „Poziția P.G.R. față de religie", „Socialismul și religia" etc. Pe baza planului comun, la casa de cultură a sindicatelor, cluburi, căminele, dormitoarele comune culturaau fost ținute consultații, expuneri, s-a răspuns la întrebări, s-au organizat întîlniri cu brigăzile științifice. De un mare interes s-au bucurat acțiunile pe teme „Natura și omul", „Mituri privind religioase și adevărul științific", „Originea unor ritualuri și sărbători religioase", „Există viață pe alte planete?" și altele care au atras un numeros auditoriu. Un rol important în munca de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste, de combatere a concepțiilor înapoiate îl joacă Universitatea populară, cele circa 30 de lectorate de cultură generală, organizate în întreprinderi și instituții. Este de subliniat și faptul că, pentru a asigura un bogat conținut de idei, accesibilitate și atractivitate manifestărilor ateistștiințifice, factorii răspunzători din cadrul municipiului au invitat să susțină astfel de acțiuni Fii Acțiuni interesante, cu o largă sferă de cuprindere .i Absența publicității manifestărilor — o notă slabă a pentru organizatori Il Este greu de făcut investigații printre auditori? Ü O consfătuire utilă numeroși oameni de știință și cultură, profesori cercetători științifici, universitari, critici, care, prin expunerile făcute, au reușit să elucideze probleme interesante din domeniul științei, artei și culturii. O manifestare prestigioasă, de pildă, a fost „masa rotundă" pe tema: „Natura științei", la care a participat prof. univ., dr. docent Nicolae Mărginean din Cluj, la care și-au adus contribuția un însemnat de specialiști ce activează număr pe tărîmul educației ateist-științificeîn municipiul Baia Mare. Cu toate acestea, pe linia educației ateist-științifice a maselor există și în întreprinderile și instituțiile din municipiul nostru „rezerve" slab puse în valoare. Se manifestă încă formalism, superficialitate, schematism în planificarea acțiunilor, în realizarea lor. Comitetele sindicatelor de la grupurile de șantiere nu urmăresc să asigure un conținut adecvat de idei, atractivitate unor activități desfășurate la dormitoarele comune. Auditorii nu sunt consultați, investigați ce ar dori să li se prezinte, pentru a-și lărgi orizontul de cunoștințe culturalștiințifice. Reușita unei acțiuni depinde, în bună măsură, de publicitatea în jurul ei, de mobilizarea oamenilor, intr-un cuvînt de o temeinică organizare. Or, invocînd „cauze obiective", unele organe de partid și de sindicat — cum s-a întîmplat la dormitoarele comune de la E.M. Herja, grupurile nr. 1 și 2 de șantiere, — au privit cu ușurință munca de intensificare a educației ateist-științifice. Astfel, unele manifestări au eșuat, n-au mai avut loc din lipsă de auditoriu, iar altele — la exploatările miniere Herja, Săsar, cartier Ferneziu-Lunci, satele Ocoliș, Bozînta Mică, Groși — s-au desfășurat sub semnul formalismului și al sporadicității. Este paradoxală și concepția unor cadre și activiști de la căminele culturale, care nu se străduiesc să fructifice inițiativele locale, să atragă în activitatea ateist-științifică forțele intelectuale din sat, așteptînd „lectori de la centru". Numai așa se explică inactivitatea de la Ocoliș, Bușag, Groși și alte sate unde, în unele luni — și adesea luni în șir — nu s-a putut înscrie, pe această temă, nimic la capitolul „realizări". Urmărind o mai bună îndrumare, intensificarea muncii de educație ateist-științifică, Comitetul municipal de partid Baia Mare a organizat, nu de mult, o consfătuire cu factorii de răspundere de la organele municipale sindicale, de cultură și artă, directorii de cămine culturale, membri ai brigăzilor științifice, în cadrul căreia s-a făcut un viu schimb de opinii, de