Pentru Socialism, mai 1970 (Anul 20, nr. 5059-5083)

1970-05-30 / nr. 5082

K SÂmbătă 30 m­ai 1970 PENTRU SOCIALISM PE BARICADELE LUPTEI ÎMPOTRIVA URMĂRILOR INUNDAȚIILOR luna mai 1970. Acum, mai mult ca oricînd, ne-a fost dat să trăim o tragică și extraordinară experiență. Stihiile dezlănțuite ale naturii au atacat nemilos orașe și sate, întreprinderi și școli, căi ferate și șosele, locuințe și terenuri fertile. Am trăit zile de cataclism. Oamenii însă, toți cetățenii României socialiste și alături de ei toți maramureșenii, nu s-au lă­sat copleșiți, ci au pornit o aprigă bătălie pe baricadele inundațiilor. Răspunzînd imediat chemării partidului milioane de oameni au acționat cu fermitate și energie, cu spirit de sacrificiu și eroism, barînd calea apelor furibunde, salvînd mii de vieți omenești și imense bunuri materiale. Apoi, o­ dată cu retragerea puhoaielor, toți cetățenii s-au angajat intr-o muncă îndirjită și eroică pentru în­lăturarea avariilor și diminuarea pagubelor produse de calamități. Sinistrații, oameni care și-au pierdut avutul, au simțit din primele momente spiritul de puter­nică solidaritate al întregului popor. Ei au primit și primesc în continuare tot ajutorul pentru a-și reface casele și bunurile distruse. Am trăit zile de cumpănă și acum desfășurăm o muncă titanică pentru normalizarea vieții sa­telor și orașelor noastre. Pagina de față este doar un modest omagiu adus tuturor acelora care au fost și se află în marea bătălie a voinței de a învinge. In mijlocul minunaților lucrători ai ogoarelor de cooperatorii din Mireșu Mare și Pribilești, ca și din multe alte unități agricole afectate de i­­nundații, i-am văzut în zilele de după urgie nu în postura de agricultori, de adevărați meșteri ai recoltelor cum bine sunt cunoscuți, ci în aceea de constructori, de tămăduitori ai rănilor pricinuite de ape. Odată cu retragerea apelor și înlăturarea a­­variilor, drumul inginerilor Andrei Băican și Pan­­telimon Burcă, al președinților Vasile Dorea și Gheorghe Rusu, al cooperatorilor și mecanizato­rilor a luat, firesc, un unic sens. Zilele și nopțile de veghe și îngrijorare s-au transformat aici în ore de deosebită preocupare. Miercuri 27 mai pe ogoarele­­ cooperatorilor din Mireșul Mare și Pribilești aveam impresia că respirăm aerul specific al unor vaste șantiere. La cooperativa agricolă din Pribilești zeci de cooperatori cu lopeți și sape în mină se îndrep­tau încă din zori spre sosele degradate și pline cu resturi aduse de apă. Tractoarele, 6 la număr, au pornit și ele spre aceeași țintă, pentru a ara, discul și reînsămînța porumbul acoperit de alu­viuni. împreună cu această consistentă forță de muncă, brigadierii, președintele și specialistul u­­nității au părăsit sediul cooperativei tetreptîn­­du-se și ei spre același loc de muncă. Doar ma­gazinerul a rămas la­ sediu pentru a reîmprospăta în caz de nevoie sămînța necesară a fi așezată în sol. — Ieri, ne spunea inginerul Burcă, am însă­mânțat cîteva parcele mai zvîntate. Astăzi vrem să însămînțăm în luncă 10 sau 15 hectare cu po­rumb și mîine, dacă timpul ne va lăsa, vom însă­­mînța și mai mult. Totul este planificat aici la Pribilești. Și mun­ca tractoarelor, și a cooperatorilor, și chiar rea­lizările zilnice. Este firesc să fie așa. Sintezn la sfîrșitul lunii mai și încă nici jumătate din su­prafața planificată cu porumb nu este încă însă­­mînțată (mai bine zis a fost semănată, dar acum nu mai este). Aproape totul trebuie reluat de la capăt, fiecare