Pentru Socialism, martie 1970 (Anul 20, nr. 5007-5032)

1970-03-31 / nr. 5032

I > t Anul XX nr. 5032 Marți 31 martie 1970 4 pagini — 30 de bani ÎNTĂRIREA ORDINEI ȘI DISCIPLINEI LA FIECARE LOC DE MUNCĂ -FACTOR DE SEAMA ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA ACTIVITAȚII PRODUCTIVE Elaborarea și a­doptarea tre Marea de­că­nare Națională Adu­a Legii organiză­rii și muncii în disciplinei unități­le socialiste de stat se înscrie în ansamblul mă­surilor stabilite de Conferința Națională și de Congresul­­ II-lea al P.C.R., pe linia perfectia al narii continue a conducerii și planificării economiei nationale, măsuri menite să contribuie ne­mijlocit la realizarea sarcinilor și a obiectivelor fundamentale ale dezvoltării economiei nationale, decurgînd din necesitatea obiecti­vă a lărgirii și perfecționării ba­zei tehnico-materiale și a creșterii eficientei activității economice în toate ramurile economiei natio­nale. Zi de zi participăm cu totii, ne aducem contribuția la desfășura­rea din plin a procesului de în­noire a conținutului și formelor de activitate economică, unul din cele mai vitale domenii ale socie­tății: întărirea ordinei și disciplinei în muncă influențează în mod di­rect valorificarea la un nivel su­perior a bazei tehnico-materiale a unităților și a forței de muncă și care asigură funcționarea într-o perfectă sincronizare a acestor două componente fundamen­tale ale procesului de producție După cum se subliniază în Le­gea organizării și disciplinei mun­cii, unitățile socialiste­­ de stat, oamenii muncii, în dubla calitate ce o dețin, ca proprietari ai mij­loacelor de producție, cît și cea care decurge din calitatea lor de salariați sînt interesați direct în îndeplinirea exemplară a obliga­țiilor ce le revin în procesul mun­cii. Aceasta este concepția care stă, de fapt, la ba­za legii, ca u­­nul din esențiale cele mai elemen­te ale sale. Democrația noastră socialistă impune, ca o caracteristică im­portantă a acesteia, participarea tot mai largă a maselor de oa­meni ai muncii la elaborarea vas­tului program de edificare a noii societăți, consultarea acestora cu privire la cele mai actuale pro­bleme ale politicii interne și in­ternaționale, la elaborarea și a­­daptarea celor mai importante legi. Dezbaterea lor cu masele largi de oameni ai muncii constituie o dovadă că hotărîrile ce contu­rează dezvoltarea societății so­cialiste românești sînt rezultatul gîndirii colective a întregului po­por, expresia voinței lui de traduce în viață propriile sale­­­­a­dealuri. Organele și organizațiile de sindicat, activul sindical din ju­dețul Maramureș, sub îndrumarea comitetului județean de partid, au organizat supunerea unei am­ple dezbateri publice a proiectu­lui legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat, pentru ca și oamenii mun­cii din județul nostru să-și adu­că contribuția la găsirea celor mai bune soluții în rezolvarea pe cale de lege a acestor rapor­turi îzvorîte din activitatea prac­tică de construire a socialismu­lui în patria noastră. La cele peste 200 adunări or­ganizate în întreprinderi organi (Continuare în pag. a 2-a) Ing. AL. CRIȘAN președintele Consiliului județean al sindicatelor Exploatarea minieră Herța. Aspect de la puțul colector, orizontul In pagina a 2-a Centenarul nașterii lui V. I. LENIN Cinci minute cu Aurelian Andreescu Punctări In librării Pană pe traseu UN CAZ DE ALTUL DE