Pentru Socialism, februarie 1970 (Anul 20, nr. 4983-5006)

1970-02-25 / nr. 5003

r V PROLETARI DE TOATE TARILE, ubIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5003 Miercuri 25 februarie 1070 4 padini — 30 de bani NERESPECTAREA DISCIPLINEI A INCONSTRUCȚII URMĂRILE EI Convorbire Pe zi ce trece, ca urmare a condițiilor create de stat, tot mai mulți cetățeni își construiesc locuințe proprietate personală. Acest gen de construcții, prin amplasarea lor, prin cadrul estetic, care trebuie dea orașelor noastre, nu poate fi lăsat, să-l să se desfășoare oricum. Rolul de coordonator al întregii activități de sistematizare a ora­șului Baia Mare revine sectei­i de arhitectu­ră și sistematizare a Consiliului popular mu­nicipal. Cu privire la unele aspecte nega­tive ce s-au manifestat în ultimul timp în ce privește disciplina în construcții am a­­vut o convorbire cu tovarășul ing. Ambro­zie Sula, șeful Secției de arhitectură și sis­tematizare a Consiliului popular municipal. — Inițiativa redacției de a dezbate o a­­semenea problemă, și-a început discuția to­varășul Șuta, o consider binevenită, știut fiind că sîntem în pragul unei noi etape de construcții, generată de sosirea anotimpu­lui favorabil. Aș dori ca în rîndurile mele să fac un apel la acei cetățeni care vor să-și construiască locuințe proprietate per­sonală sau alte construcții, pentru a-i feri de încălcări ale disciplinei în construcții. In primul rînd aș vrea să spun că secția de arhitectură și sistematizare a Consiliului popular municipal coordonează, avizează și urmărește toate lucrările noi de construc­ții, at­ît cele social-culturale, cit și cele in­dustriale. In ultimul timp au apărut frec­vente cazuri de nerespectare a disciplinei în construcții și a unor legi de către cei ce-și construiesc locuințe proprietate per­sonală cu sau fără credite de stat. — Cum ati defini cadrul in care trebuie sa se desfășoare acest gen de construcții? — Se știe că prin hotărîri, statul a creat cadrul legal în care se desfășoară construc­ția de locuințe proprietate personală, acor­darea de terenuri, credite bănești, asigura­rea cu materiale etc. In acest fel s-a pus capăt unei situații necorespunzătoare in ce privește folosirea terenurilor de con­strucții, tocmai pentru a acorda acestei ac­tivități un caracter organizat, în strictă concordanță cu normele arhitectonice și de Șl sistematizare urbană. Revenind la orașul Baia Mare, acesta are cîteva zone care se pretează excepțional la construcția de lo­cuințe personale. Evident, o asemenea pro­blemă nu poate fi lăsată completamente la latitudinea și gustul celor ce vor să con­struiască aici. Majoritatea cazurilor de abatere de la disciplina de construcții provin din faptul că mulți cetățeni sunt proprietari de fapt ai unor terenuri construibile, dar de-a lun­gul anilor n-au efectuat formele pentru a deveni proprietari de drept ale acestora. Or, în lumina legilor noi nu putem acorda au­torizații de construcție pe aceste terenuri, cu atît mai mult cu cit ele se află în zo­nele de sistematizare ale orașului. Foarte mulți cetățeni cred că pe parcurs se vor obține aprobările cuvenite, încep construc­ții fără nici un temei legal. De aici por­nește avalanșa cazurilor de nerespectare a regimului de sistematizare,­ alinieri gre­șite, fațade necorespunzătoare, amplasa­mente greșite etc. — Sunt oare acești cetățeni conștienți că încalcă disciplina in construcții, că devin contravenienți? — După părerea mea, da! Și ca să argu­mentez, voi spune că mulți dintre ei se prezintă