Pentru Socialism, august 1970 (Anul 20, nr. 5136-5160)
1970-08-08 / nr. 5142
„Dacia 1100“ sport DDDDDDD DDDDao DDD . Diversificîndu-și producția, Uzina din Pitești de autoturisme a început să producă în serie „Dacia 1100" sport, mașina Acest autoturism de oraș are următoarele caracteristici: tip berlină, 4 uși, motor tip Sfera, capacitatea cilindrică 1108 cm. cubi, în 4 timpi, 4 cilindri în linie, puterea motorului 60 C.P. (SAE) la turația de 5.500 rotații pe minut, răcire cu lichid în circuit etanș, consum combustibil 7,11 litri la 100 km, la viteza de 85 km pe oră, viteza maximă 146 km pe oră, raport de compresie 9,5:1, scaune față rabatabile cu reglare longitudinală și cu spătar înclinabil în opțiune, cu tapiserie din PVC imitație piele, anvelope obișnuite, trusă de scule și roată de rezervă, cu cric și pompă p cu anvelope. Autoturismul e pune în vînzare cu prețul de 70.000 lei. Prețul cu amănuntul cuprinde și: taxa pentru reviziile periodice, prima de asigurare ADAS, respectiv rabatul comercial de 6 la sută aplicat asupra prețului cu amănuntul, mai puțin taxa de revizie și prima de asigurare. 'i Valea Morii vă cheamă In localitatea Tăuți de Sus, rîul Săsar și un afluent al lui numit Valea Morii s-au revărsat în primăvară. Mai mulți cetățeni din acea parte a localității ne-au afirmat că la fața locului au fost reprezentanții Consiliului popular orășenesc Baia Sprie, au constatat stricăciunea, au notat și au plecat. De întreprins ceva nici pomeneală. Și tocmai acum e un bun prilej de inițiativă și acțiune. Așadar, tovarăși de la Consiliul popular orășenesc Baia Sprie care v-ați notat acest aspect, nu lăsați cele înscrise în carnet și în registre să se rezolve de la sine. rii vă cheamă și vă Valea Meașteaptă cu... albia deschisă! O sticlă de apă și-un șpriț... La bufetul din localitatea Sarasău gestionarul M. Marina are un mod ingenios de a desface apă minerală. Vrei o sticlă de apă minerală, trebuie să bei și un șpriț. Așa e regula. Altfel nu poți obține apă minerală. Gestionarul susține că ideea nu e a lui, ci a președintelui cooperativei de consum din Cîmpulung la Tisa. Aici însă, Cîmpulung la Tisa, poți cumpăra ra și 10 sticle de apă minerală fără șprițuri. A cui o fi ideea asta năstrușnică? SUCCES! numeroase familii cu copii. Liniștea e necesară în cursul nopții. Ce-i de făcut? Am încercat să vorbim cu muncitorii, cu gestionarul, dar ne-au răspuns în zeflemea. Succes la rezolvarea sesizării! Așa stau lucrurile? Atunci, conducerea I.A.S. Leini, stăpînul magazinului, trebuie să-și cheme salariații la ordine. ^nsurzitor. Locuiim în preajmă Vorba gestionarului: Succes! j Un grup de cetățeni din strada „23 August" Baia Mare ne scriu: „Locuim în imediata apropiere a magazinului Gostat. Aproape în fiecare seară, între orele 19—24, aici se descarcă diverse mărfuri. Nu-i nimic rău în asta. Necazul e că muncitorii respectivi, împreună cu gestionarul, discută foarte aprins, se ceartă. Apoi trîntesc ușile, aruncă lăzile, făcînd un zgomot asurzitor. PENTRU SOCIALISM CONSUMUL DE COCS (Urmare din pag. 1). — In condițiile metalurgiei și chimiei orice modificare cantitativă în cadrul aceluiași proces tehnologic duce implicit la modificări calitative ceea ce nu e de dorit Se poate însă vorbi de optimizarea consumului de materiale ce compun șarjele noastre dependentă însă de tehnologia