Pentru Socialism, ianuarie 1970 (Anul 20, nr. 4959-4982)

1970-01-14 / nr. 4967

r L 2 Glose despre artă. CIVILIZAȚIA HÎRTIEI • De la lemn se ajunge la hirtie așa ca și de la sculptură la poezie — prin niște procese tehnice suficient de compli­cate. In acest domeniu vrînd-nevrînd devenim livrești. (Și anecdotici). „Livrești“ vine de la „livră“ (Cu tonele). Ne mai doare încă mina de secure. • Un asterisc la Borges în Biblioteca din Babel: „Letizio Alvarez de Toledo a remarcat că vasta Bibliotecă este inuti­lă; la rigoare ar fi suficient un singur volum, de format o­­bișnuit, tipărit cu corp 9 sau 10, care să fie alcătuit dintr-un număr infinit de file subțiri (...) Manevrarea acestui vade­mecum mătăsos n-ar­ei însă comodă; fiecare filă aparentă s-ar desface în altele analoage; inimaginabila filă centrală n-ar avea verso“. • Că multe mai suportă și hîrtial — proverb din folclo­rul nou, intelectual.­ • Distinsul Miguel de Unamuno, recunoscut ca o mare seriozitate poetică, ar fi scris, se zice că din joacă, un studiu intitulat „Cocotologia“ despre jucăriile infantile, îndoituri de hittie. Nu l-am citit dar cred că trebuie să fie vorba de o joacă foarte serioasă, de vreme ce, de la aceste îndoituri pornindu-se, s-a făcut o adevărată revoluție în arhitectură. Sculptorii folosesc azi fără sfială hîrtia, mai la îndemînă de­cit lemnul, ca ,,materie primă“ în domeniul lor. tia. • Năzdrăvanul Leonardo — cit s-o fi jucat și el cu hîr­cu spirala ce se invîrte la căldură, cu avioane de hîr­­tie, pină ce a inventat planorul și parașuta... dar și cit de mult a trecut de atunci. • Negarea artei moderne de către cineva este un fel de analfabetism suspicios și agresiv. Fiindcă el nu știe să citeas­că, lovește în cel care scrie. Din necesitatea comunicării, scrisul a apărut și din necesitatea sa va și dispare din prac­tica socială — ca și arta în modul în care e concepută acu­ma. Beckett mai folosește scrisul, teatrul, cuvintul. Dar Be­ckett e un clasic. • Maramureșul este leagănul descălecării și în cultură Cinstire Bătrînilor noștri care au așezat cei dinții în slovă cuvînt românesc. MIHAI OLOS str. M. Eminescu nr. 63 produce și livrează fără repartiție o gamă largă de mobilier comercial pentru diverse magazine de desfacere a mărfurilor: ■ confecții, tricotaje, încălțăminte, textile, tutungerii, ca­douri, mercerie, galanterie, articole de menaj, jucării, elec­trice, radio-televizoare, foto-sport-muzică; * alimentare, dulciuri, mezeluri și brînzeturi, pîine, co­fetării; ■ chioșcuri și mobilier legume-fructe; ■ chioșcuri răcoritoare, tutun și loto-prono. Mobilierul și chioșcurile se execută conform normelor interne ale întreprinderii. Pentru documentare se poate consulta catalogul cu schi­țele produselor, ediția 1970, emis de M.C.I. care se află la direcțiile comerciale județene. Comenzile ferme se depun la serviciul desfacere al în­treprinderii. Informații la telefon: 2763, 3072, 3259. I­I I PENTRU SOCIALISM I Poșta juridică • IULIANA POP — Vișeul de Sus. In cazul desfacerii contractului de muncă în baza art. 20 litera b, din Codul muncii, be­neficiați de o compensație egală cu cîști­­gul mediu pe o jumătate de lună. De ase­menea, în cazul cînd vă reîncadrați în mun­că în termen de 90 zile de la data desfacerii contractului de muncă, beneficiați de toa­te drepturile ce decurg din vechimea neîn­treruptă în muncă și vechimea neîntrerup­tă în aceeași unitate. Drepturile la care vă referiți vi se pot acorda numai în cazul cînd ele sînt anume prevăzute în