Pentru Socialism, februarie 1970 (Anul 20, nr. 4983-5006)

1970-02-14 / nr. 4994

r UN TRUBADUR COLINDĂ LUMEA De cite­va zile a poposit în municipiul Baia Mare glob­­trotterul Lloyd Morisson. Ci­ne este acest tinăr care de 10 ani s-a angajat in temerarul tur al lumii ? L. Morisson s-a născut în insula Manhattan,­­ cartier central al orașului New York. In urmă cu pes­te zece ani, acest tinăr, talentat grafician și cîntăreț, a fost cuprins de febra călăto­riilor, i s-a trezit interesul pentru marea problemă a con­temporaneității, pacea și prie­tenia între oameni și popoare. In ziua de 12 iunie 1959 s-a îmbarcat pe un cargou și a plecat spre Europa, și-a plătit-o muncind Călătoria alături de ceilalți mateloți. In cei pes­te zece ani, L. Morisson a vi­zitat peste 100 de țări de pe glob, a legat strînse prietenii cu oameni din numeroase sta­te. Acestui trubadur popular, care a pornit-o razna prin ce­le cinci continente, i-au adre­sat cuvinte, în viu grai sau in scris J. F. Kenedy, I.B. Tito, regretatul cosmonaut I. Ga­garin, cosmonautul F. Bor­man și alții. In țara noastră, L. Morisson poposește pentru a doua oară. El a delectat pe băimăreni la restaurantul Bu­curești cu cîntece populare a­­mericane și cîntece de cowboy — culese în patria sa. — Ce părere aveți despre România, despre Baia Mare ? La această întrebare, oaspetele ne-a răspuns : — România este o țară fru­moasă și ospitalieră. Îmi plac oamenii voștri veseli și cîntece­­­le lor pline de poezie. Baia Ma­re este un oraș frumos care m-a impresionat prin noile sale construcții. Deși sosit aici de cîteva zile am legat numeroase prietenii. I — Planuri de viitor ? I —Mai am de vizitat o serie de țări din Extremul Orient și A­­­­merica de Sud, precum și Aus­­­­tralia. Notațiile făcute în acest tur, albumul cu fotografii și tă­­­­ieturi din ziare, pe care le păs­­­­trez, amintirile vor umple cred­e o carte destinată iubitorilor de drumeții. I­­­I. PETRIA PENTRU SOCIALISM Sîmbătă 14 februarie 1970 Mișcarea automobilisti­că din țara noastră cu­noaște pe zi ce trece o dezvoltare tot mai mare. Autoturismului i se pre­văd de altfel perspective deosebite, perspective fa­cilitate de crearea indus­triei de automobile ro­mânești, de m­odernizarea drumurilor și de crește­rea continuă a întregii baze materiale turistice din tara noastră. Pentru a cunoaște ac­tivitatea desfășurată de automobiliștii maramu­reșeni ne-am­ adresat to­varășului Lucian Trifu, secretarul Filialei județe­ne a Automobil Clubului Român care ne-a relatat: — In cadrul excursii­lor organizate peste ho­tare au participat anul trecut peste 1.300 de ce­tățeni cu 338 de autotu­risme, iar în cadrul ex­cursiilor interne numărul lor se ridică la cîteva mii. De asemenea, în anul trecut am organizat cer­curi automobilistice la principalele dări și instituții întreprin­băimă­­rene ca : I.R.E., U.M.M.U.M., Uzinele me­talurgice de metale nefe­roase, D.S.A.P.C. și în­treprinderea de explorări miniere. In cursul aces­tui an vor mai lua ființă noi cercuri în orașele Sighetul Marmației, Vi­­șeul de Sus, Borșa, Tg. Lăpuș. Aceste cercuri pun la îndemîna membri­lor materiale documen­tare și membrii cercuri­lor primesc în cadrul ex­cursiilor asistență tehni­că gratuită. — Cîteva noutăți de­spre competițiile din a­­cest an putem să a­flăm? DIN ACTIVITATEA 1 C1 — Pe plan competițio­­nal­ sportiv filiala noas­tră va participa la Cam­pionatul național