păreri, s-au formulat sugestii și propuneri în acest scop. Ele vizează o mai judicioasă coordonare a activităților ateist-științifice, sondarea cerințelor diferitelor categorii de auditori în raport cu pregătirea și preocupările lor, lărgirea sferei de cuprindere, asigurarea atractivității și „turnarea", în forme variate, a unui bogat conținut de idei. VALENTIN MUREȘAN activist al Comitetului municipal Baia Mare al P.C.R. Instantaneu realizat în secția de pregătire a Fabricii tricotaje „Unitatea" din Sighetul Marmației Pretutindeni, structura eterogenă a clasei a IX-a a școlii generale — provenită din faptul că in compoziția ei intră elevi cu nivel de pregătire diferit, precum și absolvenți ai clasei a VIII-a din promoțiile mai vechi, unii dintre ei fiind temporar angajați —, ca și orientarea generală a acestor elevi cu precădere spre munca productivă constituie elementele de bază care îi conferă o fizionomie aparte în rândul celorlalte colective de școlari. Acesta este și motivul pentru care și la repartizarea profesorilor, clasele a IX-a s-au bucurat de un regim prioritar, pentru a se asigura de la început un nucleu de cadre didactice capabil să modeleze după cerințe profilul specific al acestor clase. Printre premisele de ordin formativ cu care debutează clasa a IX-a, una are o importanță covîrșitoare — înclinația elevilor spre munca practică, începutul de profesionalizte în care și-au pus mari speranțe. Iată de ce rezolvarea în chip fericit a problemei practicii de o zi pe săptămînă de către conducerea școlii și unitățile industriale, cooperativele meșteșugărești și de desfacere asigura în mare măsură succesul general al clasei a IX-a a școlii generale. La Liceul din Cavnic, clasa a IX-a generală funcționează cu un număr de 33 elevi, pe care i-am vizitat nu de mult la locul practicii. „Pentru noi, asigurarea efectuării in bune condițiuni a practicii a însemnat însăși rațiunea de existentă a acestei clase — ne spunea directorul liceului, tovarășul Ștefan Naghi. Conducerile Exploatării miniere, Spitalului unificat, uni Clasa a IX-a a școlii generale tărilor comerciale și a celor I.S.F. — meșteșugărești, toate ne-au sprijinit în mod exemplar, oferindu-și serviciile pentru asigurarea instruirii practice a elevilor“. Astfel, viitorii absolvenți ai școlii generale de 10 ani se îndreaptă spre o serie de meserii de care se simte nevoia chiar in orașul Cavnic: strungari, electricieni, lăcătuși, laboranți, surori medicale, vînzătoare în croitoresele de desfacere unitățietc. In atelierul de reparații al Exploatării miniere găsim la orele de practică 14 elevi, repartizați la diferite utilaje pe lingă muncitorii cu experiență, sub supravegherea cărora deprind pașii viitoarei profesii. Maistrul instructor Eugen Schneph, căruia i s-au incredit de tot elevii, și-a întocmit un plan tematic „Recomandările“ (după privind orele de practică), care orientează conținutul fiecărei etape practicii. A Început cu a prezentarea locului de muncă, a măsurilor de tehnică a securității muncii; cunoașterea aparatelor de măsură; sculele folosite in așchiere etc. In acea zi, elevii efectuau exerciții de măsurare. Din caietul elevului Petre Roatiș notăm cîteva titluri de capitole parcurse și studiate în orese de practică: „Măsurarea cu șublerul“, „Utilizarea energiei“, „Materiale folosite în electrotehnică“, „Materiale neferoase“, „Procesul de așchiere și condițiile realizării lui“, ,,Aliaje cu rezistivitate ridicată“. Inginerul Constantin Bivolaru remarca importanța acestui bun început de profesionalizare: „Să știți că tot așa am început și noi. Pe atunci se făcea un fel de politehnizare. Am făcut practică la U.M.M.U.M. Și câ de bine mă folosesc și acum de ceea ce am deprins atunci. Sistemul nu-i de loc rău. Mai alrs că nivelul acestei inițieri nu-i cu nimic mai scăzut decit in cazul practicii din școlile profesionale. Multi elevi vor putea lucra efectiv in această meserie chiar la sfîrșitul clasei a X-a, înainte de a urma un curs de scurtă durată.