oră și minut avînd o valoare deo­sebită. Pentru faptele de bărbăție și abnegație să­­vîrșite în lupta cu furiile dezlănțuite ale naturii, numeroși cetățeni din localitățile inundate și din împrejurimi au fost remarcați ca adevărați eroi. Locuitorii Remețiului, ai Mireșului Mare și ai Pribileștiului, conducătorii obștei de aici au fost în clipele grele la datorie, salvînd vieți o­­menești și bunuri materiale iar după retragerea apelor și-au reluat activitatea înlăturînd daunele provocate de inundații. In special în brigada legumicolă a cooperati­vei agricole din Mireșu Mare munca n-a încetat o zi. Imediat după inundații sub conducerea co­munistului Ioan Balaș, brigadierul legumicol al cooperativei, zeci de cooperatoare au executat prima prașilă la varză și gultoare. A doua zi ace­leași cooperatoare au participat la degajarea te­renului de resturile aduse de apă și la prășitul cepei. Alături și în aceeași brigadă, doi mecani­zatori — Samoilă Dragoș și Alexandru Bodoni — veniți tocmai de la Satulung, arau terenul ce ur­mează a fi plantat cu vinete, castraveți, fasole și sfeclă roșie. Mai încolo alți doi ortaci de ai lor discutau neîntrerupt proaspăta arătură. Marți și miercuri de altfel la Mireșu Mare au fost discuite și reînsămînțate 24 hectare cu porumb, iar în zilele următoare lucrările de reînsămînțare și de semănat s-au intensificat. In tot ceea ce fac, cooperatorii din Mireșu Mare ca și din alte unități, membrii consiliului de conducere și specialiștii de aici nu văd nimic deosebit și consideră că își fac pur și simplu da­toria. Condițiile în care sunt nevoiți să lucreze, pasiunea cu care se preocupă de soarta recoltei, ne fac să credem că de fapt avem de a face cu niște oameni minunați, care îndeplinesc mai mult decit niște obligații profesionale. Poartă gri­ja recoltei, a pîinii cooperatorilor și a țării. MIRCEA POP 13 mai 1970, ziua cînd s-a dezlăn­țuit prăpădul puhoaielor, va răm­îne in mintea și sufletul copiilor și ne­poților noștri. Peste Maramureșul înverzit poto­pul apelor a căzut cu întîietate. Car­tierul Ferneziu, localitățile Bozinta, Arieșu de Cîmp, Colțirel, Tămaia, Țicău și Remeți, Petrova, Rozavlea și Te­ceul Mic au cunoscut ravagiile apelor dezlănțuite. 88 de localități maramureșene au fost inundate din care 3 au fost inundate total. Bilan­țul ravagiilor — dacă distrugerile materiale adunate la un loc se poate numi „bilanț" — deocamdată provi­zoriu, ne redă cifre sumbre: 249 de case dărîmate și 579 de case avaria­te din care 196 foarte grav, 135 de poduri și 300 de podețe distruse. 14 km drumuri asfaltate au dispărut, iar alți 31 km avariate, 139,6 km dru­muri pietruite au fost distruse și pe alți 155 km avariate. Calea ferată a fost distrusă pe 4,65 km și avariată pe alți 7,14 r­m, 7,78 km linii electri­ce distruse și 69 km avariate, 60 km linii telefonice au fost distruse și 65 km avariate. O suprafață de 22.960 ha teren a fost inundat. 865 ha pre­zintă alunecări de teren. In fata aces­tei situații, toți maramureșenii, umăr lângă umăr, sub conducerea partidu­lui, au trecut în grabă la refacerea stricăciunilor provocate de ape. S-a muncit cu eforturi sporite la reface­rea drumurilor, a liniilor electrice și telefonice, a căii ferate pentru ca via­ța să intre cât mai grabnic pe cursul ei normal. Nu puține au fost faptele eroice. Spiritul de solidaritate și-a arătat, în aceste zile de grea încer­care, încă o dată tăria de nezdrunci­nat a oamenilor. Au sărit cu toții să dea o mină de