să achite în mod „conștient" con­travenția Și aceasta e o sumă de loc mă­runtă, între 1.500—2.000 lei. Alți cetățeni au început construcțiile, in­vestind zeci de mii de lei, pe terenuri ob­ținute nu se știe prin ce forme de la C.A.P. Săsar, fără a avea vreun act de trecere în proprietate. După ce li s-a aplicat contra­venția, i-au contestat „valabilitatea“, dar ea a rămas definitivă. ■— După cine știm, există cazuri de con­travenție și la cetățeni cu­ autorizație eli­berată de secția pe care o conduceți? — Așa este. Și nu puține la număr, Ioan Monea, de pildă, a primit teren de la stat și credit bancar. Și-a construit o casă con- T. TOHATAN (Continuare în pag. a 3-a) icuninai i­aacnaaai in JL Maistrul minier Paul Sorochim de la E.M. Nistru dind indicații șefului de echipă Ioan A. Ru­­su înainte de În­ceperea lucrului. Foto: I. DINU CETĂȚENEȘTI S­PORT r Sub cupola Planetariului Localnicul sau că­lătorul din altă parte a țării care trece pe strada Coșbuc din Baia Mare, printre multele blocuri noi de pe malul sting al Să­­sarului va distinge o clădire nouă, mică, cochetă, de construc­ție unică în oraș, cu o cupolă care strălu­cește în bătaia raze­lor soarelui. Este clă­direa care adăposteș­te Planetariul din mu­nicipiul Baia Mare, important obiectiv cultural-științific al județului Maramureș, inaugurat la 22 au­gust 1969, în ajunul sărbătoririi unui sfert de veac de la elibe­rarea patriei. Acesta constituie pentru po­pulația orașului mîndrie nu numai pen­­­tru că este al treilea din țară, după cele de la Timișoara și Cons­tanța, ci și­ pentru vastele posibilități științifice pe care le oferă în domeniul studierii astronomiei. Pentru cei care nu au avut posibilitatea pînă în prezent să-l viziteze întrebarea „ce îmi oferă o vizi­tă la Planetariu" este legitimă. Spre a pu­tea răspunde unei a­­semenea întrebări, să răsfoim împreună te­matica cîtorva lecții­­spectacol ce se des­fășoară aici, elabora­te special pentru pu­blicul care ne vizi­tează. Din programul zil­nic alcătuit putem re­marca teme ca : „Mișcările Pămîn­­tului", „Zodiac și as­trologie", „Cerul de la nord la sud", „Le­­­gendele cerului", „Lu­na și eclipsele", „Tim­pul și calendarul", ,O­­rientarea pe cer" și altele. Nu vom descrie conținutul temelor e­­numerate mai sus, lă­­sînd această plăcută îndeletnicire vizitato­rilor Planetariului. Pî­nă atunci, în limitele acestui spațiu, să pă­șim sub cupolă, înso­țind pe unul din con­ferențiarii de aici. Imediat ce ai pășit în holul clădirii, pri­virea îți este furată de o expoziție reali­zată pe panouri masi­ve, conținînd fotogra­fii, îmbinate cu ele­mente artistice ins­pirate din zonele vas­te ale spațiului cos­mic. Pe marginea lor conferențiarul dă ex­plicații detaliate, răs­foind în acest fel în fața vizitatorului pri­mele pagini din ma­rea carte a Univer­sului. O dată parcursă a­­ceastă „prefață" in­tri în sala de specta­cole, în care scaune­le îți oferă un loc co­mod pentru minutele care urmează. In cen­trul sălii, acoperită de cupola emisferică, se remarcă aparatura cu care se lucrează, iar împrejur, pe pereți, urmărești marcată de desene linia orizon­tului și constelațiile zodiacului. O muzică special selecționată îți pre­vestește începutul u­­nui spectacol de vis. După cîteva detalii asupra construcției și funcționării aparatu­lui, pe acordurile mu­zicii, o dată cu apusul Soarelui, apare întreg fondul stelar văzut de pe Pămînt, dintr-un loc anumit și la o o­­ră anumită din ziua respectivă. Deși afară continuă să troneze imperiul zi­lei, nu-ți