actele normative respective. • VASILE HAPCA — Vișeul de Sus. An­gajații încadrați în muncă după efectua­rea stagiului militar primesc concediul de odihnă în anul reîncadrării. Durata conce­diului de odihnă la care aveți dreptul în a­­nul calendaristic 1969 este, corespunzător vechimii dv. în muncă, proporțional cu pe­rioada cuprinsă între 15 februarie — 31 de­cembrie 1969. In cazul cînd, în anul 1969, nu au­ fost programat pentru efectuarea concediului de odihnă, acesta urmează să vi se acorde în cursul acestui an, împreună sau separat de concediul cuvenit pe anul calendaristic 1970. • ION LENGHEL — Baia Mare. In cursul anului 1968 aveau­ dreptul la un concediu de odihnă plătit de 21 zile lucrătoare, de­oarece aveau­ împliniți 17 ani vechime to­tală în muncă. Cele trei zile neacordate în anul 1968 puteau fi efectuate în cursul a­­­nului calendaristic 1969. Dacă nu vi s-a a­­cordat acest drept, puteți solicita compen­sarea în bani, ea fiind suportată de condu­cerea unității. Acordarea în natură, în anul 1970, a zilelor de concediu neefectuate în anul 1968 nu mai poate avea loc. • IOAN POD — Baia Mare. Activitatea de muncitor necalificat desfășurată în baza unui contract de muncă încheiat pe durată determinată sau pentru executarea unei lu­crări determinate in sensul Codului muncii se consideră vechime în muncă și se înre­gistrează în carnetul de muncă. • GHEORGHE CHENDEȘ — Suciu de Sus. In cazul cînd o persoană ce are drep­tul la pensie în cadrul asigurărilor sociale de stat a lucrat o perioadă ca membru în cooperativele agricole de producție, va pu­tea primi pe lângă pensia de asigurări so­ciale cuvenită pentru timpul cât a lucrat ca angajat și pensia din sectorul cooperației agricole de producție pentru perioada cît a lucrat în acel sector. Astfel, dv. puteti so­licita acordarea unei pensii de la cooperati­va agricolă de producție, dacă îndepliniți condițiile prevăzute în Statutul Casei de pensii a C.A.P. • PETRU ROMAN — Giulești. In cazul cînd ati lucrat 12 ani în locuri de muncă încadrate în grupa I, din vîrsta dv. de pen­sionare se reduc 6 ani (6 luni pentru fie­care an efectiv lucrat în această grupă). Deci, puteți solicita transformarea pensiei de invaliditate gradul III în pensie pentru limită de vîrstă, avînd vechime de peste 25 de ani, la împlinirea vîrstei de 54 ani. Su­bliniem­ că în acest caz vi se acordă cuan­tumul pensiei care este mai avantajoasă. ® I. SZÁSZ — Tg. Lăpuș. In scrisoarea dv. vă referiți la mai multe probleme. Ast­fel, vă răspundem pentru fiecare întrebare în parte, după cum urmează: Salariul tarifar care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei este media sa­lariilor tarifare lunare din cinci ani lucrați consecutiv, la alegerea angajatului, din ul­timii 10 ani premergători încetării activi­tății salariate. Premiile la care vă referiți nu intră la calcularea salariului tarifar. Perioada cît au­ fost în incapacitate tem­porară de muncă și pentru care vi s-au a­­chitat drepturile în cadrul asigurărilor so­ciale de stat se consideră vechime în mun­că și se ia în calcul la stabilirea drepturilor în caz de pensionare. Pensioanarii de invaliditate de gradul III pot fi menținuți în continuare în mun­că, asigurîndu-li-se o muncă corespunză­toare indicațiilor medicale. In cazul cînd o asemenea muncă nu li se poate asigura, contractul de muncă se desface. Angajații cu contracte de muncă pe du­rată nedeterminată au dreptul la ajutoare pentru trecerea temporară în altă muncă sau în cazul reducerii