de rali­uri după cum urmează: raliul Nord-Vest în 11 — 12 aprilie (ediția a II-a), raliul Sud-Vest 2—3 mai, raliul Est 30—31 mai și raliul României 26—28 iunie. Pe plan local îm­preună cu Filiala A.C.R. Satu Mare se va organi­za raliul „Someș" în lu­na septembrie. In acest trimestru va începe cursul de oficiali sub în­drumarea C.J.E.F.S. la care vor lua parte cei mai pricepuți automobi­­liști. — Care sínt avantaje­le acordate de A.C.R. ? — Anul acesta A.C.R. a introdus bonurile de benzină cu valabilitate în alte țări, scrisori de creditare necesare achi­tării eventualelor repara­ții ce trebuie efectuate cu ocazia excursiilor în alte tari, organizarea de excursii în țările socia­cu­liste pe orice itinerariu servicii individuale, asistentă juridică o dată pe săptămînă în mod gra­tuit și alte avantaje care membrii filialei pe se pot afla atunci cînd trec pe la sediul A.C.R. Vreau să mai amintesc că în cursul trimestrului I se va perfecta între A.C.R.—I.T.A. și U.J.C.M. ca în localitățile unde nu există asistență tehnică și nici autoservicii, une­le reparații să fie execu­tate membrilor A.C.R. de întreprinderile sus-amin­­tite. Tot în acest trimes­tru la restaurantul Lacto­­vegetarian se va deschi­de salonul Auto-Club. A. ȘUTH Ginéb­e ®­c (Urmare din pag. 1).­fectată în acest scop se ridică la 4 milioane lei. O asemenea lucra­re, în valoare de aproape 900 mii lei, vizează extinderea spațiului de producție și îmbunătățirea flu­xurilor tehnologice in sectorul produselor finite din lemn. Faptul că pentru acest an între­prinderea va trebui să realizeze o producție globală cu peste 20 la sută față de 1969, în adunarea re­prezentanților salariaților s-au a­­bordat pe larg problemele legate de acțiunile ce se impun pentru ca activitatea să se ridice la ni­velul sarcinilor care le revin. In acest scop planul de măsuri teh­­nico-organizatorice cuprinde 16 o­­biective importante, cu sarcini pe oameni și termene concrete de fi­nalizare. Se poate aprecia că la „Mara­mureșeană" gîndirea creatoare, co­lectivă, constituie factorul hotărî­­tor în conducerea producției, re­zultantă a unor succese însemna­te care se înscriu în bilanțul mun­cii desfășurate, ceea ce ne deter­mină să subliniem că în­treprinde­­rea răspunde într-o măsură spo­rită profilului pe care îl are și a­­nume acela de a valorifica, în primul rînd, resursele locale de care dispune. In sensul arătat, ur­mează ca în anul curent să intre în funcțiune o hală de prefabrica­te cu o capacitate anuală de 4.000 m.c., iar în vederea asigurării u­­nor cantități mai mari de piatră brută, solicitată pentru anumite lucrări, s-a trecut la exploatarea ei­ prin­ metode de pușcare în ca­rieră de minare, metodă dînd re­zultate foarte bune. Tot în acest an va începe construcția, la Cră­­ciunești, a unei noi fabrici de că­rămizi. Diversificări evidente vor avea loc și în producția de mobilă, în cea a produselor metalice. Dar pentru înfăptuirea măsurilor sta­bilite de către colectivul de aici s-a arătat, și pe bună dreptate, că este necesar mai mult sprijin din partea Direcției județene de in­dustrie locală și a întreprinderii teritoriale de aprovizionare Baia Mare în asigurarea cu materiile prime, materialele de bază și uti­lajele necesare, domenii unde în­că se manifestă carențe. Și comerțul, la rîndul lui, tre­buie să fie mai receptiv. Spunem acest lucru întrucît în anul trecut colectivul întreprinderii