mai vine să crezi, deoarece privi­rile și mintea accep­tă „complicitatea" al proiectorului-săgeată conferențiarului, care prin explicațiile date te poartă înspre Carul Mare, de­ acolo spre Carul Mic, cu Steaua Polară, și apoi în alte locuri ale ce­rului înstelat, continu­­înd șirul cunoștințelor cu alte constelații: Dragonul, Cefeu, Ca­ssiopeia, Boarul, Fe­cioara, Perseu, Andro­meda și altele, cu ste­lele mai importante. Imaginile cu forma constelației, proiecta­te cu ajutorul unui a­­parat de proiecție, completează cele pre­zentate. După 40—45 minute apare aurora dimine­ții, cerul începe să se lumineze, iar fondul stelar este acoperit de lumina difuză a Soa­relui, redîndu-te unei „noi zile". Făcînd un bilanț în urma vizitei, poți să-ți dai foarte bine seama că intr-un timp scurt reușești să-ți reamin­tești sau să reții mulțime de cunoștin­­­țe, să vezi m­ulte feno­mene astronomice. In fiecare zi, sub cupola Planetariului se întîlnim și ne des­părțim de eternele spații siderale, iar du­pă aceea în clipele de răgaz medităm la Nostalgia mirificei „Stea fără nume .. AUGUSTIN MADA ION P. POP ASPECTE ALE RESTRUCTURA­RII MOTIVAȚIEI PROFESIONALE Din inițiativa conducerii școlii, în rîndurile elevilor s-a aplicat un chestionar de investigație profesi­onala ce a urmărit depistarea și înlăturarea unor aspecte negative din optica orientării, consolidarea laturilor pozitive ale orientării, e­­voluția motivației și intereselor în concordanță cu influențele instruc­­tiv-educative exercitate asupra e­­levilor. Temeiul psiho-pedagogic al in­vestigației a pornit de la conside­rentele științifice ce caracterizează dezvoltarea omului. După cum se știe, individul ca să poată fi for­mat trebuie să fie binecunoscut, in speță în structura și funcțiile sale psihice. Noul născut, vine pe lume cu anumite dispoziții anato­ i­ai­ ­o-fiziologice, cu precădere ale sistemului nervos central, însă a­­cestea sunt numai premise native ale viitoarelor aptitudini și pe a căror fond putem direcționa dez­voltarea personalității umane. A­­ceste dispoziții vor atinge un anu­mit nivel calitativ numai pe baza condițiilor concrete de viață și ac­tivitate subordonată rolului hotă­­ritor al influențelor educative din diferite perioade ale ontogenezei. Pe baza acestor adevăruri, in urma prelucrării materialului fap­tic, s-a constatat că un număr de 274 de elevi și-au ales profesia de învățător din dragoste față de a­­ceasta, aspirînd spre realizarea personalității dascălului iubit. 125 de elevi au venit la acest liceu sub influența părinților, profesorilor sau a altor factori. 47 de elevi se raliază față de alte motive, pentru ca 436 să arate că anii de școală au contribuit substanțial la cultiva­rea atașamentului față de profesie Interpreted răspunsurile privind opțiunea pe baza dragostei de pro­fesie, credem că această alegere s-a făcut sub influența unei cu­noașteri nedeterminate, a factori de efect aproximativ unor în gîndirea elevilor; unii indică fap­tul că de mici se jucau de-a școala și învățătorul, că au citit despre școală etc. Interesante sînt aserți­unile unor elevi din anii 1, care se apropie de înțelegerea semnifica­ției muncii de educator. Cităm: „îmi place să stau în mijlocul co­piilor și să le cunosc gîndurile și sentimentele." Mi-a plăcut cum tovarășa învățătoare ne explica fiecare amănunt, cum ne prindea de mină ca să scriem corect. Intr-o zi i-am spus că atunci cînd voi fi mare, vreau să fiu și eu învățătoa­re. La aceasta tovarășa învățătoa­re mi-a zimbit și mi-a spus că