respectivă și de utilajul producător. Noi am ajuns la concluzia că putem topi cantitatea de minereuri ce revine pentru două cuptoare „W. J." numai cu un singur cuptor, prin intensificarea procesului de topire, prin creșterea participării produsului minier în șarje. Astfel, de la consumul de cocs de 240 kg pe tona de produs metalurgic am ajuns la un consum de numai 201,7 kg. Trebuie subliniat că lunar se consumă cantități apreciabile de cocs. Succesul dobîndit îndeamnă la aprofundarea lui la amplificare. Cei de la platforma Fijia își dau seama că au în față rezerve interne care le pot permite o mai substanțială reducere a consumurilor specifice. Iată una: uneori zgura de la cuptoare prezintă conținuturi de plumb destul de mari — chiar pînă la 7 la sută. In asemenea cazuri, zgura bogată în plumb se recircuitează, adică se retopește la un loc cu concentrate metalifere noi. Aceasta însă înseamnă consum de cocs suplimentar. Ca să se elimine aceste recircuitări neeconomice topitorii firizani au găsit căi „subiective": respectarea strictă a rețetelor de șarjare, supravegherea foarte atentă a evacuării la timp a zgurii metalurgice. Deci, cu alte cuvinte cunoașterea profundă a procesului tehnologic, preocupare. In acest sens trebuie să arătăm că între criteriile sistemului îmbunătățit de salarizare se prevăd recompense pentru economia de materii prime și materiale. Acordarea acestora (fapt care pînă acum întîrzie) ar aduce un plus de vigoare acțiunii colective de diminuare continuă a consumurilor specifice. Pe șoseaua Baia Mare — Seini la kilometrul 20, VIZITAȚI începind de azi braseria „LA DOI PORUMBEI“ Dacă doriți să petreceți un popas plăcut pe șoseaua Baia Mare — Seini, vă invităm în dreptul km 20, la intrarea în satul Săbișa, la braseria „La doi porumbei", unitate a Uniunii județene a cooperativelor de consum Maramureș. Braseria este administrată direct de cooperativa de din Seini și este situată într-un încîntător peisaj, în mijlocul consum unei livezi situate la nu mai mult de 200 metri de șosea. Călătorul găsește aici, la orice oră din zi, preparate culinare alcătuite după rețetele cele mai căutate în această parte a țării. Poposind la braseria „La doi porumbei", solicitați: • pui cu mujdei cu mămăliguță; • sarmale cu mămăliguță; • rimați de casă cu varză călită. Băuturi din toate sortimentele. Unitatea vă recomandă ca specialitatea casei VINUL DE COACĂZE. Unitatea dispune de posibilități de cazare atît pentru persoane, cit și pentru autoturisme. De calitatea preparatelor și servicii răspunde o cunoscută firmă: Uniunea județeană a cooperativelor de consum (Urmare din pag. 1.), ne-au mărturisit că în prezent se depun eforturi pentru ca în fiecare familie să pătrundă cel puțin un ziar sau o revistă de largă circulație. Activitatea Oficiului poștal Ulmeni trebuie îmbunătățită. Intr-o comună cu Ulmeni, unde există două importante întreprinderi industriale, cîteva cooperative agricole de producție, instituții culturale etc., răspîndirea presei impune o preocupare sistematică. Dirigintele se scuză însă că în întreprinderi nu are difuzori voluntari. De ce? Și, firește, din cauză că nu primeau ziarele cu promptitudine, oamenii renunță la abonamente. Fapt este că nici factorii poștali nu se înghesuie la muncă. O slabă activitate privind răspîndirea presei se constată și în comunele Băsești