INDIFE In ziua de 3 martie, la ora prînzului, o autosanitară a sta­ției județene de salvare a tre­buit să transporte pe copilul Bruno Ekkert de la aeroportul băimărean pină la părinții săi, in localitatea Ocna Șugatag. Mașina avîndu-l la volan pe șoferul Vaier Bucșa iar ca în­soțitor pe asistentul medical Gheorghe Pop, dispecerul sta­ției, a efectuat acest drum în bune condițiuni. La întoarcere însă începuse să ningă puter­nic. Bucșa a hotărît să revină prin Cavnic. După ce a lăsat bine' în urmă ' localitatea Bu­­dești, mașina s-a încăpățînat, să funcționeze... Trecuse de ora șase. S-a întunecat de-a binelea și ningea din ce în ce mai tare. „N-o putem repara­­ aici" con­stată Bucșa. Ce era de făcut? Budeștiul era la aproximativ opt kilometri. „Așteptăm. Poa­te trece vreo mașină" — zise dispecerul. Și oamenii au aș­teptat. Orele treceau leneșe. Ningea necontenit, începuse să și viscolească. In vîrful dealului, pe Rotun­da, salvarea aștepta de peste cinci ore. Intr-un tîrziu, două faruri se apropiau încet, „pipă­ind" parcă fiecare metru din drumul alb. . . .A oprit. Coborîră toți cei din mașină, erau vreo 20 de bărbați. Toți mineri la Cavnic. Se întorceau din schimbul doi, spre casele lor la Budești. Re­­morcarea nu era posibilă: nici­­una din mașini nu aveau bară de legătură, apoi și drumul... Bărbații înconjurară salvarea și­ o arniră din foc. Porniră la pas spre Budești. In urma lor, luminîndu-se drumul venea au­tobuzul doar cu șoferul la vo­lan, împinseră mașina, în zăpa­da aceea mare, în plină noapte, cale de opt kilometri. O lăsară la primărie apoi, în grabă, s-au dus fiecare pe la casele lor. GH. MOLDOVAN (Continuare in pag a 3-a) !! ! J. LA I.M.A. SATULUNG Efectul noului sistem de salarizare se reflectă în creșterea rentabilității întreprinderii Au trecut patru luni și mai bine de la aplicarea noului sis­tem de salarizare la întreprin­derile de mecanizare a agricul­turii. Experimentarea acestuia este supusă unui studiu minu­țios și unor observații perma­nente din partea organizațiilor de partid, a comitetelor de di­recție. In ce măsură se face simțit efectul salariilor majora­te în creșterea eficienței econo­mice a întreprinderii? Această întrebare a constituit tem­a prin­cipală a convorbirilor avute cu cîțiva factori de răspundere și muncitori de la I.M.A. Satulung, Constantin Panait, economist șef: Hotărîrea privind generaliza­rea experimentării noului sis­tem de salarizare în agricul­tură o considerăm ca o treaptă superioară a cointeresării ma­teriale. Salariul tarifar a cres­cut mult la toate catego­riile de salariați. La aceas­ta se mai adaugă cota de premiere, sporurile de vechime etc. Să exemplificăm. Dacă un mecanic încadrat în categoria a VI-a (înainte a 8-a) a avu 1.316 lei salar la nivel de bază ceea ce constituia atunci o li­mită, acum el primește 1.591 lei și poate ajunge­­ prin calificare la 1.846 lei. Același muncitor, lucrînd în atelier și fiind înca­drat în ultima treaptă a cate­goriei respective (a VI-a) va b­eneficia de un venit lunar în­sumînd 1.938 lei. Desigur pro­movarea în categorii și trepte superioare nu se face automat. In această direcție se cer efor­turi susținute pentru perfecțio­narea continuă în meserie. Co­misia tarifară care funcționează în întreprindere nu poate pro­mova decit pe acei mecanizatori care la examinare obțin califi­cativul de „foarte bine" sau mă­car „bine". Așadar, noul sistem de salarizare stimulează pu­ternic oamenii silitori, care nă­zuiesc spre o calificare superi­oară și dau un randament spo­rit în muncă.