Pentru Socialism, martie 1970 (Anul 20, nr. 5007-5032)
1970-03-31 / nr. 5032
I > t Anul XX nr. 5032 Marți 31 martie 1970 4 pagini — 30 de bani ÎNTĂRIREA ORDINEI ȘI DISCIPLINEI LA FIECARE LOC DE MUNCĂ -FACTOR DE SEAMA ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA ACTIVITAȚII PRODUCTIVE Elaborarea și adoptarea tre Marea decănare Națională Adua Legii organizării și muncii în disciplinei unitățile socialiste de stat se înscrie în ansamblul măsurilor stabilite de Conferința Națională și de Congresul II-lea al P.C.R., pe linia perfectia al narii continue a conducerii și planificării economiei nationale, măsuri menite să contribuie nemijlocit la realizarea sarcinilor și a obiectivelor fundamentale ale dezvoltării economiei nationale, decurgînd din necesitatea obiectivă a lărgirii și perfecționării bazei tehnico-materiale și a creșterii eficientei activității economice în toate ramurile economiei nationale. Zi de zi participăm cu totii, ne aducem contribuția la desfășurarea din plin a procesului de înnoire a conținutului și formelor de activitate economică, unul din cele mai vitale domenii ale societății: întărirea ordinei și disciplinei în muncă influențează în mod direct valorificarea la un nivel superior a bazei tehnico-materiale a unităților și a forței de muncă și care asigură funcționarea într-o perfectă sincronizare a acestor două componente fundamentale ale procesului de producție După cum se subliniază în Legea organizării și disciplinei muncii, unitățile socialiste de stat, oamenii muncii, în dubla calitate ce o dețin, ca proprietari ai mijloacelor de producție, cît și cea care decurge din calitatea lor de salariați sînt interesați direct în îndeplinirea exemplară a obligațiilor ce le revin în procesul muncii. Aceasta este concepția care stă, de fapt, la baza legii, ca unul din esențiale cele mai elemente ale sale. Democrația noastră socialistă impune, ca o caracteristică importantă a acesteia, participarea tot mai largă a maselor de oameni ai muncii la elaborarea vastului program de edificare a noii societăți, consultarea acestora cu privire la cele mai actuale probleme ale politicii interne și internaționale, la elaborarea și adaptarea celor mai importante legi. Dezbaterea lor cu masele largi de oameni ai muncii constituie o dovadă că hotărîrile ce conturează dezvoltarea societății socialiste românești sînt rezultatul gîndirii colective a întregului popor, expresia voinței lui de traduce în viață propriile saleadealuri. Organele și organizațiile de sindicat, activul sindical din județul Maramureș, sub îndrumarea comitetului județean de partid, au organizat supunerea unei ample dezbateri publice a proiectului legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat, pentru ca și oamenii muncii din județul nostru să-și aducă contribuția la găsirea celor mai bune soluții în rezolvarea pe cale de lege a acestor raporturi îzvorîte din activitatea practică de construire a socialismului în patria noastră. La cele peste 200 adunări organizate în întreprinderi organi (Continuare în pag. a 2-a) Ing. AL. CRIȘAN președintele Consiliului județean al sindicatelor Exploatarea minieră Herța. Aspect de la puțul colector, orizontul In pagina a 2-a Centenarul nașterii lui V. I. LENIN Cinci minute cu Aurelian Andreescu Punctări In librării Pană pe traseu UN CAZ DE ALTUL DE INDIFE In ziua de 3 martie, la ora prînzului, o autosanitară a stației județene de salvare a trebuit să transporte pe copilul Bruno Ekkert de la aeroportul băimărean pină la părinții săi, in localitatea Ocna Șugatag. Mașina avîndu-l la volan pe șoferul Vaier Bucșa iar ca însoțitor pe asistentul medical Gheorghe Pop, dispecerul stației, a efectuat acest drum în bune condițiuni. La întoarcere însă începuse să ningă puternic. Bucșa a hotărît să revină prin Cavnic. După ce a lăsat bine' în urmă ' localitatea Budești, mașina s-a încăpățînat, să funcționeze... Trecuse de ora șase. S-a întunecat de-a binelea și ningea din ce în ce mai tare. „N-o putem repara aici" constată Bucșa. Ce era de făcut? Budeștiul era la aproximativ opt kilometri. „Așteptăm. Poate trece vreo mașină" — zise dispecerul. Și oamenii au așteptat. Orele treceau leneșe. Ningea necontenit, începuse să și viscolească. In vîrful dealului, pe Rotunda, salvarea aștepta de peste cinci ore. Intr-un tîrziu, două faruri se apropiau încet, „pipăind" parcă fiecare metru din drumul alb. . . .A oprit. Coborîră toți cei din mașină, erau vreo 20 de