și Ariniș. Aceleași cauze: destulă indolență! Și, desigur, numărul ziarelor distribuite scade. Agenția poștală Boiu Mare. Responsabila agenției, Carolina Marc, e plecată în concediu. O înlocuiește factorul rural Gheorghe Bîrlea. In agenție vedem stocuri de ziare. Ce se întîmplase? Numeroși abonați, printre care Ioan Suciu, Gavril Orban, Vasile Petrișor și alții n-au primit ziarele timp de 3 zile la rînd: 28, 29, 30 iulie. Nici măcar la școli e-a fost difuzată presa. Agenția e în aceeași clădire cu consiliul popular. Culmea. Nici consiliul n-a primit ziarele! Gheorghe Bîrlea loan Chifor,, care-i plătit ca zice că factor rural înlocuitor perioada concediului, nu-și face datoria. DIFUZAREA PRESEI Adevărul e că nici Gh. Bîrlea n-a difuzat ziarele abonaților din raza sa de activitate. De altfel, nici nu știe cîți abonați are! Discutăm cu tovarășul Florea Petruț, secretarul comitetului comunal de partid Cupșeni, care ne informează. — Avem destule greutăți cu difuzarea presei. Agenta poștală Ana Cureu obișnuia înainte să ducă toate ziarele la școală și elevii le distribuiau prin sat. Acum e vacanță! Ea, împreună cu soțul, se ocupă de o moară și de alte treburi. A. Cureu locuiește departe, pe un deal, astfel că cetățenii se deplasează în alte localități dacă vor să trimită o scrisoare. Am constatat că și alți poștași rurali recurgeau la „ajutorul“ elevilor pentru distribuirea presei. Cum să fie atunci abonamente? Cititorul Nicolae Bartoș din satul Copalnic Deal nr. 23 ne scrie: „Suntem un grup de abonați ai ziarului Pentru socialism încă de la primul sau număr. Din păcate, în ultima vreme nu primim ziarul decit o dată la două săptămîni, deoarece factorul poștal nu se obosește să vină pînă la noi. Au fost și cazuri cînd am primit 5—6 exemplare din același număr de ziar. Ce să facem cu ele? Noi ne-am abonat pentru că vrem să citim ziarul și nu pentru a avea hîrtie de împachetat". Intre Direcția județeană de poștă și telecomunicații și U.J.C..C există o convenție privind difuzarea presei prin magazinele sătești ale cooperației de consum. Dar librarii și vînzătorii nu-și prea fac datoria. Aproape toți cei investigați nu citesc ziarul și în consecință nu știu să-l recomande sătenilor. Magazinul de tricotaje din orașul Tg. Lăpuș, de pildă, primește 3 exemplare zilnic pentru a fi difuzate. Vânzătoarele însă folosesc ziarele la împachetat marfa. La oficiul poștal însă aflăm că librăria din Copalnic Mănăștur refuzează aproape toate exemplarele. Chiar și programele radio atît de căutate în alte localități sînt aci refuzate! Responsabila unității, Ecaterina Pitic, nu știe ce să facă cu publicațiile. Cazuri asemănătoare întîlnești și la Boiu Mare, Cernești, Urimeni etc. Se ridică unele probleme și privind răspândirea presei în stațiunile balneoclimaterice. Dacă la Complexul turistic Borșa, și la cabana „Izvoare" se găsesc aproape întotdeauna ziare și reviste, apoi la cabanele Cărbunari, Usturoi, Apa Sărată etc., nu găsești decit rareori, adică din pură întîmplare. O seamă de necazuri există în domeniul transportării presei spre localitățile îndepărtate. Conducerea I.T.A., în ciuda prevederilor contractuale, nu se străduiește să transporte operativ ziarele la oficiile poștale. Cîteva exemple. Serviciul difuzării presei trimite la 20 iunie 1970 adresa nr. 57/12583 către I.T.A. Se cere oare