Pentru Socialism, mai 1970 (Anul 20, nr. 5059-5083)
1970-05-30 / nr. 5082
K SÂmbătă 30 mai 1970 PENTRU SOCIALISM PE BARICADELE LUPTEI ÎMPOTRIVA URMĂRILOR INUNDAȚIILOR luna mai 1970. Acum, mai mult ca oricînd, ne-a fost dat să trăim o tragică și extraordinară experiență. Stihiile dezlănțuite ale naturii au atacat nemilos orașe și sate, întreprinderi și școli, căi ferate și șosele, locuințe și terenuri fertile. Am trăit zile de cataclism. Oamenii însă, toți cetățenii României socialiste și alături de ei toți maramureșenii, nu s-au lăsat copleșiți, ci au pornit o aprigă bătălie pe baricadele inundațiilor. Răspunzînd imediat chemării partidului milioane de oameni au acționat cu fermitate și energie, cu spirit de sacrificiu și eroism, barînd calea apelor furibunde, salvînd mii de vieți omenești și imense bunuri materiale. Apoi, o dată cu retragerea puhoaielor, toți cetățenii s-au angajat intr-o muncă îndirjită și eroică pentru înlăturarea avariilor și diminuarea pagubelor produse de calamități. Sinistrații, oameni care și-au pierdut avutul, au simțit din primele momente spiritul de puternică solidaritate al întregului popor. Ei au primit și primesc în continuare tot ajutorul pentru a-și reface casele și bunurile distruse. Am trăit zile de cumpănă și acum desfășurăm o muncă titanică pentru normalizarea vieții satelor și orașelor noastre. Pagina de față este doar un modest omagiu adus tuturor acelora care au fost și se află în marea bătălie a voinței de a învinge. In mijlocul minunaților lucrători ai ogoarelor de cooperatorii din Mireșu Mare și Pribilești, ca și din multe alte unități agricole afectate de inundații, i-am văzut în zilele de după urgie nu în postura de agricultori, de adevărați meșteri ai recoltelor cum bine sunt cunoscuți, ci în aceea de constructori, de tămăduitori ai rănilor pricinuite de ape. Odată cu retragerea apelor și înlăturarea avariilor, drumul inginerilor Andrei Băican și Pantelimon Burcă, al președinților Vasile Dorea și Gheorghe Rusu, al cooperatorilor și mecanizatorilor a luat, firesc, un unic sens. Zilele și nopțile de veghe și îngrijorare s-au transformat aici în ore de deosebită preocupare. Miercuri 27 mai pe ogoarele cooperatorilor din Mireșul Mare și Pribilești aveam impresia că respirăm aerul specific al unor vaste șantiere. La cooperativa agricolă din Pribilești zeci de cooperatori cu lopeți și sape în mină se îndreptau încă din zori spre sosele degradate și pline cu resturi aduse de apă. Tractoarele, 6 la număr, au pornit și ele spre aceeași țintă, pentru a ara, discul și reînsămînța porumbul acoperit de aluviuni. împreună cu această consistentă forță de muncă, brigadierii, președintele și specialistul unității au părăsit sediul cooperativei tetreptîndu-se și ei spre același loc de muncă. Doar magazinerul a rămas la sediu pentru a reîmprospăta în caz de nevoie sămînța necesară a fi așezată în sol. — Ieri, ne spunea inginerul Burcă, am însămânțat cîteva parcele mai zvîntate. Astăzi vrem să însămînțăm în luncă 10 sau 15 hectare cu porumb și mîine, dacă timpul ne va lăsa, vom însămînța și mai mult. Totul este planificat aici la Pribilești. Și munca tractoarelor, și a cooperatorilor, și chiar realizările zilnice. Este firesc să fie așa. Sintezn la sfîrșitul lunii mai și încă nici jumătate din suprafața planificată cu porumb nu este încă însămînțată (mai bine zis a fost semănată, dar acum nu mai este). Aproape totul trebuie reluat