bărbați. Toți mineri la Cavnic. Se întorceau din schimbul doi, spre casele lor la Budești. Remorcarea nu era posibilă: niciuna din mașini nu aveau bară de legătură, apoi și drumul... Bărbații înconjurară salvarea și o arniră din foc. Porniră la pas spre Budești. In urma lor, luminîndu-se drumul venea autobuzul doar cu șoferul la volan, împinseră mașina, în zăpada aceea mare, în plină noapte, cale de opt kilometri. O lăsară la primărie apoi, în grabă, s-au dus fiecare pe la casele lor. GH. MOLDOVAN (Continuare in pag a 3-a) !! ! J. LA I.M.A. SATULUNG Efectul noului sistem de salarizare se reflectă în creșterea rentabilității întreprinderii Au trecut patru luni și mai bine de la aplicarea noului sistem de salarizare la întreprinderile de mecanizare a agriculturii. Experimentarea acestuia este supusă unui studiu minuțios și unor observații permanente din partea organizațiilor de partid, a comitetelor de direcție. In ce măsură se face simțit efectul salariilor majorate în creșterea eficienței economice a întreprinderii? Această întrebare a constituit tema principală a convorbirilor avute cu cîțiva factori de răspundere și muncitori de la I.M.A. Satulung, Constantin Panait, economist șef: Hotărîrea privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare în agricultură o considerăm ca o treaptă superioară a cointeresării materiale. Salariul tarifar a crescut mult la toate categoriile de salariați. La aceasta se mai adaugă cota de premiere, sporurile de vechime etc. Să exemplificăm. Dacă un mecanic încadrat în categoria a VI-a (înainte a 8-a) a avu 1.316 lei salar la nivel de bază ceea ce constituia atunci o limită, acum el primește 1.591 lei și poate ajunge prin calificare la 1.846 lei. Același muncitor, lucrînd în atelier și fiind încadrat în ultima treaptă a categoriei respective (a VI-a) va beneficia de un venit lunar însumînd 1.938 lei. Desigur promovarea în categorii și trepte superioare nu se face automat. In această direcție se cer eforturi susținute pentru perfecționarea continuă în meserie. Comisia tarifară care funcționează în întreprindere nu poate promova decit pe acei mecanizatori care la examinare obțin calificativul de „foarte bine" sau măcar „bine". Așadar, noul sistem de salarizare stimulează puternic oamenii silitori, care năzuiesc spre o calificare superioară și dau un randament sporit în muncă. Aplicarea sistemului nou de salarizare înseamnă un mare adaos la capitolul cheltuieli. Aceasta presupune în mod normal și o creștere corespunzătoare a veniturilor. Ați ajuns la o asemenea corelație? — Se înțelege, este vorba de eficiența economică, obiectivul major al întregii acțiuni. Țelul suprem noi îi vedem în însăși rentabilizarea întreprinderii concretizată prin realizarea și depășirea planului de venituri, într-o perfectă sincronizare cu reducerea simultană a cheltuielilor de producție. Cum se realizează acest lucru? In primul rind am introdus un regim sever (și controlat) de economii prin reducerea consumului de combustibil și alte materiale. După patru luni de la introducerea noului sistem de salarizare aceasta se materializează printr-o eficientă vădită. Ridicarea salariilor înseamnă pentru lucrătorii noștri venituri anuale în plus cu circa 400.000 lei. In anul trecut, productivitatea muncii de fiecare salariat a fost realizată în medie în proporție de 111,2 la sută, iar pe tractor Convorbire consemnată de N. S. DOROLTAN (Continuare in pag. a 3-a) (Urmare din nr. 5025) Mocăneț, care tocmai sosise din oraș fugea prin curte întrebind nedumerit de incendiu, manifestîndu-și părerea de rău că „interesul întreprinderii“ i-a cerut să stea așa de mult în oraș și n-a putut veni mai repede să dea și el o mină de ajutor. Unul din ingineri din buzna din biroul lui Lușcă strigă precipitat „casa de fier e deschisă. Au dispărut toate planurile!“. ★ La infirmeria întreprinderii, inginerul Lușcă încă nu-și revenise din leșinul ce i-a fost provocat de vestea dispariției planurilor. In toată întreprinderea se vorbea numai de dispariția acestor documente. Din cînd în tind leșinatul gemea. La un moment dat a scos, pentru prima dată după leșin, două vorbe: „Mărgeanu... foc...