a creat și i-au fost omologate un număr de 21 produse noi, de mobilă des­tinată apartamentelor cu copfort diferențiat. Din păcate lipsa de receptivitate a comerțului din ju­deț și îndeosebi a celui din Si­­ghet și-a pus amprenta pe ne­­contractarea în 1970 a nici unuia din aceste produse. Ne dăm și mai bine seama de aspectul ridi­cat dacă avem în vedere că nu­mai 14,2 la sută din mobila reali­zată la „Maramureșeană" este con­tractată de către comerțul de stat și cooperatist din județ, în timp ce din alte părți solicitările sunt de 2 ori mai mari decît planul de producție al întreprinderii. Credem că orice comentariu este de pri­sos. Iată de ce se impune o conlu­crare mai fructuoasă și o mai e­­lastică receptivitate din partea factorilor chemați să pună pro­dusele în sfera comerțului, fînd obligarea soțului la întreține­rea copiilor. Instanța îl obligă pe Aurel Săsăran să plătească o în­treținere lunară de 230 lei. Ori­cine își dă seama că din comple­xul îndatoririlor și grijilor părin­tești o astfel de obligație este mai puțin decît minimă. Cu toate acestea A. Săsăran recurge la ce­le mai josnice metode pentru a se eschiva de la plata acestei su­me la care a fost obligat de justi­ție. Folosește minciuna și șanta­jul, își schimbă des locul de muncă. Dorea ca nimeni să nu știe că el are obligații de întreți­nere, că undeva, departe, doi copii care îi poartă numele ii așteaptă sprijinul material și moral de tată Toate acestea, firește, nu puteau să nu atragă intervenția legii pe­nale. Dar nici aceasta nu a reu­șit să-l corijeze pe cel înrăit. Astfel, în perioada 1959—1967 a fost condamnat de 3 ori la cîte 1 an închisoare, iar la 4 august 1969 Judecătoria Baia Mare îl condam­nă pentru aceeași infracțiune de abandon familial la 2 ani și 6 luni închisoare. Să nădăjduim că a­­ceastă ultimă sancțiune va reuși să-și atingă scopul în reeducarea acelui tată care și-a părăsit fami­lia cu rea-credință, lăsînd-o în nevoie și suferințe timp de peste 14 ani. Cazuri asemănătoare am în­­tîlnit și în alte dosare judecate de către instanțele din județul Maramureș. Prin sentința civilă nr. 825 din 22 iunie 1965, fostul Tribunal popular al raionului Vișeu dispu­ne desfacerea căsătoriei încheiată între Aurel Pop și Ileana Flutur, minorul fiind încredințat pentru creștere și educare mamei sale. Tatăl minorului, întreținînd re­lații intime cu o altă femeie, uită că mai are obligație față de mi­norul născut din prima căsătorie și de faptul că a fost obligat prin intermediul justiției să plătească acestuia lunar suma de 175 lei. Tatăl se sustrage cu rea-credință de la plata întreținerii pe seama propriului copil, iar la cererea mamei copilului, prin sentința pe­nală 346 din 4 iulie 1969, Jude­cătoria Vișeul de Sus îl condam­nă pe Aurel Pop pentru infracțiu­nea de abandon familial la 6 luni închisoare. Reaua-credință a lui Aurel Pop, care se sustrage în mod sistematic de la plata întreținerii pe seama copilului său, se reține și din faptul că acesta și-a părăsit în repetate rînduri locul de mun­că pentru a nu putea fi urmărit Am întîlnit și cazuri cînd unii parinti fac imposibilă viața ce­luilalt sot și a copiilor, supunîn­­du-i unui tratament odios, față de care rămîi înmărmurit. Dintr-un dosar al Judecătoriei Sighetul Marmației se reține că Vasile Țin­taș, căsătorit cu­ Maria Roman, a făcut imposibilă conviețuirea so­ției și a celor cinci copii la