de la capăt, fiecare oră și minut avînd o valoare deosebită. Pentru faptele de bărbăție și abnegație săvîrșite în lupta cu furiile dezlănțuite ale naturii, numeroși cetățeni din localitățile inundate și din împrejurimi au fost remarcați ca adevărați eroi. Locuitorii Remețiului, ai Mireșului Mare și ai Pribileștiului, conducătorii obștei de aici au fost în clipele grele la datorie, salvînd vieți omenești și bunuri materiale iar după retragerea apelor și-au reluat activitatea înlăturînd daunele provocate de inundații. In special în brigada legumicolă a cooperativei agricole din Mireșu Mare munca n-a încetat o zi. Imediat după inundații sub conducerea comunistului Ioan Balaș, brigadierul legumicol al cooperativei, zeci de cooperatoare au executat prima prașilă la varză și gultoare. A doua zi aceleași cooperatoare au participat la degajarea terenului de resturile aduse de apă și la prășitul cepei. Alături și în aceeași brigadă, doi mecanizatori — Samoilă Dragoș și Alexandru Bodoni — veniți tocmai de la Satulung, arau terenul ce urmează a fi plantat cu vinete, castraveți, fasole și sfeclă roșie. Mai încolo alți doi ortaci de ai lor discutau neîntrerupt proaspăta arătură. Marți și miercuri de altfel la Mireșu Mare au fost discuite și reînsămînțate 24 hectare cu porumb, iar în zilele următoare lucrările de reînsămînțare și de semănat s-au intensificat. In tot ceea ce fac, cooperatorii din Mireșu Mare ca și din alte unități, membrii consiliului de conducere și specialiștii de aici nu văd nimic deosebit și consideră că își fac pur și simplu datoria. Condițiile în care sunt nevoiți să lucreze, pasiunea cu care se preocupă de soarta recoltei, ne fac să credem că de fapt avem de a face cu niște oameni minunați, care îndeplinesc mai mult decit niște obligații profesionale. Poartă grija recoltei, a pîinii cooperatorilor și a țării. MIRCEA POP 13 mai 1970, ziua cînd s-a dezlănțuit prăpădul puhoaielor, va rămîne in mintea și sufletul copiilor și nepoților noștri. Peste Maramureșul înverzit potopul apelor a căzut cu întîietate. Cartierul Ferneziu, localitățile Bozinta, Arieșu de Cîmp, Colțirel, Tămaia, Țicău și Remeți, Petrova, Rozavlea și Teceul Mic au cunoscut ravagiile apelor dezlănțuite. 88 de localități maramureșene au fost inundate din care 3 au fost inundate total. Bilanțul ravagiilor — dacă distrugerile materiale adunate la un loc se poate numi „bilanț" — deocamdată provizoriu, ne redă cifre sumbre: 249 de case dărîmate și 579 de case avariate din care 196 foarte grav, 135 de poduri și 300 de podețe distruse. 14 km drumuri asfaltate au dispărut, iar alți 31 km avariate, 139,6 km drumuri pietruite au fost distruse și pe alți 155 km avariate. Calea ferată a fost distrusă pe 4,65 km și avariată pe alți 7,14 rm, 7,78 km linii electrice distruse și 69 km avariate, 60 km linii telefonice au fost distruse și 65 km avariate. O suprafață de 22.960 ha teren a fost inundat. 