“ Ce fac cei din laborator? Sub îndrumarea tehnicianului principal Pavel Șovrea, elevii dezbăteau tema „Reacțiile dintre cupru și zinc cu acizii la iaz de dezagregare“. Pin acum au executat cu tăriri la balanța analitică, au urmărit cite o dezagregare, urmînd în curind să efectuez probe de filtrări etc. Eleva Lucia Tetea, care, influențată de părinți, la început nu prea voia să vină în această clasă, este acum entuziasmată chiar de rezultatele obținute, ca și părinții ei. Și colega ei Maria Rohian ne spune cu mîndrie că are acum note cu mult mai bune decit în anii trecuți. O privire în catalogul clasei întărește ideea că satisfactiile din orele de practică sunt un real stimulent și la învățătură. Toți elevii erau prezenți la ora 8 in atelier, laborator etc. Același lucru se poate remarca și la cursurile teoretice: frecvență de sută la sută. Ne-am continuat vizitarea elevilor la magazinul alimentar nr. 45 și la cel aparținător I.S.F., unde aceștia sunt antrenați la aranjare. La secția croitorie cooperativei „Țibleșul" a — Tg. Lăpuș ne întreținem cu eleva Viorica Kalman. Ea a învățat deja minuirea mașinii de cusut, să tivească și să încheie piesele unei confecții.La Spitalul unificat, un grup de fete se inițiază in meseria de soră medicală. Fac termometrizarea, măsoară tensiunea arterială, efectuează sterilizarea instrumentelor, învață cum să aplice pansamentele sau să scoată agrafele. începutul instruirii practice a elevilor din clasa a IX-a a Liceului din general. Cavnic este promițător și se înscrie pe coordonatele esențiale ale evoluției școlii generale spre învățămîntul obligatoriu de 10 ani. Nu uităm să amintim aici insă faptul că în ceea ce privește asigurarea îndeplinirii programei școlare — după cum semnala dirigintele clasei, tovarășul Ioan Grad, elevii încă nu dispun de nici un set complet de manuale, acestea fiindu-se repartizate numai in proporție de 30—40 la sută. Inspectoratul școlar județean ar trebui să insiste mai mult pe lingă soturile competente din Ministerul Invățămîntului spre a lichida aceste neajunsuri, semnalate și în alte școli din județ. GHEORGHE SUSA Practica—izvor satisfacții și A VI V d la învățăturăV stimulent Timpul „călduț“argument depășit nea, în timp ce din fondul de 180 mii lei acordat pentru organizarea de iarnă nu s-a realizat aproape nimic. Intr-o situație aparte se află locuințele. La Sighetul Marmației, trei din blocurile ce trebuie predate anul viitor se află abia la fundații. In asemenea fază protecția lucrărilor de zidărie va pune fără îndoială probleme dificile conducerii șantierului. Ne referim, în special, la protecția turnării betoanelor, acoperirea spațiilor în care acționează zidarii și altele. O stare similară întîlnim și la Baia Mare. Aprovizionarea cu materiale e satisfăcătoare, multe spații de lucru sunt închise, unele instalații de încălzire sunt terminate. Cu toate acestea la multe șantiere măsurile preconizate au rămas pe mai departe „obiective de viitor”, deoarece termenele n-au fost respectate, fapt ce poate provoca greutăți artificiale în respectarea termenelor de predare. Este îngrijorător faptul că nici acum nu se acordă atenția cuvenită închiderii spațiilor de lucru, nu se impulsionează ritmul lucrărilor definitive de acoperire a unor hale sau blocuri. Se impune deci ca organizațiile de partid, conducerile șantierelor să ia măsuri energice pentru materializarea urgentă a tuturor măsurilor ce vizează pregătirea de iarnă a șantierelor. (Urmare din pag. 1) plastică etc. , ce nu se admit