ajutor, să vindece ră­nile din trupul județului. Comisia medico-socială județeană a luat mă­suri de urgență. Măsuri asemănătoa­re s-au luat și în procesul instruc­­tiv-educativ. La Baia Mare, Sighetul Marmației, Vișeul de Sus și Tg. Lă­­puș organizațiile de masă și obștești au inițiat acțiuni de ajutorare a si­nistraților. Maramureșenii, au sărit și au întins mina sinistraților. Din produsele donate au fost distribuite imediat însemnate cantități de grîu și porumb, cartofi și slănină, brînză și caș, fasole, făină albă și de mălai, lapte și carne precum și alte produse agroalimentare de stric­tă necesitate. In același timp au fost colectate mii și­ mii de articole de îmbrăcăminte și­ încălțăminte pentru copii, femei și bărbați. 4.764 de fa­milii din județ s-au înscris pentru a primi și întreține copii sinistrați; su­te de familii s-au înscris pentru înfie­rea copiilor, iar 109 familii doresc să întrețină bătrîni sinistrați. Sentimen­tele umane au răspuns suferinței. Prin grija partidului și guvernului nos­tru acei loviți de calamitate vor fi despăgubiți. Recenta Hotărîre a Co­mitetului Central al Partidului Comu­nist Român, a Consiliului de Miniș­tri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste privind unele măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților naturale confirmă încă o dată preocuparea și înțelepciunea cu care partidul și guvernul nostru conduc destinele țării. CU INIMA ȘI BRAȚUL ALĂTURI DE SINISTRAT! DACA NU ERAU MIUTARII. Cuvintele aparțin lui Nie Rusu, țăran coopera­tor din Arieșu de Cîmp, deputat în consiliul popular comunal. Mier­curi 27 mai, cînd l-am vizitat, omul își demola casa joasă la temelie de apele Someșului. — Musai să facem al­ta nouă, ne spune gaz­da. Apoi continuă: Cum s-au retras apele, arie­­șenii noștri, cu mic cu mare, au sărit în ajuto­rul celor năpăstuiți. Din casele și construcțiile a­­variate e fost recuperat tot ce s-a mai putut re­cupera. Clădirea școlii, care a fost și ea atinsă a fost închisă. Cursurile școlare însă nu au fost întrerupte. Se țin înitr-o altă clădire. .. Cum ne sosește cimentul începem reparațiile, îmi notez cu atenție spusele interlocutorului nostru. Deslușesc în ele încredere, speranță, si­guranță... — In ceasurile de grea cumpănă, cînd satul dv. de 98 de case era o in­sulă, alături de sătenii de aici a acționat o sub­unitate de ostași ai for­­țelor noastre armate. Ce ne pu­teți spune, tovarășe Rusu, despre acești oa­meni? — Nu-i știm pe nume, dar pot să vă spun că dacă nu erau ei, milita­rii, apoi zeci de oameni de aici de la noi ar fi fost duși de apă. Spu­­neți-le prin ziar că le mulțumim lor și coman­danților care i-au edu­cat și care s-au aflat atunci printre noi. ...Militarii din subuni­tatea condusă de N­. N. Pruteanu, ajutat de ser­gentul major I. Siretea­­nu, ne relatează N. Pe­tre, secretarul comite­tului de partid, se în­torseseră tocmai dintr-o aplicație de luptă. Erau, firește, obosiți dar n-au pregetat nici o clipă cînd au primit ordin să intre în acțiune cu teh­nica aflată în dotare în sprijinul satelor inun­date de apele Someșului­. Două zile și două nopți a durat lupta cu apele. Zeci de oameni au fost evacuați din case cu au­­toamfibia și cu bărcile militarilor noștri. Ne bucurăm că Someșul nu a reușit să facă aici la Arieșu de Cîmp nici o victimă! ...Ne aflăm în biroul locotenent colonelului T. Dumitrescu, comandantului locțiitorul Grupu­lui județean de pompieri Maramureș. Discutăm despre inundații, despre aportul