865 ha prezintă alunecări de teren. In fata acestei situații, toți maramureșenii, umăr lângă umăr, sub conducerea partidului, au trecut în grabă la refacerea stricăciunilor provocate de ape. S-a muncit cu eforturi sporite la refacerea drumurilor, a liniilor electrice și telefonice, a căii ferate pentru ca viața să intre cât mai grabnic pe cursul ei normal. Nu puține au fost faptele eroice. Spiritul de solidaritate și-a arătat, în aceste zile de grea încercare, încă o dată tăria de nezdruncinat a oamenilor. Au sărit cu toții să dea o mină de ajutor, să vindece rănile din trupul județului. Comisia medico-socială județeană a luat măsuri de urgență. Măsuri asemănătoare s-au luat și în procesul instructiv-educativ. La Baia Mare, Sighetul Marmației, Vișeul de Sus și Tg. Lăpuș organizațiile de masă și obștești au inițiat acțiuni de ajutorare a sinistraților. Maramureșenii, au sărit și au întins mina sinistraților. Din produsele donate au fost distribuite imediat însemnate cantități de grîu și porumb, cartofi și slănină, brînză și caș, fasole, făină albă și de mălai, lapte și carne precum și alte produse agroalimentare de strictă necesitate. In același timp au fost colectate mii și mii de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii, femei și bărbați. 4.764 de familii din județ s-au înscris pentru a primi și întreține copii sinistrați; sute de familii s-au înscris pentru înfierea copiilor, iar 109 familii doresc să întrețină bătrîni sinistrați. Sentimentele umane au răspuns suferinței. Prin grija partidului și guvernului nostru acei loviți de calamitate vor fi despăgubiți. Recenta Hotărîre a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste privind unele măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților naturale confirmă încă o dată preocuparea și înțelepciunea cu care partidul și guvernul nostru conduc destinele țării. CU INIMA ȘI BRAȚUL ALĂTURI DE SINISTRAT! DACA NU ERAU MIUTARII. Cuvintele aparțin lui Nie Rusu, țăran cooperator din Arieșu de Cîmp, deputat în consiliul popular comunal. Miercuri 27 mai, cînd l-am vizitat, omul își demola casa joasă la temelie de apele Someșului. — Musai să facem alta nouă, ne spune gazda. Apoi continuă: Cum s-au retras apele, arieșenii noștri, cu mic cu mare, au sărit în ajutorul celor năpăstuiți. Din casele și construcțiile avariate e fost recuperat tot ce s-a mai putut recupera. Clădirea școlii, care a fost și ea atinsă a fost închisă. Cursurile școlare însă nu au fost întrerupte. Se țin înitr-o altă clădire. .. Cum ne sosește cimentul începem reparațiile, îmi notez cu atenție spusele interlocutorului nostru. Deslușesc în ele încredere, speranță, siguranță... — In ceasurile de grea cumpănă, cînd satul dv. de 98 de case era o insulă, alături de sătenii de aici a acționat o subunitate de ostași ai forțelor noastre armate. Ce ne puteți spune, tovarășe Rusu, despre acești oameni? — Nu-i știm pe nume, dar pot să vă spun că dacă nu erau ei, militarii, apoi zeci de oameni de aici de la noi ar fi fost duși de apă. Spuneți-le prin ziar că le mulțumim lor și comandanților care i-au educat și care s-au aflat atunci printre noi. ...Militarii din subunitatea condusă de N. N. Pruteanu, ajutat de sergentul major I. Sireteanu, ne relatează N. Petre, secretarul comitetului de partid, se întorseseră tocmai dintr-o aplicație de luptă. Erau, firește, obosiți dar n-au pregetat nici o clipă cînd au primit ordin să intre în acțiune cu tehnica aflată în dotare în sprijinul satelor inundate de apele Someșului. Două zile și două nopți a durat lupta cu apele. Zeci de oameni au fost evacuați din case cu autoamfibia și cu bărcile militarilor noștri. Ne bucurăm că Someșul nu a reușit să facă aici la Arieșu de Cîmp nici o victimă! ...Ne aflăm în biroul locotenent colonelului T. Dumitrescu, comandantului locțiitorul Grupului județean de pompieri Maramureș. Discutăm despre inundații, despre aportul adus de pompierii militari în acțiunea