imposibilul? Nu! Cităm: „In vederea asigurării transportului presei locale în cel mai scurt timp posibil propunem ca pentru abonații din localitățile Ruscova, Repedea și Poieni să fie transportate ziarele pînă la Leordina cu autobuzul nr. 102523 de pe ruta Baia Mare — Vișeu cu plecare la ora 6. In Leordina, unde are întîlnire cu autobuzul 110425 de pe ruta Sighet — Dragomirești — Vișeu — Leordina — Paulic, să se facă transbordarea presei". Propunerea: ambele autobuze să facă joncțiunea timp de cîteva minute în fața Oficiului poștei Leordina pentru transbordare. De ce? Stația de autobuz, unde se face joncțiunea acum, se află la circa un kilometru distanță de oficiul poștal. Avantajul: Abonații vor primi cu aproape 5 ore mai repede ziarele. Răspunsul I.T.A. este negativ. Cauza? Cică „modificarea" mersului autobuzului ar aduce nemulțumiri în rîndurile călătorilor. Aici nu-i vorba de a modifica mersul autobuzelor, ci de a sincroniza o întâlnire astfel ca ziarele să poată fi transbordate. Nimic în plus! In ultima vreme, șeful Autogării din Baia Mare, Vasile Sarca, pune piedici transportului presei locale cu autobuzul de ora 6 pe ruta Baia Mare — Sighet — Vișeu. Motivul? Pe ruta respectivă și altele există mașinile galbene destinate transportului presei! Exact. Numai că aceste mașini pleacă abia după sosirea presei centrale cu avionul. De aceea poșta recurge la serviciile autobuzelor de ora 6 și spre Tg. Lăpuș pentru presa locală. Șeful Autogării se opune și astfel ziarele locale ajung cu mare întîrziere la destinație. Șoferii, de asemenea, încearcă să evite transportul presei. Așa s-a întîmplat în ziua de 13 Iulie cu șoferul autobuzului 31 MM 1374 pe ruta Tg. Lăpuș și cu șoferul autobuzului 31 MM 2024 tot în aceeași zi. Cînd vor ajunge deci la cititor? Litigii între poștă și I.T.A. există și privind transportul ziarelor în satul Chechiș. Argumentul celor de la I.T.A.: Nu-i bun drumul. Și iarăși întrebăm: Atunci cum intră în Chechiș cursele muncitorești? E limpede că numai comoditatea îl împiedică pe cărăuș să transporte ziarele. Așadar, în concluzie, se impun măsuri hotărîte atît din partea Direcției poștei cit și a I.T.A. pentru ca ziarele să ajungă zilnic cit mai repede în mîinile abonaților. E o sarcină politică importantă pe lîngă obligația profesională. ARĂTURILE DE VARĂ (Urmare din pag. 1), liba, a fost pe la noi, dar cînd l-am rugat să ne ajute cu tractoare mi-a replicat „că el nu răspunde de această rută și că în definitiv nici nu are tractoare disponibile". Dar, în definitiv unde sunt tractoarele? ...La secția de mecanizare din Seini, din 18 tractoare care există în dotare, doar 10 sînt la lucru. Celelalte erau plecate care încotro și cîteva erau defecte. „La secția din Cicîrlău (de aici este deservită cooperativa agricolă din liba) din 7 tractoare, lucrează doar 4. Restul sînt defecte. Șeful secției, inginerul Gheorghe Prodan, mult prea indiferent față de alerta de pe cîmp, a dat din umeri și a spus că n-are ce face. Nu-s piese de schimb, iar atelierul mobil ajunge cu întîrziere la liba. Firește, după cine am putut constata, mecanizatorii de la cele două secții deși ar trebui să fie conștienți de greutățile pe care le provoacă unităților deservite nu se impacientează. Oricum este cazul să se pună capăt odată pentru totdeauna indiferenței și lipsei de responsabilitate. Conducerea