adus de pompie­rii militari în acțiunea de salvare a oamenilor, despre acțiunile în care sunt antrenați militarii in aceste zile. — Subordonații noștri, ne spune tovarășul Du­­mitrescu, au acționat energic Și mulți dintre ei riscîndu-și viața s-au distins în acțiunile de salvare a oamenilor și a avutului lor. Bine s-a acționat la Baia Mare, Sighetul Marmației, Vi­șeul de Sus și în alte lo­calități. In prezent 10 specialiști, din Grupul nostru dotați cu 5 moto­­pompe ajută la evacua­rea apelor din unitățile economice ale munici­piului Satu Mare. Tot aici, începînd din ziua de 18 mai, acționează două autocisterne din Baia Mare care trans­portă apă potabilă. Vă rog să rețineți un amă­nunt, care reflectă spi­ritul de solidaritate manifestat de ofițerii și subofițerii noștri. Re­cent, aceștia au hotărît să doneze pentru locui­torii din zonele sinistra­te su­ma de 50.000 lei. De asemenea, militarii în termen au donat în ace­lași scop întreaga soldă pe luna mai­in lupta cu apele fu­rioase ale Someșului s-au distins de aseme­nea numeroși militari din subunitățile condu­se de ofițerii V. Tarta, Ș. Constantinescu, A. Tihan și alții. Oameni în uniforme, fectori de pe plaiurile întregii țări, v-am văzut în bărci transportînd fe­mei, bărbați și copii. V-am văzut înfruntînd cu curaj puhoaiele de apă. V-am văzut lucrînd la construcția podului de pontoane de peste rîul Someș și la reface­rea tronsonului de linie ferată dintre Mireșu Ma­re și Remeți. Vouă, oa­meni bronzați de soare și vint, plini de energie­­și curaj, caracterizați de u­n fierbinte patrio­tism, care nu știți ce-i oboseala, v-am închinat aceste rînduri drept re­cunoștință. Militarii forțelor noastre armate au pres­tat 12.125 cm-zile la in­tervenții în timpul inun­dațiilor. Parcul de ma­șini proprii a efectuat un rulaj de 31.800 rom în zilele bătăliei cu apa. I. PETRIA 11 Răvaș din Caracal Cităm din scrisoarea trimisă de maiorul Marcel Cîndea din orașul Caracal, bulevardul Republicii nr. 88, bloc C2/15: „Mă gîndesc la voi, oameni care astăzi vă luptați cu natura, oameni pe care i-am cunoscut, am muncit împreună pe frontul construcției socialiste. Cu un an în urmă ridicam din temelii blocuri de locuințe și școli in orașul Rîmnicu Vîlcea, turnam fundații și înălțăm noile hale la marele complex al uzinei Govora, înălțăm noi u­­zine în București. Toate acestea îmi amintesc de voi, ca­re ați muncit cu brațele și cu mintea, punînd cărămidă peste cărămidă la temelia țării. Azi, în clipe de cumpănă, gîndul mă poartă spre voi și doresc ca prin aceste rînduri să vă transmit senti­mente sincere de simpatie și să vă asigurăm că suntem­ alături de toți, de familiile dv., depunînd eforturi spre a vă ajuta să învingeți urmările dezastrului nemilos pro­vocat de inundații. Sunt convins că prin hărnicia voastră, prin curaj și abnegație, veți reuși să reconstruiți tot ce a distrus na­tura dezlănțuită și că viața voastră își va relua curând cursul normal. Vom păși alături cu fermitate pe dru­mul deschis de partid. Transmit aceste cuvinte tuturor celor pe care i-am cunoscut în timpul cât și-au îndeplinit serviciul militar în perioada februarie 1968-iunie 1989 și care azi, cu aceleași înalte sentimente patriotice, se găsesc pe frontul bătăliei pentru refacerea căminelor distruse și a econo­miei țării. Adresez aceste rînduri foștilor mei subordonați Gheorghe Botiș din satul Bocicoel, Vasile Coman din co­muna Bogdan Vodă, Samson Vancea din satul Oncești, Vasile Domocoș din satul