pen­tru asta trebuie să învăț bine și să iubesc copiii. Cînd am ajuns la alegerea drumului în viață, fără șovăire, mi-am ales liceul pedago­gic". Din plastica afirmație reiese Prof. GHEORGHE ARDELEANU * Liceul pedagogic din Sighetul Marmației (Continuare în pag. a 3-a) In peregrinările prin satele maramureșene, reporterului îi este dat să întîlnească aproape la tot pasul fenomene și fapte care îi rețin atenția, care de­monstrează procesul continuu de conturare a conștiinței țăra­nului, setea acestuia de­­ a cu­noaște, de a se perfecționa. Pe această linie se înscrie, fără îndoială, și învățămîntul agro­zootehnic, care urmărește îm­bogățirea cunoștințelor me­canizatorilor, ale lucrătorilor din I.A.S. și ale cooperatori­lor cu noi date ale meșteșugu­lui ogoarelor. La cooperativa agricolă Să­­pînța funcționează și un cerc de pomicultură, frecventat de 22 cursanți, cooperatori care decid în linii mari soarta pro­ducției în livezile ce se întind pe aproape 400 ha. Spunem că decid soarta producției, deoare­ce ei sunt aceia tratamentele pentru care execută combate­rea dăunătorilor, tăierile de corecție și rodire, cei care a­­plică dozele necesare de îngră­șăminte natur­ale și chimice, ei fiind în ultima instanță mina calificată a unității în produc­ția pomicolă. Lor și multor alto­ra li se datorește producția de 250 tone fructe obținută în a­nul trecut, cei peste 350 mii lei venituri bănești realizate de a­­cest sector. Pomicultura pune însă o serie de numeroase alte probleme. Livezile bătrîne au nevoie de o îngrijire și o toaletă specială­ spre a se reduce pe cit posibil periodici­tatea de rodire, iar cele tinere (neintrate pe rod) reclamă, de asemenea, multă muncă plină de migală și pricepere. Poate că tocmai de aceea cei 22 de po­­micultori se întîlnesc în ca­drul învățămîntului agrozoo­tehnic cu specialistul lor pen­tru a descifra noi subtilități a­­le meseriei de pomicultor. In același timp, inginerul agro­nom al cooperativei, Alexandru Tordai, care lucrează aici de aproape 6 ani respectă în egală măsură omul și știința. Pârtiei­, pînă la o „lecție" ținută de el, oricine poate reține că are rea­le înclinații de pedagog, că pune suflet în fiecare cuvînt, că nu întîmplător elevii lui sînt numai ochi și urechi. Este inutil să amintim că e la zi cu „planificarea", că are o frecvență bună la cursuri și că majoritatea lecțiilor sunt în­soțite de aplicații practice. Ele­mentul major îl constituie, desi­gur, bagajul de cunoștințe pe care-1 micultorii dobîndesc cei 22 de pe­ Stan Gheorghe­ Cos­­tun a obținut în anul 1989 pe fiecare kg de mere valorifi­cate din livada pe care a în­­grijit-o 1,89 lei față de 1,5 lei cu­ a fost prețul mediu pe unitate. Interesante sînt dialogurile dintre cursanți și specialist, dezbaterile, străduința de a da cel mai perfect răspuns. Cînd se ivește nedumerirea, coopera­torii întreabă fără ezitare. In timpul lecției la care am parti­cipat și noi, de pildă, Gheorghe Stan nu era sigur care •adincimea optimă la care este se încorporează azotatul de amo­niu la pomii pe rod. Un alt „coleg" l-a lămurit pe loc, spu­­n­îndu-i că îngrășământul tre­buie administrat cât mai aproa­pe de rădăcină spre a da posi­bilitate perilor absorbanți să-l asimileze cit mai ușor, alt coo­perator, Gheorghe Turda, n-a înțeles de ce tăierile și rănirile influențează calitatea fructelor. Desigur, răspunsul calificat al sectorului a făcut lumină și în acest caz, explicîndu-le cursan­ților că aerisirea coroanei u­­șurează procesul de fotosinteză. Privind acești