“ Mărgeanu era unul din inginerii care au studiat planurile la el în birou înaintea izbucnirii incendiului. Cele două cuvinte s-au răspîndit fulgerător de iute în toată întreprinderea, a început un alt val de discuții dar, de data asta, și de bănuieli. — Mărgeanu [UNK] să fi luat planurile? Pare un om corect, cinstit, estimat de toți. — Ce să facă cu ele? Intre timp, au și început cercetările pentru a stabili cauzele evenimentelor ce au avut loc. Au fost întrebați inginerii care au studiat planurile înaintea izbucnirii incendiului. Fiecare au motivat scopul pentru care au cerut planurile precizând că sunt competenți să facă acest lucru în virtutea funcțiilor ce le au. — Cine a ieșit prima dată din birou, dumneavoastră sau pușcă? — Noi. — Și la locul incendiului cine a ajuns mai repede? — Dînsul. — A ieșit mult în urma dumneavoastră? — Imediat. Mai bine zis chiar cu noi. Numai că noi eram în fața dînsului. — Precizați exact locul unde ați fost șe ce ați făcut pînă la stingerea incendiului. La această întrebare cei doi ingineri au dat mai multe răspunsuri, dar cînd s-a stat de vorbă cu persoanele lungă care spuneau că au fost, nimeni nu-și mai aducea aminte și nu confirma. Nici unul din cei audiați însă nu uita să precizeze că ing. Șușcă a rostit numele lui Mărgeanu și că..., oare nu el e cu păcatele? De ce tot el a fost și cel care s-a întors prin ANTON PANDURU (Continuare in pag. a 2-a) Din însemnările unui ofițer de securitate,U PLANURILE i. Ii Ii IN PAGINA A 3-A Comentarii la etapj de duminică în divizia A,B și C la fotbal, clasamente, cronici. IIi 1i * Duminică seara, la Teatrul dramatic din Baia Mare a avut loc cea de-a șasea premieră din actuala stagiune — spectacolul cu piesa „Don Carlos“ de Fr. Schiller. In rolurile principale: Teofil Turturică, Sandu Popa, Liliana Lupan, Larisa Stase Mureșan, Dumitru Drăgan, Ion Săsăran, Cornel Mititelu, Radu Dirmbiu. Regia: Marius Popescu. Scenografia: Doris Jurgea. După un turneu pe care Teatrul băimărean îl întreprinde în perioada 1—7 aprilie (inclusiv) la București și in alte orașe ale țării cu piesele „Nora“ de H. Ibsen și „Dona Juana“ de Radu Stanca, spectacolul cu „Don Carlos“ va fi reluat cu data de 10 aprilie a.c. * ln cursul ultimelor zile ale săptămînii trecute sub egida Comitetului municipal pentru cultură și artă Baia Mare și a Casei de cultură din Tg. Lăpuș, au avut loc expuneri pe diferite teme. La Răzoare, Rogoz, Rohia și Inău a fost făcută expunerea „Politica externă a partidului și statului nostru“. Sîmbătă și duminică, la Uzina de metale neferoase din Baia Mare și, respectiv, la căminul cultural din Tăuți Măgherăuș, prof. univ. dr. Simion I. Pop de la Universitatea din București a făcut o expunere pe tema „Lucrețiu Pătrășcanu — omul și opera“. Duminică au continuat manifestările in cadrul etapei de masă a celei de-a VI-a ediții a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale". In centrele Tg. Lăpuș, Copalnic Mănăștur, Cernești, Suciu de Sus (la căminul cultural din Groșii Țibleșului), Ieud, Moisei, Săcel și Săliște formațiile de teatru din localitate și satele aparținătoare au prezentat spectacole cu piesele înscrise în concurs. De asemenea, formația de teatru a căminului cultural din Recea a prezentat spectacole în satele Mocira și Săsar cu piesa „Recreația mare“ de Tiberiu Bănulescu. * Simbătă, formația vocal-instrumentală „Amicii“ a Casei de cultură a studenților din Timișoara, deținătoarea marelui premiu „Mărțișorul studențesc ‘69“ și a premiului criticii U.R.S.R., a susținut la clubul E. M. Săsar două spectacole de muzică ușoară. Soliștii: Dana Lăzărescu, laureată a Festivalului de amatori de la Mamaia 1968, și Puiu Ciasc — mențiune la Festivalul studențesc 1969. Conducerea muzicală: George Balta. * Duminică, sala de repetiții a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare a găzduit o seară de dans pentru tineret. * Casele pionierilor din Baia Mare și Sighetul Marmației au organizat duminică, la Sighetul Marmației, un schimb de experiență pe tema „Contribuția cadrelor didactice în generalizarea experienței pozitive în cadrul și în afara. Casei pionierilor“. Tot duminică a avut loc un alt schimb de experiență la unitatea de pionieri din Ulmeni, avînd drept scop cunoașterea și utilizarea mijloacelor audiovizuale minuite de pionieri. Au participat comandanți de pionieri din raza comunelor Ulmeni, Mireșul Mare, Sălsig și Ariniș. Cele două schimburi de experiență s-au dovedit deosebit de fructuoase. Căminul cultural din Groși a găzduit duminică un reușit spectacol al formațiilor artistice de amatori din localitate. Programul a cuprins două piese în câte un act, o scenetă, cîntece interpretate de cor, grup vocal și soliști de muzică populară, recitări și dansuri locale,