de salvare a oamenilor, despre acțiunile în care sunt antrenați militarii in aceste zile. — Subordonații noștri, ne spune tovarășul Dumitrescu, au acționat energic Și mulți dintre ei riscîndu-și viața s-au distins în acțiunile de salvare a oamenilor și a avutului lor. Bine s-a acționat la Baia Mare, Sighetul Marmației, Vișeul de Sus și în alte localități. In prezent 10 specialiști, din Grupul nostru dotați cu 5 motopompe ajută la evacuarea apelor din unitățile economice ale municipiului Satu Mare. Tot aici, începînd din ziua de 18 mai, acționează două autocisterne din Baia Mare care transportă apă potabilă. Vă rog să rețineți un amănunt, care reflectă spiritul de solidaritate manifestat de ofițerii și subofițerii noștri. Recent, aceștia au hotărît să doneze pentru locuitorii din zonele sinistrate suma de 50.000 lei. De asemenea, militarii în termen au donat în același scop întreaga soldă pe luna maiin lupta cu apele furioase ale Someșului s-au distins de asemenea numeroși militari din subunitățile conduse de ofițerii V. Tarta, Ș. Constantinescu, A. Tihan și alții. Oameni în uniforme, fectori de pe plaiurile întregii țări, v-am văzut în bărci transportînd femei, bărbați și copii. V-am văzut înfruntînd cu curaj puhoaiele de apă. V-am văzut lucrînd la construcția podului de pontoane de peste rîul Someș și la refacerea tronsonului de linie ferată dintre Mireșu Mare și Remeți. Vouă, oameni bronzați de soare și vint, plini de energieși curaj, caracterizați de un fierbinte patriotism, care nu știți ce-i oboseala, v-am închinat aceste rînduri drept recunoștință. Militarii forțelor noastre armate au prestat 12.125 cm-zile la intervenții în timpul inundațiilor. Parcul de mașini proprii a efectuat un rulaj de 31.800 rom în zilele bătăliei cu apa. I. PETRIA 11 Răvaș din Caracal Cităm din scrisoarea trimisă de maiorul Marcel Cîndea din orașul Caracal, bulevardul Republicii nr. 88, bloc C2/15: „Mă gîndesc la voi, oameni care astăzi vă luptați cu natura, oameni pe care i-am cunoscut, am muncit împreună pe frontul construcției socialiste. Cu un an în urmă ridicam din temelii blocuri de locuințe și școli in orașul Rîmnicu Vîlcea, turnam fundații și înălțăm noile hale la marele complex al uzinei Govora, înălțăm noi uzine în București. Toate acestea îmi amintesc de voi, care ați muncit cu brațele și cu mintea, punînd cărămidă peste cărămidă la temelia țării. Azi, în clipe de cumpănă, gîndul mă poartă spre voi și doresc ca prin aceste rînduri să vă transmit sentimente sincere de simpatie și să vă asigurăm că suntem alături de toți, de familiile dv., depunînd eforturi spre a vă ajuta să învingeți urmările dezastrului nemilos provocat de inundații. Sunt convins că prin hărnicia voastră, prin curaj și abnegație, veți reuși să reconstruiți tot ce a distrus natura dezlănțuită și că viața voastră își va relua curând cursul normal. Vom păși alături cu fermitate pe drumul deschis de partid. Transmit aceste cuvinte tuturor celor pe care i-am cunoscut în timpul cât și-au îndeplinit serviciul militar în perioada februarie 1968-iunie 1989 și care azi, cu aceleași înalte sentimente patriotice, se găsesc pe frontul bătăliei pentru refacerea căminelor distruse și a economiei țării. Adresez aceste rînduri foștilor mei subordonați Gheorghe Botiș din satul Bocicoel, Vasile Coman din comuna Bogdan Vodă, Samson Vancea din satul Oncești, Vasile Domocoș din satul Berchez, Ștefan Toth din satul