oameni setoși de a cunoaște, de a se înarma cu agrotehnica, fără să vreau mi-am imaginat viitoarele iz­­bînzi din sectorul pomicol al cooperativei agricole Săpînța, simțind acvea parcă aroma și parfumul Ionathanului îngrijit cu multă sudoare și pasiune. VASILE OANȚĂ Cu rîvnă și pasiune n M­I SECVENȚE MARAMUREȘENE Muzeu sătesc Din inițiativa organelor loca­le, în comuna Bogdan Vodă au început lucrări pentru amenaja­rea­­ unui muzeu sătesc in aer li­ber. Impunătoarea poartă mara­mureșeană a muzeului măiestrit dăltuită din lemn de meșterii po­pulari din localitate este cer­cetată cu viu interes de turiș­tii români și străini aflați în tre­cere prin comună. în spatele porții urmează a fi realizată o altă construcție — șopronul pentru hora flăcăilor și fetelor. Intre construcțiile noului muzeu va figura și o casă veche, de peste 300 de ani, care va găz­dui numeroase cergi și covoare, obiecte de uz casnic etc. în muzeu, care urmează a fi inaugurat în semestrul II din a­­cest an, va fi plasat un bust din lemn înfățișind figura domnito­rului Bogdan Vodă. Piese de teatru pentru amatori S­ub acest titlu, Casa județea­nă a creației populare Maramu­reș a scos seri de sub tipar o nouă culegere destinată îmbo­gățirii repertoriului formațiilor de teatru de amatori ale așeză­mintelor culturale din județ. Cu­legerea conține lucrările : „Pri­ma scrisoare de dragoste", pie­sa in două părți de Dorina Bă­­descu și Vornic Basarabeanu; „Limpeziri" piesă intr-un act ,de Ștefan Pop Tarnița, și „Tris­ta poveste banală" de Mircea Marian. Realizată intr-o frumoa­să prezentare grafică, noua cu­legere a fost tipărită la între­prinderea poligrafică din Baia Mare. Mărțișoare Pe străzile municipiului Baia Mare, începînd cu ziua de­­ 3 februarie, au apărut opt tonete pentru desfacerea mărțișoarelor. Pornind de la acest fapt, am so­licitat conducerii O.CL. Produ­se industriale din localitate re­lații mai ample în legătură cu aceste însemne vestitoare ale primăverii. Iată ce ni s-a răs­puns : „în afara celor opt tone­te, desfacem mărțișoare și prin 10 unități de mercerie,­­parfume­­rie, galanterie-tricotaje din Baia Mare, Baia Sprie, Băiuț, Băița și Nistru. Și nu puține ci peste 80.000, cu circa 20.000 mai mul­te decât în anul trecut, în total unitățile au fost aprovizionate cu 30 sortimente de mărțișoare, ceea ce, considerăm, va satis­face preferințele chiar și ale ce­lor mai pretențioși cumpărători" N-a fost explozie în dimineața zilei de 5 ianua­rie a.c_, îndată după orele­­, locuitorii satelor de pe văile Izei și Marei, precum și locuito­rii municipiului Baia Mare au simțit o puternică mișcare se­ismică. Această întîmplare, care continuă să fie discutată și acum în multe localități ale județului, a dat naștere unor ipoteze ce țin de domeniul fanteziei. Potri­vit uneia dintre ele, mișcarea s-ar fi produs din cauza unei pușcări masive executate cu mai multe vagoane de dinamită în carierele de suprafață ale E.M. Șuior. Faptul că minerii de la Șu­­ior execută pușcări masive co­respunde pe deplin realității. Dar ei nu execută și nu vor e­­xecuta asemenea pușcări, care să producă mișcări seismice de gradul 5 sau 6. Cu­ privește mișcarea seismi­că înregistrată la 5 ianuarie, a­­cum după ce specialiștii i-au dezlegat „enigma" sintern în măsură a preciza că mișcarea cu pricina a fost un obișnuit cu­tremur de pămînt. De altfel, pen­­tru studierea mișcărilor seismi­ce din județul Maramureș, încă în acest an la Baia Mare își va începe activitatea­­ o stație de observare seismică. { s**\s\ *

Next