programului de lu­cru din cauza bolii sau accidentului, numai dacă la noul loc de muncă primesc o retri­buție inferioară celei avute. Trecerea tem­porară la o muncă mai ușoară sau reduce­rea programului de lucru cu Vi din durata normală se acordă la propunerea medicu­lui de către conducerea unității cu avizul favorabil al comitetului sindicatului din u­­nitate, pe o durată de cel mult 90 zile In­tr-un an calendaristic. I. PETROȘANU jurist „Contribuții la orientarea școlară și profesională“ (Sub redacția prof. dr. docent A. CHIRCEV, prof. d­r. D. SALADE și prof. R. DASCALESCU). Iată o carte mult așteptată, apărută în Editura didactică și pedagogică, Bucu­rești, 1969! Apariția ei este o bucurie pen­tru toți cei care lu­crează în învățămînt, cît și pentru marele public dornic de in­formații într-un do­meniu atît de spinos că ori­ntarea școlara și profesională a co­piilor și a tinerilor. Un proverb românesc exprimă, credem, de­osebit de plastic ceea ce s-ar aplica și sco­pului acestei cărți: „omul potrivit la lo­cul potrivit". Autorii cărții sunt psihologi, pedagogi și medici cu aleasă cultură, informați și experți în această materie. Lucrarea în­cepe cu studiul pro­fesorilor clujeni, dr.­­ docent A. Chircev și dr. D. Salade, intitulat „Contribuții la de­terminarea lor orientării principii­profe­sionale“. Autorii a­­rată factorii care stau în fața mari a­­cestei acțiuni (copi­lul, cerințele social­­economice, școala și profesiunile), princi­piile pe care se ba­zează orientarea șco­lară și profesională Un grup de cercetă­tori, tot clujeni, în frunte cu prof. dr. A. Dancsuly, dr. Ro­dica Ciurea-Codrea­nu și Ileana László­ni, ne prezintă mij­loacele și metodele de orientare școlara și profesională. Con­ținutul acestei munci este studiat de un alt grup de bucureșteni: cercetători Mihai Ghiurigă și Ș. Con­­stantinescu. Cartea ne oferă și unele cercetări con­crete ale orientării școlare și profesiona­le efectuate în ora­șele Cluj și Bucu­rești (de I. Popa, A. A. Floca, V. Popa, I. Ștefănescu, L. Pa­­nait, C. Florian). Un studiu temeinic este și cel intitulat ,Perspectivele orien­tării școlare și profe­sionale" semnat de dr. D. Salade și R. Dăscălescu. Medicul bucureștean dr. Berlo­­gea analizează ches­tiunea modelelor er­­gonomice aplicate in învățămînt. Psihologii ieșeni A. Cosmovici și I. Huiban semnea­ză studiul, extrem de important pentru ca­drele didactice, inti­tulat: „Examinarea psihologică a elevi­lor". In partea a doua a acestei lucrări în­­tîlnim alte studii in­teresante privind ro­lul autocunoașterii, alegerea de către e­­levi a unei secții în liceu, importanta lec­turii particulare și a dezvoltării intereselor profesionale în acest sens. Partea a treia cârtii se ocupă de monografiile profesio­nale din domeniul muncii școlare. Ast­fel, sunt analizate profesiile: educatorul­­ făuritor al omului nou; educatoarea; în­vățătorul; profesorul pentru obiectele de cultură generală; pro­fesorul pentru obiec­te de cultură tehni­că; profesorul pentru școlile generale; maistrul instructor; pedagogul școlar. Sunt arătate importanța, sarcinile și calitățile ce trebuie să le aibă cel care va dori să devină cadru didac­tic. Capitolul fiind ultimul, acesta, se în­cheie cu două studii de interes pentru toate muncile didacti­ce: „Coordonatele medicale ale orientă­rii profesionale corpului didactic“ —­­ de dr. docent Al. Ciplea (București) și apoi cu un alt studiu strict pedagogic in­titulat: „Calificarea și perfecționarea ca­drelor didactice“ — semnat de