do­miciliul lor din comuna Desești. In perioada 1952 — 16 aprilie 1969, soția acestuia a fost alun­gată de nu mai puțin de 10 ori de la domiciliu. A fost bătută și schingiuită de către soț. Lovi­turile aplicate au fost de multe ori de natură să provoace chiar moartea soției ținînd seama de o­­biectele pe care le-a folosit —­­cutii, furcă de fier, fierul de la sobă etc. precum și amenințările repetate că îi va suprima viața. Acum, Vasile Țintaș, prin in­termediul legii penale, va trebui să-și amintească de obligațiile pe care le are față de copiii săi a­­lungați, în timp ce ei recurg la mila altor persoane pentru a-i a­­juta să-și asigure existența, să-și găsească adăpost. Evident că, în toate cazurile a­­mintite, conduita reprobabilă a părinților în familie afectează grav dezvoltarea fizică și intelec­tuală a copiilor, afectează, în ge­neral, interesele societății. Firește, după cum am amintit și la începutul articolului, marea majoritate a părinților urmăresc să realizeze în copii idealurile proprii, ceea ce ei înșiși au năzuit în viață, dar nu au reușit sau nu au putut datorită condițiilor ne­corespunzătoare. Prin urmare ade­vărații părinți sunt cei a căror conștiință este pătrunsă de înda­torirea părintească, de dragostea față de copii, spre a-i face feri­ciți și utili societății. Părinți infractori (Urmare din pag. 1), este condamnabilă. Trec însă săp­­tămînile, trec și lunile, chiar anii, fără ca Aurel Săsăran să dea semn de viață. Alarmată, soția, care se zbate, în nevoi cu cei doi copii, întreprinde investigații, a­­flînd un adevăr crud. Soțul ei trăiește în concubinaj la Firiza femeie, uitînd de ea, uitînd de copii. Părăsirea domiciliului conjugal a avut, așadar, ca temei nu obținerea unui cîștig mai bun pentru el și familia sa, ci dorin­ța de a se debarasa de soție și copii, cu gîndul de a-și prinde din nou pe rever floarea albă de gi­nere. După cinci ani de așteptare și rugăminți zadarnice, mama intro­duce acțiune în justiție, solici­ nonannanana jrnnr­ irîn nnannaan □ □ 1=3­C=3 1=31 H=3­=3C=3I Cind iertăc (Urmare din pag. 1) a ținut un timp la familie, mun­cea și Își iubea fetița. Dar, oda­tă ,pe cind se afla, cum spuneau niște vecini, „mort de beat", so­ția și mama soacră au sărit la el și l-au lovit in stradă. Poa­te atunci răul a încolțit și mai evident în inima lui? Vrem să discutăm și cu Gheor­­ghe Pop. La întreprinderea „Iza" ni se spune că nu se mai află în întreprindere , și că de­­curind și-a cerut lichidarea și a plecat fără adresă. Cu cîtva timp in urmă, intr-un exces de beție, a răscolit toate birouri­le, înjurînd și amenințînd pe toți salariații. — Putea atunci chiar să în­funde pușcăria ,ne spune Ștefan Cîmpean, dar l-am iertat. Știam că trăiește prost cu familia ... — Credeți că a tras el de a­­tunci ceva învățătură? — Se pare că nu. In primăva­ra trecută l-am trimis chiar la dezalcoolizare. A stat acolo 22 de zile. — Și i-ați plătit zile de „boa­lă"? — Da. Dar nu numai atunci, ci și de altă dată. Adică bea omul cu­ 11 țin bă­ietele (și prin aceasta își terori­zează și familia), iar cînd soco­tim că el Întrece măsura, 11 tri­mitem la internare, ca apoi tot noi să-i plătim zilele nelucrate unui om tînăr, în plină putere de muncă. Ce s-ar fi întîmplat dacă s-ar fi sistat plata acestor zile nelucrate, dacă s-ar fi dis­pus anularea foii de boală? Cu siguranță că Gheorghe Pop ar fi știut că vindecarea bolii lui