­­ Aplicarea sistemului nou de salarizare înseamnă un ma­re adaos la capitolul cheltuieli. Aceasta presupune în mod nor­mal și o creștere corespunzătoa­re a veniturilor. Ați ajuns la o asemenea corelație? — Se înțelege, este vorba de eficiența economică, obiectivul major al întregii acțiuni. Țelul suprem noi îi vedem în însăși rentabilizarea întreprinderii con­cretizată prin realizarea și de­pășirea planului de venituri, în­­tr-o perfectă sincronizare cu re­ducerea simultană a cheltuieli­lor de producție. Cum se rea­lizează acest lucru? In primul rind am introdus un regim se­ver (și controlat) de economii prin reducerea consumului de combustibil și alte materiale. După patru luni de la introduce­rea noului sistem de salarizare a­­ceasta se materializează prin­­tr-o eficientă vădită. Ridicarea salariilor înseamnă pentru lu­crătorii noștri venituri anuale în plus cu circa 400.000 lei. In anul trecut, productivitatea muncii de fiecare salariat a fost realizată în medie în proporție de 111,2 la sută, iar pe tractor Convorbire consemnată de N. S. DOROLTAN (Continuare in pag. a 3-a) (Urmare din nr. 5025) Mocăneț, care tocmai sosise din oraș fugea prin curte între­­bind nedumerit de incendiu, manifestîndu-și părerea de rău că „interesul întreprinderii“ i-a cerut să stea așa de mult în oraș și n-a putut veni mai re­pede să dea și el o mină de a­­jutor. Unul din ingineri din­ buz­na din biroul lui Lușcă strigă precipitat „casa de fier e des­chisă. Au dispărut toate pla­nurile!“. ★ La infirmeria întreprinderii, inginerul Lușcă încă nu-și re­venise din leșinul ce i-a fost provocat de vestea dispariției planurilor. In toată întreprin­derea se vorbea numai de dis­pariția acestor documente. Din cînd în tind leșinatul gemea. La un moment dat a scos, pentru prima dată după leșin, două vorbe: „Mărgeanu... foc...“ Mărgeanu era unul din inginerii care au studiat pla­nurile la el în birou înaintea izbucnirii incendiului. Cele două cuvinte s-au răspîndit ful­gerător de iute în toată între­prinderea, a început un alt val de discuții dar, de data asta, și de bănuieli. —­ Mărgeanu [UNK] să fi luat pla­nurile? Pare un om corect, cinstit, e­stimat de toți. — Ce să facă cu ele? Intre timp, au și început cer­cetările pentru a stabili cauze­le evenimentelor ce au avut loc. Au fost întrebați inginerii care au studiat planurile îna­intea izbucnirii incendiului. Fiecare au motivat scopul pen­tru care au cerut planurile pre­­cizând că sunt competenți să facă acest lucru în virtutea funcțiilor ce le au. — Cine a ieșit prima dată din birou, dumneavoastră sau pușcă? — Noi. — Și la locul incendiului cine a ajuns mai repede? — Dînsul. — A ieșit mult în urma dum­neavoastră? — Imediat. Mai bine zis chiar cu noi. Numai că noi e­­ram în fața dînsului. — Precizați exact locul u­n­de ați fost șe ce ați făcut pînă la stingerea incendiului. La această întrebare cei doi ingineri au dat mai multe răs­punsuri, dar cînd s-a stat de vorbă cu persoanele lungă ca­re spuneau că au fost, nimeni nu-și mai aducea aminte și nu confirma. Nici unul din cei au­diați însă nu uita să precizeze că ing. Șușcă a rostit numele lui Mărgeanu și că..., oare nu el e cu păcatele? De ce tot el a fost și cel care s-a întors prin ANTON PANDURU (Continuare in pag. a 