Berchez, Ștefan Toth din sa­tul Arduzel, Andrei Molnar din satul Dămăcușeni, Flo­­rea Dunca din comuna Copalnic Mănăștur și Wilhelm Herman din Sighetul Marmației. Rog ca în presa locală să publicați aceste rînduri ca astfel, prin tovarășii nu­miți aici, să afle toți pe care nu i-am putut aminti că sîntem alături de voi în aceste clipe de grea încercare și vom face totul pentru a învinge în lupta cu stihiile na­turii". O barcă în care se aflau­ fe­mei salvate de către militari ai forțelor noastre armate dintr-o locuință de pe malul Someșului înconjurată de apă, a fost luată de șuvoiul apelor. După ce a fost tîrîtă în aval și izbită de un stîlp de la rețeaua electrică, barca s-a rupt în două. Două fe­mei au fost luate de valuri. Ele au fost salvate numai datorită curajului și spiritului de sacri­ficiu ale lt. maj ANATOLIF SÂRBU (fotografia din stingă) și ale soldatului GHEORGHE CORNEANU (fotografia din dreapta). t Munca îndirjită a minerilor Inundațiile au produs impor­tante pagube materiale stagnări în producție și la Ex­și ploatarea minieră din Baia Borșa. Refacerile, pentru reve­nirea la situația normală, au necesitat eforturi înzecite, dă­ruire și muncă îndirjită. Dau­nele cele mai mari, după cum ne-a relatat Mihai Roman, inginer șef al exploatării, s-au produs la conductele de steril și de alimentare cu apă. Valu­rile gorilor Țîșla și Secu au distrus în drumul lor o bună parte din rețeaua de drumuri și conducte, lipsind orașul de apă potabilă, scoțînd totodată din producție flotația. Au trecut de atunci doar cî­teva zile și munca tenace a co­lectivelor de mineri s-a dove­dit mai rodnică ca oricînd. Toate obiectivele avariate au intrat în producție încă la data de 21 mai. In numai 2 zile au fost reparate cele 2 conducte de evacuare a sterilului, s-au instalat puternice pom­pe pentru alimentarea cu apă, s-au reparat drumurile avariate. De numele colective­­lor de mineri, ca și de al întregii populații din Baia Borșa, este legată și o faptă de eroism, ie­șită din comun. In acele zile dramatice, apele repezi de munte săpaseră actinc în ma­lurile unui iaz de decantare. Revărsarea acestuia ar fi pro­dus o adevărată catastrofă, mă­­turînd cartiere întregi de lo­cuințe. Oamenii s-au luptat zi și noapte cu furia valurilor, că­­rînd arbori și bolovani, arun­­cîndu-i în calea valurilor. Cu a­­ceeași virtute au luptat mine­rii de aici și contra pătrunde­rii apei în subteran la mina Burloaia și în numeroase alte locuri. In aceste zile colectivele de mineri, reluîndu-și locul de muncă în galerii și abataje, luptă cu toate forțele să recu­pereze producția pierdută în zilele de inundații. Așa cum au stabilit ei într-o recentă a­­­­dunare, s-a hotărît ca suma de milioane lei pierderi prin stagnări, să fie recuperată nu peste mult prin participarea la muncă a fiecărui salariat în 8 zile libere. M. TRIFOI Podul de pontoane de la Ardusat — operă a hăr­niciei ostașilor armatei noastre. (Urmare din pag. 1) suma de 5.434 lei, au colectat ali­mente în valoare de 6.500 lei, precum și îmbrăcăminte în sumă de 8.600 lei. Ion Vișovan din comuna Roza­vlea ne scrie: „Și noi, rozăvlenii, cu mintea și sufletul nostru, sîn­tem alături de cei care și-au pier­dut agoniseala de-o viață. Peste 550 de săteni roagă să le fie tri­miși copii ai sinistraților pentru întreținere și școlarizare. Au fost colectate 3.000 obiecte de îmbră­căminte, 3.000 kg cartofi, 2.000 kg făină, 2.500 bucăți ouă, 500 kg slănină și altele spre folosul ce­lor loviți de