Direcției agricole este în măsură și trebuie să-i cheme la ordine pe mecanizatori și să înlăture deficiențele ce se ivesc în buna funcționare a mijloacelor mecanice. r \( Un grup de colegi de la întreprinderea poligrafică anunță cu adîncă durere încetarea din viață a tipografului VARGOVSZKI FERENC înmormântarea va avea loc în ziua de 8 august a.c. ota 17 la cimitirul din strada Horia. CINEMATOGRAFE BAIA MARE — Dacia: Jandarmul se însoară; Minerul: Salariul groazei: 1 Mai: La război ca la război; BAIA l SPRIE: Noapte cu ceață; SIGHETUL MARMAȚIEI — Muncitorescj Freddy și cîntecul preeriei; Studio: Ultima lună de toamnă; VIȘEUL DE SUS: Simpaticul domn „R"; BORȘA: French Cancan; J BAIA BORȘA: Căsătorie din interes; CAVNIC — Minerul: Crimă în stil perssonal; Gutinul: Pentru încă puțini do llari; TG. LĂPUȘ: Noaptea e făcută pen- 1 / Sîmbătă 8 august 1970 zrua... visa; SEINI: O șansă dintr-o mie; I 1 CÎMPULUNG LA TISA: Aventura de la 1 ț miezul nopții. BĂIUȚ: Profesioniștii; J . BAITA: Crimă in stil personal. Mica publicitate PIERDUT talonul și autorizația I.T.A. a autocamionului 21 MM 2106. Le declar nule. (265) SiöÄS » ău SttSt Wb Începînd de azi oaspete al orașului nostru echipa de volei D.E.A.C. Debrețin Echipa de volei Minerul Explorări a efectuat recent un turneu în R. P. Ungară unde a susținut 3 partide, în prima întîlnire a învins selecționata orașului Debrețin cu 3—1. Apoi într-o dublă întîlnire cu echipa universitară D.E.A.G.div. A) a fost înfrîntă cu 3—2 și o victorie similară ca scor. In această săptămînă, echipa D.E.A.G. (Debreceni Egyetemi Atlétikai Club) va reîntoarce vizita Minerului susținînd 3 partide (sîmbătă ora 17, duminică ora 10 și miercuri ora 17), care se vor desfășura pe terenul „9 Mai“ (lîngă Sala sporturilor). Clubul D.E.A.G. este un vechi promotor al activității sportive din centrul universitar Debrețin. A fost înființat în auul 1918 și activează cu secții de atletism, fotbal (div. B) handbal și volei (div. A). Antrenorul echipei este un fost international al reprezentativei maghiare și anume Gabor Bâcs. Echipa oaspete este foarte tînără și alcătuită din cele mai bune elemente studențești provenite de la Universitatea și Politehnica Debrețin- Pe lingă cele 3 jocuri oaspeții vor efectua și antrenamente comune cu echipa noastră, în schimb de experiență. M. MIROIU Punct final in campionatele organizate de sindicate Ca în fiecare an și în acest sezon al vacanțelor, cînd competițiile republicane își suspendă temporar activitatea, Consiliul județean al sindicatelor a organizat tradiționale întreceri de fotbal dotate cu cupele ramurii de producție respective. Astfel, după încheierea „Cupei Constructorului", au continuat întrecerile în celelalte competiții pe ramură. „Cupa Metalurgistului" la care au participat echipele Topitorul „1 Mai", Băimăreana, U.M.M.U.M. și Chimistul din Baia Mare, a cunoscut întreceri interesante, competiția încheindu-se cu victoria finală a echipei Topitorul „1 Mai" care a învins pe U.M.M.U.M. cu scorul de 2—1. Pentru locurile 3—4 au luptat Chimistul și Băimăreana. Cea de-a doua ediție a „Cupei Electrica" a reunit de asemenea 4 formații pe ramură aparținătoare I.R.E. Maramureș și Satu Mare. Pe primul loc s-a clasat echipa I.E. Cărei, urmată de I.R.E. Baia Mare, locul 3 I.S.E. Satu Mare și locul 4 I.E. Sighetul Marmației. SIMION VIȘOVAN