Arduzel, Andrei Molnar din satul Dămăcușeni, Florea Dunca din comuna Copalnic Mănăștur și Wilhelm Herman din Sighetul Marmației. Rog ca în presa locală să publicați aceste rînduri ca astfel, prin tovarășii numiți aici, să afle toți pe care nu i-am putut aminti că sîntem alături de voi în aceste clipe de grea încercare și vom face totul pentru a învinge în lupta cu stihiile naturii". O barcă în care se aflau femei salvate de către militari ai forțelor noastre armate dintr-o locuință de pe malul Someșului înconjurată de apă, a fost luată de șuvoiul apelor. După ce a fost tîrîtă în aval și izbită de un stîlp de la rețeaua electrică, barca s-a rupt în două. Două femei au fost luate de valuri. Ele au fost salvate numai datorită curajului și spiritului de sacrificiu ale lt. maj ANATOLIF SÂRBU (fotografia din stingă) și ale soldatului GHEORGHE CORNEANU (fotografia din dreapta). t Munca îndirjită a minerilor Inundațiile au produs importante pagube materiale stagnări în producție și la Exși ploatarea minieră din Baia Borșa. Refacerile, pentru revenirea la situația normală, au necesitat eforturi înzecite, dăruire și muncă îndirjită. Daunele cele mai mari, după cum ne-a relatat Mihai Roman, inginer șef al exploatării, s-au produs la conductele de steril și de alimentare cu apă. Valurile gorilor Țîșla și Secu au distrus în drumul lor o bună parte din rețeaua de drumuri și conducte, lipsind orașul de apă potabilă, scoțînd totodată din producție flotația. Au trecut de atunci doar cîteva zile și munca tenace a colectivelor de mineri s-a dovedit mai rodnică ca oricînd. Toate obiectivele avariate au intrat în producție încă la data de 21 mai. In numai 2 zile au fost reparate cele 2 conducte de evacuare a sterilului, s-au instalat puternice pompe pentru alimentarea cu apă, s-au reparat drumurile avariate. De numele colectivelor de mineri, ca și de al întregii populații din Baia Borșa, este legată și o faptă de eroism, ieșită din comun. In acele zile dramatice, apele repezi de munte săpaseră actinc în malurile unui iaz de decantare. Revărsarea acestuia ar fi produs o adevărată catastrofă, măturînd cartiere întregi de locuințe. Oamenii s-au luptat zi și noapte cu furia valurilor, cărînd arbori și bolovani, aruncîndu-i în calea valurilor. Cu aceeași virtute au luptat minerii de aici și contra pătrunderii apei în subteran la mina Burloaia și în numeroase alte locuri. In aceste zile colectivele de mineri, reluîndu-și locul de muncă în galerii și abataje, luptă cu toate forțele să recupereze producția pierdută în zilele de inundații. Așa cum au stabilit ei într-o recentă adunare, s-a hotărît ca suma de milioane lei pierderi prin stagnări, să fie recuperată nu peste mult prin participarea la muncă a fiecărui salariat în 8 zile libere. M. TRIFOI Podul de pontoane de la Ardusat — operă a hărniciei ostașilor armatei noastre. (Urmare din pag. 1) suma de 5.434 lei, au colectat alimente în valoare de 6.500 lei, precum și îmbrăcăminte în sumă de 8.600 lei. Ion Vișovan din comuna Rozavlea ne scrie: „Și noi, rozăvlenii, cu mintea și sufletul nostru, sîntem alături de cei care și-au pierdut agoniseala de-o viață. Peste 550 de săteni roagă să le fie trimiși copii ai sinistraților pentru întreținere și școlarizare. Au fost colectate 3.000 obiecte de îmbrăcăminte, 3.000 kg cartofi, 2.000 kg făină, 2.500 bucăți ouă, 500 kg slănină și altele spre folosul celor loviți de calamități. La C.E.C., în „Contul omeniei", s-au depus peste 3.000 lei. Vă rugăm să menționați că au fost ceasuri cînd centrul de colectare era pur și simplu asaltat. Sute de oameni veniseră să-și ofere contribuția. O inițiativă pornită din imboldul inimii frățești". Vasile Pop de la C.S.C.C. Baia Mare ne informează că numeroși salariați au hotărît să contribuie cu salariul cuvenit pe două zile de muncă lunar însumind peste 25.000 de lei. De asemenea, 8 salariați acordă deja găzduire la peste 20 de copii ai sinistraților, iar la centrul de colectare au fost depuse numeroase obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte. Ioan Oancea informează că grupul de pază civilă contractuală din Vișeul de Sus a hotărît să depună 2.331 de lei în contul sinistraților. O scrisoare emoționantă ne-a trimis elevul loan Gherghel din comuna Vima Mică: „Sînt elev în clasa a VIII-a și nu-i pot ajuta direct prin muncă pe colegii mei sinistrați din alte comune. De aceea, împreună cu părinții mei, am hotărît să oferim găzduire unui elev, care să urmeze cursurile la școala noastră. Dacă elevul ce ne va fi trimis n-are părinți, noi îl vom ajuta să studieze după ce va termina școala genesi rală din comună, în așa fel ca să-și poată însuși profesia care-i place. Vă rog să transmiteți prin ziar elevilor din zonele sinistrate că sîntem alături permanent de ei". Rîndurile scrisorii pensionarului Ioan Buda, din orașul Tg. Lapuș (str. G. Coșbuc nr. 8): „In viața mea am mai văzut inundații. Dar nu-mi amintesc să fi provocat așa dezastru ca acum. Stau și mă întreb: ce s-ar fi întîmplat cu sinistrații pe vremuri? Ar fi dus o viață cumplită. Azi, la chemarea partidului, țara întreagă a sărit în ajutorul celor năpăstuiți. Ne bucurăm că la cîrma țării avem un asemenea partid minunat și un guvern care sprijină din toate puterile pe fiecare om ajuns la nevoie. Alături de toți oamenii, țin să-mi aduc și eu modesta contribuție: ofer lunar 50 de lei din pensia ce-o primesc. Sunt convins că vom reuși să vindecăm cît mai repede rănile provocate de inundații“. Ginduri asemănătoare a exprimat și profesorul pensionar Mihai Mitriniuc din Sighetul Marmației. El a depus în Contul 2000 suma de 500 lei. Tovarășul Ioan Horincar ne-a informat că adunarea generală a Casei de ajutor reciproc a pensionarilor din Baia Mare a depus suma de 10.000 lei spre ajutorarea sinistraților. Un om înalt, cărunt. Se numește Sala Ghemidi și locuiește în Sighetul Marmației. Nl cunoaștem de mulți ani. Duce un trai modest vînzînd înghețată și dulciuri pentru copii. Acum s-a prezentat la C.E.C. și a depus suma de 1.000 lei pentru familiile sinistrate. Ion Berezeanu, locțiitorul secretarului Comitetului orășenesc de partid Tg. Lăpuș, ne-a informat telefonic: „Cetățenii orașului și cei din localitățile aparținătoare au oferit pînă ieri 12.346 kg cartofi, 813 kg fasole( 1.306 kg porumb, 350 kg griu) peste 630 kg făină albă și de porumb, 9.248 bucăți ouă, 1.400 kg slănină, 223 kg caș de oaie, 433 kg brînză, importante cantități de orez, conserve, zahăr, macaroane și legume. In Contul 2.000 s-au depus peste 11.000 de lei. Circa 4.000 obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte sînt împachetate și vor fi trimise cetățenilor din localitățile lovite de calamități". Gesturi, fapte, gînduri. Toate exprimă aceeași minunată solidaritate civică și hotărîre unanimă de a șterge cit mai curind urmele lăsate de păgubitoarele inundații. Gîndurile tuturor v