V. Bunes­­cu (București). Spațiul nu ne per­mite să facem, o a­­naliză mai largă ce­lor 224 pagini ale a­­cestei lucrări, care constituie un îndrep­tar prețios pentru­­ toți lucrătorii din în­­­­vățămînt cît și pen­tru studenții care se pregătesc pentru munca de la catedră. P. PUȘCAȘU lector universitar I­I­I­I I I­I­I Pensionarul M. Simonetti din Baia Mare (Strada Narciselor nr. 3131) ne-a expediat o scrisoare din care cităm: „Spre sfîrșitul lunii decembrie 1969, fiind aglomerație în autobuz, fiicei mele i s-au furat 1200 lei, bani economisiți din pensie pentru a-mi cumpăra un aparat auditiv. Fi­rește m-am adresat organelor de mi­liție, care au început imediat cerce­tările. Peste 7 zile hoțul a fost prins. Am primit banii, in afară de 400 lei, pe care hoțul i-a cheltuit. Mulțu­mesc pe această cale ofițerilor Va­sile Perța și Gheorghe Avasan pen­tru rapiditatea și străduința depusă in descoperirea făptașului și aflarea sumei furate“ Cazul, așa cum l-a relatat și ci­titorul nostru, ni s-a părut intere­sant. De aceea l-am rugat pe maio­rul V. Perța să ne relateze și unele amănute. — Făptașul e un minor In vârsta de 13 ani, elev, cu care de altfel am avut mult de furcă in ultima vre­me. A mai săvirșit isprăvi similare. VIRSTA DE RĂSCRUCE E fiul lui Teodor și Floare Crișan din Baia Mare str. Victoriei nr. 86, oameni așezați și muncitori. — E singurul copil la părinți? — Nu, mai are frați, unii mai mari, alți mai mici, dar toți sunt ascultă­tori și sîrguincioși. Numai el a alu­necat pe panta hoției. — Cum? — Noi 11 cunoaștem bine. Vedeți, e un copil isteț, însă de la o vreme a nimerit intr-o gașcă de pierde-va­­ră. Aici s-a Înrăit nespus de mult. Acum, atît noi, cit și părinții ne străduim să-l facem să se debarase­ze de vechii lui prieteni de hoină­reală și furtișaguri. — Așa a ajuns aici. . . — Vina in mare parte e a părin­ților. La început, când l-au prins cu­ mici șmecherii tatăl și mama nu i-au dat importanță. In prezent, părinții încearcă tot felul de scuze, de motive. — Faceți ce vreți cu el, ne-au spus soții Crișan. Noi ne declinăm orice răspundere. Duceți-l la o ca­să de corecție. Iată limbajul unor părinți irespon­sabili. Copilul, la Început necontro­lat, lăsat de capul lui, acum cu greu se dă pe brazdă. Părinții n-au ținut seama că la 13 ani copilul lor se află la o VÎrifă de răscruce, când își manifestă acțiunile independente, care puteau fi îndrumate pe un fă­gaș bun. Acum ei își declină răspun­derea. Dar oare vor putea vreodată să abdice de la răspunderea părin­tească? Nu, indiscutabil, pentru că va veni vremea cînd însuși fiul lor le va întreba: De ce m-ați lăsat a­­tunci de izbeliște? Și fără Îndoială e o aspră lecție a vieții. Milițienii și-au făcut datoria. Dar părinții? I. NEGREANU Miercuri 14 ianuarie 1970 La­­ 5 decembrie 1969, a a­­părut Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2292 privind sanc­ționarea contravențiilor la re­gimul de evidentă a populației. Pe această temă am avut o convorbire cu maiorul Florea Marinescu, șeful evidenței populației din cadrul Inspecto­­­ratului județean de miliție Ma­ramureș. — Regimul evidentei popu­lației, ne-a spus interlocutorul nostru, emană din drepturile și obligațiile constituționale ale cetățenilor patriei noastre. Noua reglementare privind stabilirea și sancționarea con­travențiilor la regimul de violență a populației are o im­­­­portanță deosebită. In primul rînd, în cuprinsul acesteia, fap­tele stabilite drept contravenții sînt mai bine precizate. In plus, majorarea