pe buzunar propriu se face mai cu greu, că nu i se oferă bani pentru băutură. — Lucrul acesta îl cunoșteam și noi, intervine in discuție a­­celași interlocutor, dar în ase­menea cazuri trebuia să-i desfa­cem și contractul de muncă. După o absență de 4 zile nemo­tivate, legea ne permite să tre­cem la o asemenea măsură. Așa ni s-a întîmplat și în toamna trecută. Dintr-o încăierare la o beție, Gheorghe Pop s-a ales cu niște vinătăi după care, pentru vindecare, i-au fost necesare mai mult de trei zile. I-am plă­tit și alunei zilele lipsă. Așa­dar, pe lângă că­ s zile nelucrate, mai venim să i le și plătim, ca omul să dispună de parale. Considerăm că colectivul în mijlocul căruia a muncii i-a a­­cordat cu prea multă ușurință circumstanțe, pentru metehne și abateri grosolane. Pentru el, și la „specificul" lui Gheorghe Pop, o sancțiune drastică­­ și dată la momentul potrivit ar fi contat toate mai mult decît o mie de „iertăciuni". Decret al Consiliului de Stat Printr-un decret al Consiliului de Stat s-a atribuit unor licee de cultură generală, pedagogice, de artă și școli generale numele u­­nor personalități de seamă din viața social-politică și culturală a poporului nostru. Această mă­sură se înscrie pe linia păstrării, valorificării și dezvoltării tradi­țiilor școlii românești, a intensifi­cării acțiunilor patriotice în rîn­­durile elevilor. In județul Maramureș au fost a­­tribuite următoarele denumiri: „Dragoș Vodă" — Liceul din Si­ghetul Marmației, „Gheorghe Șin­­cai" — Liceul nr. 1 din Baia Ma­re. S-a întîmplat la Coștiui Cazul s-a petrecut în diminea­ța zilei de 4 februarie și ne-a fost relatat de tovarășul M. Ba­­hrim. Venind acasă de la servi­ciu, Ioan Lamar, din Coștiui, a alimentat excesiv soba cu lem­ne, uitînd ușa acesteia deschisă. Obosit, omul s-a culcat. In ca­meră mai dormeau soția și cei doi copii ai familiei Lamar. Intre timp, jaful din sobă a căzut pe podea aprinzînd un preș. Lingă sobă se afla și un vas cu petrol, care a explodat, incendiind în­treaga încăpere. Numai prin in­tervenția operativă și curajoa­să a pompierilor voluntari localizate cei patru oameni din au fost salvați din casa cuprinsă în flăcări și transportați la un caz de neglijență care spital­ nu mai comportă nici un comenta­riu. Dacă nu curge, picură Zicala se potrivește de minu­ne și Braseriei „Transilvania" din Baia Mare. Intrînd în local mai întîi trebuie să deschizi umbrela, pentru că „dușul ad­­hoc" din tavan te oprește în ușă. Prin plafonul clădirii plouă. Ospătarii au pus cîteva frapiere pentru colectarea apei, însă nu pot prididi și cu căratul halbelor de bere și cu golirea frapierelor de apă. Serviciul administrativ al T.A.P.L., care cunoaște situa­ția, nu a luat nici o măsură. E drept, apa nu curge, dar picură. Dar vorba ceea, picătură picătură, strop cu strop sac cu al mărilor potop. Cabanele și stațiunile de odihnă administrate de între­prinderea județeană balneară „Izvoarele" stau în orice a­­notimp la dispoziția cetățeni­lor dornici să-și petreacă con­cediul sau o zi, două de odih­nă în cadrul îmbietor în care sunt ele așezate. Pentru sezonul actual au fost amenajate pîrtiile de schi de la Borșa și Mogoșa, s-a asigurat încălzirea perma­nentă a tuturor cabanelor, primirea la orice oră a oaspe­ților. In permanență vizitato­rii cabanelor au la dispoziție de la ceaiul cald pînă la bău­turile cele mai alese. La ca­bane funcționează cantine, cei