a fi efectuate pe umezeală sau temperaturi sub plus 15 grade C. Șantierul își fixase măsuri bune de pregătire dar ... nu s-a preocupat să le materializeze. Drept urmare, din cele trei bazine doar unul este acoperit, însă acoperămîntul este prost executat. In al doilea bazin covorul de masă plastică se află sub un strat de apă, iar acoperișul se tot execută dar nu se mai termină. Oamenii evacuează apa cu ... lopata, iar cei care trebuie să monteze acoperișul n-au materialul necesar. Al treilea bazin nici nu a intrat în faza pregătirilor pentru iarnă. Ne întrebăm: cum vor fi terminate la timp bazinele, care va fi calitatea lucrărilor? Grupul nr. 1 al T.C.L.M. — șantierul de locuințe, trebuia să execute pînă la 15 noiembrie lucrările de racordare la sistemul de încălzire al mai multor obiective. Timpul relativ călduț nu prea i-a stimulat pe tovarășii de aici, iar conducerea trustului nu i-a controlat și ajutat în efectuarea lucrării propuse și ca urmare o serie de blocuri, hotelul turistic, creșa cu 96 de locuri, dispensarul uman și altele nu aveau la finele lunii noiembrie instalațiile de încălzire. O serie de alte obiective — toate cu termen de predare la mijlocul anului viitor, stîrnesc îngrijorare deoarece sunt încă deschise. Se pune sub semn de întrebare posibilitatea turnării betoanelor, executării zidăriilor, efectuării lucrărilor interioare pe timpul friguros. Unele din acestea — cele de la Baia Borșa (executant T.C.M.M.) sunt mult rămase în urmă, iar intemperiile au început să accentueze și mai mult nerealizările. Hala morilor nu-i închisă, la antezdrobire se lucrează sub cerul liber, la hala de flotare de aseme i In magazinul cu produse alimentare din Petrova FOTBAL Divizia C seria a Vil-a Bradul — C.I.L. Sighetul Marmației 1-0 (0-0) Cerbi maramureșean așteptat cu mult interes. Intîlnirea celor două echipe a prilejuit un joc dinamic, viu disputat, cu faze de numerosul gustate public spectator. Dovedindu-se mai hotărîți și acomodîndu-se mai repede cu terenul greu, localnicii au dominat autoritar, construindu-și numeroase faze de gol. Cele 12 cornere, trei bare și 15 șuturi pe spațiul porții vorbesc de la sine despre dominarea vișovanilor. Dacă totuși nu s-a marcat decât în minutul 83, prin Covaci, aceasta se datorește apărării bune a sighetenilor, care a jucat aproape fără greșeală. Remarcăm pe Covaci, Beskid și Babuski de la gazde, pe Popa și Rusu de la sigheteni. Intîlnirea a fost umbrită în de o altercație final violentă, dintre Stan și Oros, amîndoi fiind eliminați de pe teren. I. CRISTURȚEANU Chimistul — Unirea 4-0 (4-0) Intîlnind redutabila echipă din Dej, chimiștii, în pofida terenului desfundat, au practicat un joc excelent, care le-a permis o detașare la patru goluri diferență. Surprinzînd o apărare „neîncălzită”, Feldman de trei ori și Rozsnyai concretizează în primele 45 de minute. La reluare, chimiștii atacă, dar șuturile expediate de Feldman și Rozsnyai nu mai poposesc în plasa porții. La aceasta a contribuit și revenirea din final a apărării oaspeților. Pop Radu Ciprian Constructorul — Metalul Salonta 4-0 (0-0) In „mocirla" de pe Chimistul, teren complet impracticabil, constructorii nu și-au putut concretiza superioritatea în prima repriză, faptului că au datorită persistat în pasele laterale, la firul ierbii, care nu aveau nici o șansă în marea de noroi, care cuprindea mijlocul terenului, zona în care de obicei se pregătesc acțiunile de atac. In partea a doua a jocului, dîndu-și seama de o justă greșeală, constructorii schimbă tactica, jucînd mingea dintr-o bucată și trăgînd puternic la poartă. Consecința: patru goluri înscrise în numai 20 de minute, care aduc gazdelor o victorie , pe cit de muncită, pe atît de meritată. Au înscris: Koller (min. 63) în stilul