cuantumului minimului amenzii de la 20 la 40 lei pentru unele contraven­ții și de la 40 la 60 lei pentru altele va contribui la preveni­rea încălcării de către cetățeni a regulilor stabilite. — Vă ru­găm să enumerați cîteva fapte care constituie contravenții întîlnite mai frec­vent. — Cele mai frecvente încălcări la regimul de evidență a popu­lației sînt acelea în legătură cu neprezentarea actului de identi­tate al titularului pentru a ce­re preschimbarea la expirarea valabilității acestuia. Numărul cetățenilor din județul nostru care au rămas din anul trecut cu buletinele de identitate ne­preschimbate deși le-a expirat valabilitatea se ridică la peste 2.500. Această contravenție se sancționează cu o amendă de la 40—100 lei. De asemenea, nu toți tinerii care au împlinit vîrsta de 14 ani solicită eliberarea actului de identitate. Din această cau­ză, o serie dintre aceștia ră­­mîn timp îndelungat fără bu­letin de identitate. Pentru în­lăturarea acestor deficiențe, intervenția și sprijinul părinți­lor, diriginților și profesorilor din clasele VII și VIII ar fi salutară, încălcări se semnalează și, pe linia stabilirii domiciliului definitiv sau temporar. Astfel, o serie de cetățeni nu respectă prevederile legale în sensul de a anunța schimbarea de domi­ciliu sau locuirea temporară în altă localitate în termen de 3 zile de la sosire. Spre deosebire de vechea reglementare care sancționează locuirea temporară neanunțată în timp cu amendă de la 20— 100 lei, în noua hotărîre, pen­tru contravenția respectivă se prevede o amendă de la 60— 140 lei. — Ce alte organe au obli­gații pe linia respectării regi­mului de evidență a populației? — Din art. 1 lit. „1" din pre­zenta hotărîre rezultă că or­ganizațiile socialiste, la întoc­mirea formelor de angajare în muncă, sînt obligate să pretin­dă celor în cauză să facă do­vada luării în evidență de or­ganul local de miliție, cu ex­cepția celor care fac zilnic na­veta. De asemenea, acestea au obligația să anunțe organele de miliție în termen de 3 despre schimbarea locului zile de cazare sau încetarea angajării persoanelor cărora li s-a acor­dat viza de flotant pe șantie­re etc. Contraveniente sunt și acele persoane care găzduiesc cetă­țeni ce nu posedă acte de iden­titate sau oferă spațiu de lo­cuit mai mult de 3 zile unei persoane care nu are viza co­respunzătoare a organului de miliție. Reamintim aici că responsa­bilii cărților de imobil au obli­gația să înregistreze în termen de 48 de ore de la sosire per­soanele care locuiesc temporar ori și-au schimbat domiciliul în acel imobil. — In legătură cu păstrarea actului de identitate ce ne pu­teți spune ? — Pornind de la numărul des­tul de mare de pierderi furturi de buletine de identita­și­te­înregistrate în anul 1969 pe județ (peste 1.300) și al celor deteriorate (peste 1.000), re­comandăm mai multă grijă în păstrarea acestui act de identi­tate. Reamintim că în asemenea cazuri faptele cu privire la neanunțarea în termen de 48 ore a pierderii, furtului sau dis­trugerii actului de identitate, precum și efectuarea de mo­dificări, adăugiri sau alte men­țiuni neprevăzute de lege se sancționează cu amendă de la 40 la 100 lei. I. PETRIA Stabilirea și sancționarea contravențiilor la Regimul de evidență a populației Automobilul și mărcile Poșta din Monaco a scos o frumoasă se­rie de timbre dedicată automobilului. Se­ria reprezintă o adevărată istorie în ima­gini a acestui mijloc de transport care stă­pânește lumea. Seria este formată din 14 mărci. In ultimii