care intenționează să stea mai multe zile au posibilita­­t­­ea să se aboneze. La sfîrșit de săptămînă, în­treprinderea „Izvoarele" pu­ne la dispoziția celor care doresc să viziteze cabanele de la Izvoare și Mogoșa micro­buzul întreprinderii, care por­nește de la sediu. Excursio­niștii pot găsi în cabane­le întreprinderii echipamente sportive de sezon. De aseme­nea pentru ca servirea oaspeților să se facă prompt unele lucrări din bucătării au fost mecanizate prin în­zestrarea acestora cu roboți mecanici de mare randament. COMPLEXUL TURISTIC BORȘA Complexul turistic Borșa este cea mai importantă bază turis­tică din județul Maramureș, o­­ferind turiștilor posibilitatea să cunoască pitoreștile așezări de pe valea superioară a Vișeului și versantul nordic al Munților Rodnei. De altfel complexul al­cătuit dintr-un hotel turistic și o cabană este situat chiar la poalele Munților Rodnei, pe șo­seaua națională care leagă Ma­ramureșul cu­ Moldova peste Pa­sul Prislop, în cătunul Gura Fîn­­tînii. Dealurile din jurul com­plexului, acoperite cu păduri de foioase sau conifere și cu pă­șuni, oferă minunate priveliști, cărora panorama Munților Rod­nei și în special a Pietrosului maramureșean le adaugă măre­ția. Complexul Borșa este nu nu­mai un centru de excursii, ci și un minunat loc de odihnă, iar iarna unul din cele mai comple­te și mai frumoase centre de practicare a schiului. Altitudinea : 850 m. Bufet și restaurant-cantină. Lumină electrică de la micro­­hidrocentrala proprie. Apă curentă. Telefon (prin oficiul P.T.T.R. Borșa). Terenuri de schi, pentru înce­pători și avansați, în imediata a­propiere a cabanei (sezon 15 de­cembrie — 15 aprilie). Pîrtii pen­tru concursuri. CABANA PUZDRELE Situată în Valea Negoiescului, sub creasta principală a Munți­lor Rodnei și pe versantul lor nordic, cabana Puzdrele este un adăpost care ușurează cunoaș­terea împrejurimilor Complexu­lui turistic Borșa. Altitudinea : 1.540 m. Bufet permanent. Apă de izvor. Terenuri de schi, pentru avan­sați, în imediata apropiere a ca­banei (sezon 15 decembrie — 15 mai). Din Gura Fîntînii (cabana Bor­șa), potecă nemarcată peste Bu­ta Dealului (de-a lungul pîrtiei de schi) pînă la cabană ; durata­­ cu 3 ore. Pentru excursiile în împreju­rimi, vezi Complexul turistic Borșa. Informații locale: la Agenția O.N.T. — Baia Mare și la Com­plexul turistic Borșa. CABANA MOGOȘA Situată pe versantul sudic al Munților Gutîiului, sub Vîrful Mogoșa, pe malul Lacului Bodi înconjurat de o falnică pădure d­e foioase, cabana Mogoșa este o bază turistică de mare atracție fiind frecventată de turiști din toate colțurile țării. Altitudine : 731 m. Apă curentă. Terenuri de schi, pentru avan­sați (pîrtie de coborîre deservi­tă de un teleferic cu scaune), în imediata apropiere a cabanei (sezon 1 ianuarie — 15 martie). STAȚIUNEA DE ODIHNĂ IZVOARE Situată in partea apuseană a Munților Gutîiului, într-o poia­nă din zona de obîrșie a Văii Neagra, sub șaua dintre vîrfu­­rile Igniș (alt. 1.307 m) și Bre­za (alt. 1.25?) cabanele de aici alcătuiesc un plăcut complex de odihnă și turism. Altitudine : 916 m. Bufet și restaurant-cantină permanent. Lumină electrică de la grup e­­lectrogen propriu. Apă curentă Terenuri de schi, pentru înce­pători și avansați, in apropierea cabanei (sezon 15 decembrie — 31 martie). In fotografii. Aspecte îmbie­toare de la cabanele care vă așteaptă. VĂ AȘTEPTĂM LA CABANA i

Next