său caracteristic, de la 18 metri, la „păianjen", Iosub (în minutele 74 și 83) și Coroianu (min. 81) după o dispută dîrză cu... noroiul. Am remarcat buna comportare a lui Ciora, Sasu, Nistor și Iosub. De la oaspeți s-au evidențiat Roxin Cristea și Rubini. Dinamo Zalău — Topitorul 3-1 (2-0) Chiar din minutul 2 oaspeții sînt surprinși de un atac dinamovist, cînd se înscrie un gol marcat din poziție, clară ,de ofsaid. Acest gol dă vigoarea necesară gazdelor ca să-și domine adversarul prins în deruta și degringolada ultimelor eșecuri. Minutul 40 aduce cel de-al doilea gol al fotbaliștilor din Zalău, începutul reprizei a doua este marcat de o dominare a oaspeților. Astfel, Petric, în min. 60, reduce din handicap (2-1), Suciu și Fernea au în continuare ocazii bune de a egala, însă irosirea lor este o veche meteahnă a acestor atacanți și astfel este fândul gazdelor ca în minutul 80 să majoreze scorul. Partida s-a desfășurat în condiții grele de joc și a avut un nivel tehnic satisfăcător. I«iIifsI1 I IIțIi I VOLEI Divizia A Minerul U. Craiova 3-0 (14,12,3) După cum au evoluat in primele două seturi studenții craioveni au demonstrat că au venit la Baia Mare deciși să-și vindă cu mai scump pielea, să țină înghețată de emoție o sală întreagă care-și vedea echipa favorită serios amenințată în o înfrîngere, într-un meci pe care toată lumea, și în special jucătorii gazdă, îl considerau dinainte cîștigat. Ce s-a întîmplat de fapt ? Evoluția scorului din primele două seturi ilustrează perfect situația din teren. Setul I, la un moment dat 10-2 pentru oaspeți, apoi 10-9, 11-11, 12-12, 13-13 și la 14-13 studenții au de două ori serviciu; emoții mari, dar tot ei greșesc de două ori și 14-16 pentru mineri. In setul 11 din nou conduc oaspeții cu 6-3, 8-4, 9-6, apoi 9-11 și din nou 12-11, ultima dată cînd conduc studenții și 12-12, pentru ca în final minerii să cîștige. Astfel, s-au încheiat două seturi care, după părerea noastră, gazdele nu le-ar fi putut cîștiga dacă oaspeții nu s-ar fi priceput foarte bine să le piardă. Setul III — o palidă consolare — este cîștigat categoric de mineri, care incontestabil în acest final au jucat mai bine, dar trebuie avut în vedere că sarcina lor a fost ușurată de starea psihică a adversarului care, așa cum arătam mai sus, pierduse o bună șansă. Care au fost cauzele acestei comportări submediocre a echipei băimărene ? In primul rînd subestimarea adversarului, apoi greșelile de preluare, blocaj defectuos și serviciul foarte slab. Mai aproape de valoarea lor au jucat Andreica și Rău, bun, arbitrajul lui Farmuș Foarte (București) și Drăgan (Timișoara). ALEX.MANT CLASAMENT 1. Steaua 8 8 0 24: 4 16 2. Po!i. Galați 8 7 1 22: 9 15 3. Dinamo 7 7 0 21: 3 14 4. Rapid 8 6 2 21: 7 14 5. Viitorul 8 6 2 20:10 14 6. U T. Brăila 8 4 4 14:15 12 7. Minerull Expl. 8 3 5 10:16 11 8. Petrolul 8 2 6 7:20 10 9. Tractorul 8 2 6 11:22 10 10. Poli. Timișoara 8 17 10:23 9 11. „U“ Craiova 8 1 7 6:23 9 12. Progresul Buc. 7 0 7 7:21 7 ORIENTARE TURISTICĂ Recent la cabana Mogoșa s-a desfășurat ultima competiție de turism prevăzută în calendarul sportiv județean pe 1969, dotată cu „Cupa de toamnă”. La startul concursului au fost prezenți 21 tineri și tinere din orașele: Oradea, Signetul Marmației și Baia Mare. Traseele de concurs pentru băieți și fete au fost de gradul I dificultate, cu o lungime de peste 9.000 m și 600 m diferență de nivel. CLASAMENT Băieți: 1. Șerban Perța (Minerul Baia Mare); 2. Chiuzbăian Alexandru (Voința Baia Mare); 3. Cornel Pîrvulescu (Minerul Baia Mare). Fete: 1. Ana Maria Mariaș (Minerul Baia Mare); 2. Ghizela Filop (Voința Baia Mare); 3. Clara Szabotorul Sighetul (ConstrucMarmației). Cei mai buni concurenți au fost premiați cu materiale sportive, cupe și plachete. L. BĂLAN