calamități. La C.E.C., în „Contul omeniei", s-au depus peste 3.000 lei. Vă rugăm să men­ționați că au fost ceasuri cînd centrul de colectare era pur și simplu asaltat. Sute de oameni veniseră să-și ofere contribuția. O inițiativă pornită din imbol­dul inimii frățești". Vasile Pop de la C.S.C.C. Baia Mare ne informează că numeroși salariați au hotărît să contribuie cu salariul cuvenit pe două zile de muncă lunar însumind peste 25.000 de lei. De asemenea, 8 sa­lariați acordă deja găzduire la peste 20 de copii ai sinistraților, iar la centrul de colectare au fost depuse numeroase obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte. Ioan Oancea informează că grupul de pază civilă contractu­ală din Vișeul de Sus a hotărît să depună 2.331 de lei în contul sinistraților. O scrisoare emoționantă ne-a trimis elevul loan Gherghel din comuna Vima Mică: „Sînt elev în clasa a VIII-a și nu-i pot ajuta direct prin muncă pe colegii mei sinistrați din alte comune. De a­­ceea, împreună cu părinții mei, am hotărît să oferim găzduire u­nui elev, care să urmeze cursuri­le la școala noastră. Dacă elevul ce ne va fi trimis n-are părinți, noi îl vom ajuta să studieze după ce va termina școala gene­si rală din comună, în așa fel ca să-și poată însuși profesia care-i place. Vă rog să transmiteți prin ziar elevilor din zonele sinistrate că sîntem alături permanent de ei". Rîndurile scrisorii pensionaru­lui Ioan Buda, din orașul Tg. La­puș (str. G. Coșbuc nr. 8): „In viața mea am mai văzut inunda­ții. Dar nu-mi amintesc să fi provocat așa dezastru ca acum. Stau și mă întreb: ce s-ar fi în­­tîmplat cu sinistrații pe vremuri? Ar fi dus o viață cumplită. Azi, la chemarea partidului, țara în­treagă a sărit în ajutorul celor năpăstuiți. Ne bucurăm că la cîrma țării avem un asemenea partid minunat și un guvern ca­re sprijină din toate puterile pe fiecare om ajuns la nevoie. Ală­turi de toți oamenii, țin să-mi aduc și eu modesta contribuție: ofer lunar 50 de lei din pensia ce-o primesc. Sunt convins că vom reuși să vindecăm cît mai repede rănile provocate de inun­dații“. Ginduri asemănătoare a exprimat și profesorul pensionar Mihai Mitriniuc din Sighetul Marmației. El a depus în Contul 2000 suma de 500 lei. Tovarășul Ioan Horincar ne-a informat că adunarea generală a Casei de ajutor reciproc a pensionarilor din Baia Mare a depus suma de 10.000 lei spre ajutorarea sinistra­ților. Un om înalt, cărunt. Se nu­mește Sala Ghemidi și locuiește în Sighetul Marmației. Nl cunoaș­tem de mulți ani. Duce un trai modest vînzînd înghețată și dul­ciuri pentru copii. Acum s-a pre­zentat la C.E.C. și a depus suma de 1.000 lei pentru familiile si­nistrate. Ion Berezeanu, locțiitorul secre­tarului Comitetului orășenesc de partid Tg. Lăpuș, ne-a informat telefonic: „Cetățenii orașului și cei din localitățile aparținătoare au oferit pînă ieri 12.346 kg car­tofi, 813 kg fasole( 1.306 kg po­rumb, 350 kg griu) peste 630 kg făină albă și de porumb, 9.248 bucăți ouă, 1.400 kg slănină, 223 kg caș de oaie, 433 kg brînză, im­portante cantități de orez, con­serve, zahăr, macaroane și legu­me. In Contul 2.000 s-au depus peste 11.000 de lei. Circa 4.000 o­­biecte de îmbrăcăminte și încăl­țăminte sînt împachetate și vor fi trimise cetățenilor din localită­țile lovite de calamități". Gesturi, fapte, gînduri. Toate exprimă aceeași minunată solida­ritate civică și hotărîre unanimă de a șterge cit mai curind urmele lăsate de păgubitoarele inundații. Gîndurile tuturor v

Next