2-a) Din însemnările unui ofițer de securitate,U­ PLANURILE i. I­i I­i IN PAGINA A 3-A Comentarii la etapj de dumi­nică în divizia A,B și C la fotbal, clasa­mente, cronici. IIi 1i * Duminică seara, la Teatrul dramatic din Baia Ma­re a a­­vut loc cea de-a șasea premie­ră din actuala stagiune — spec­tacolul cu piesa „Don Carlos“ de Fr. Schiller. In rolurile principale: Teofil Turturică, Sandu Popa, Liliana Lupan, Larisa Stase Mureșan, Dumitru Drăgan, Ion Săsăran, Cornel Mititelu, Radu Dirmb­iu. Re­gia: Marius Popescu. Scenogra­fia: Doris Jurgea. După un turneu pe care Teatrul băimărean îl între­prinde în perioada 1—7 aprilie (inclusiv) la București și in alte orașe ale țării cu piesele „Nora“ de H. Ibsen și „Dona Juana“ de Radu Stanca, spec­tacolul cu „Don Carlos“ va fi reluat cu data de 10 aprilie a.c. * ln cursul ultimelor zile ale săptămînii trecute sub egida Comitetului municipal pentru cultură și artă Baia Mare și a Casei de cultură din Tg. Lă­­puș, au avut loc expuneri pe diferite teme. La Răzoare, Ro­goz, Rohia și Inău a fost fă­cută expunerea „Politica ex­ternă­­ a partidului și statului nostru“. Sîmbătă și duminică, la Uzina de metale neferoase din Baia Mare și, respectiv, la căminul cultural din Tăuți Măgherăuș, prof. univ. dr. Si­­mion I. Pop de la Universitatea din București a făcut o expu­nere pe tema „Lucrețiu Pă­­trășcanu — omul și opera“.­­ Duminică au continuat ma­nifestările in cadrul etapei de masă a celei de-a VI-a ediții a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale". In centrele Tg. Lăpuș, Copalnic Mănăștur, Cernești, Suciu de Sus (la că­minul cultural din Groșii Țib­­leșului), Ieud, Moisei, Săce­l și Săliște formațiile de teatru din localitate și satele aparținătoa­re au prezentat spectacole cu piesele înscrise în concurs. De asemenea, formația de teatru a căminului cultural din Recea a prezentat spectacole în sa­tele Mocira și Săsar cu piesa „Recreația mare“ de Tiberiu­ Bănulescu. * Simbătă, formația vocal-in­­strumentală „Amicii“ a Casei de cultură a studenților din Timișoara, deținătoarea marelui premiu „Mărțișorul studențesc ‘69“ și a premiului criticii U.R.S.R., a susținut la clubul E. M. Săsar două spectacole de muzică ușoară. Soliștii: Dana Lăzărescu, laureată a Festiva­lului de amatori de la Mamaia 1968, și Puiu Ciasc — mențiune la Festivalul studențesc 1969. Conducerea muzicală: George Balta. * Duminică, sala de repetiții a Casei de cultură a sindicate­lor din Baia Mare a găzduit o seară de dans pentru tineret. * Casele pionierilor din Baia Mare și Sighetul Marmației au organizat duminică, la Sighe­tul Marmației, un schimb de experiență pe tema „Contribu­ția cadrelor didactice în gene­ralizarea experienței pozitive în cadrul și în afara. Casei pionie­rilor“. Tot duminică a avut loc un alt schimb de experiență la u­­nitatea de pionieri din Ulmeni, avînd drept scop cunoașterea și utilizarea mijloacelor audio­vizuale minuite de pionieri. Au participat comandanți de pio­nieri din raza comunelor Ul­meni, Mireșul Mare, Sălsig și Ariniș. Cele două schimburi de ex­periență s-au dovedit deosebit de fructuoase.­­ Căminul cultural din Groși a găzduit duminică un reușit spectacol al formațiilor artis­tice de amatori din localitate. Programul a cuprins două pie­se în câte un act, o scenetă, cîntece interpretate de cor, grup vocal și soliști de muzică populară, recitări și dansuri lo­cale,

Next