ani, automobilul a fost tot mai des prezentat în filatelie. La noi în țară, automobilul cu diferitele lui întrebuințări este prezentat în ultima emisiune de u­­zuale. Printre acestea se află cîteva tipuri de automobile românești: un autocamion Carpați, un autobuz și un troleibuz. Noi emisiuni poștale au fost puse în vânzare noi serii de mărci poștale. Printre acestea se remarcă seria de reproduceri după frescele din mă­năstirile din nordul Moldovei formată din 6 valori cu un nominal de 6 lei și seria de­dicată obiceiurilor de Anul Nou, formată din 4­­ valori cu un nominal de 4,85 lei. In Baia Mare, aceste mărci se pot procura de la magazinul filatelic de la Oficiul P.T.T.R. nr. 2. Se află în curs de apariție o marcă de 1,50 lei, dedicată zborului echipajului „Apollo 12". IOAN BELU Centrala minelor și metalurgiei neferoase Baia Mare angajează imediat pentru exploatările miniere Borșa, Baia Sprie, Cavnic și linia MINERI ȘI AJUTORI MINERI DULGHERI DE MINĂ VAGONETARI Gei interesați se pot adresa Centralei sau di­rect exploatărilor miniere, unde se pot primi re­lații suplimentare. !­I ! i 1 I­I Miercuri 14 ianuarie 1970 BAIA MARE — Dacia: Valea păpușilor; Minerul: Jocul care ucide; Popular: Tigrul; 1 Mai: Nume străin; BAIA SPRIE: Cre­ola, ochi­ ti ard ca flacăra; SI­­GHETUL MARMAȚIEI — Mun­citoresc: Corabia nebunilor; Stu­dio: Război și pace; VIȘEUL DE SUS; A trăi pentru a trăi; BUR­SA: Angelica și sultanul; BAIA BORȘA: Judecata; GAVNIC — Minerul; Prințul negru; Gulinul; Baltagul; TÎRGU LĂPUȘ: S-a în­­tîmplat la miliție; ȘOMCUȚA MA­RE: Lupii albi; SEI­I: Soa­rele vagabonzilor; CÎMPULUNG LA TISA: Tinerețe fără bătrîne­­țe; BĂIUȚ; Darclee; BĂIȚA: Pe urmele Șoimului. T/i/aie/ic Miercuri 14 ianuarie 1970 18.00 Deschiderea emisiunii. „Ex­terra ‘70" — emisiune-con­­curs pentru școlari. 18.30 Da­tini românești. Nuntă în Valea Bîrgăului (II). 19.00 Telejurna­lul de seară. 19.20 „Felicitări" — emisiune muzicală. 19.40 An­chetă TV. „Curso-ul — al doi­lea „8"? 20.15 Telecinemateca. Nibelungii. Prima parte: „Sie­gfried". 21.45 Muzică ușoară cu formația Ion Cristinoiu. Filme documentare. 22.15 21.55 In­­tîlnire cu muzica. (Interviziune). Transmisiune de la Sofia. 22.40 Salonul literar al televiziunii. „A fi scriitor tînăr". 23.45 Tele­jurnalul de noapte, închiderea emisiunii. Accident mortal In ziua de 10 ianuarie, șoferul Vasile Cozma de la Autobaza nr. 1 Baia Mare a transportat cu autocamionul 21 MM 909 marfă la o cooperativă din Lunca Someșului. Seara res­pectivul șofer în loc să se reîntoarcă cu mașina și să o parcheze la autobază a ră­­­mas in satul său, Iadăra, unde s-a angajat să efectueze un transport clandestin. In jurul o­­rei 20, în vreme ce circula pe un cîmp cu 5 cetățeni peste încărcătură, mașina a intrat cu roțile într-o groapă. Din cauza șocului, 4 din cei 5 încărcători au căzut din autocamion. Unul dintre aceștia, Nicolae Cardoș, a fost călcat de roțile din spate ale mașinii și a decedat pe loc. Lui V. Cozma i se întocmesc a­­cum acte de trimitere în judeca­tă. Unde duce alcoolul Recent, Judecătoria locală Baia Mare a condamnat la 3 luni închisoare corecțională pe șoferul László Anka din satul Ciolt. Acesta a fost găsit la da­ta de 5 octombrie 1969 condu­ced în stare de ebrietate auto­vehiculul 31 MM 839. La solici­tarea organelor de miliție, L. Anka a refuzat să meargă la cea mai apropiată instituție me­­dico-sanitară pentru recoltarea probelor biologice. Lui L. Anka i-a fost anulat de asemenea și permisul de con­ducere. i

Next