Pentru Socialism, octombrie 1970 (Anul 20, nr. 5187-5213)

1970-10-18 / nr. 5202

) Ți V Ömnlnica 18 octombrie 1970 CLĂDIREA LICEULUI NR. 3 DIN BAIA MARE. Activitatea concretă — umbrită de formalism (Urmare din pag. 1) ... Cîteva mașini au plecat a­­poi într-o cursă rapidă. După ce acestea s-au reîntors, sala de șe­dințe a fost arhiplină. Adunarea generală a intrat treptat în atri­butele ei statutare. Din adunare au lipsit doar cîțiva comuniști care se găsesc detașați să lucre­ze în campania agricolă de toam­nă în unele județe, mai îndepăr­tate, ale țării. Majoritatea com­ponenților organizației de bază sunt bărbați viguroși, cu fețe îm­bujorate, semn al tinereții. De altfel, tinerețea este una din ca­racteristicile esențiale ale aces­tei organizații de bază. Poate că tocmai din această cauză darea de seamă și dezbaterile au insis­tat cu precădere asupra necesi­tății îmbunătățirii muncii politi­co-educative a comuniștilor în spiritul disciplinei partinice și de stat, al răspunderii față de înde­plinirea îndatoririlor ce le revin. Desigur, biroul organizației de bază s-a preocupat de aceste pro­bleme, dar nu pe măsura nece­sităților ridicate de viața colecti­vului de salariați, a cerințelor puse în fața comuniștilor de aici. Starea de seamă a evidențiat nu­meroase cifre care reflectă suc­cesele obținute în înfăptuirea sarcinilor cuprinse în planul de transporturi, dar ce folos că a­­cestea au fost umbrite de nume­roase abateri săvârșite de unii sa­lariați, între care și membri de partid. Biroul organizației de ba­ză, îmbrățișînd un stil de muncă rutinat, pe alocuri impregnante cu vizibile manifestări de formalism, nu a acționat cu toată energia in sensul combaterii oricăror ten­dințe de încălcare a disciplinei de partid și de stat. De multe ori, spuneau în cadrul discuțiilor ,Vasile Roman și Vasile Richter, biroul de aici nu cunoștea că cu­tare a fost găsit conducînd ma­șina sub influența alcoolului, că pe cutare sau cutare organele de control l-au surprins făcînd „Curse negre". Și nici nu putea să afle despre acestea din mo­ment ce în cadrul biroului s-a muncit de unul singur. Și în timp ce­­ biroul organizației de bază proceda în acest mod, abaterile s-au adunat una cîte una. Auto­rii lor au fost sancționați pe li­nie administrativă, dar fără ca ,ei să fi fost trași la răspundere, in primul rînd, de către organizația de bază. In­ afară de două cazuri — cele ale lui Aurel Comin­an și Teofil Chiș — altele n-au fost puse în discuția adunărilor genera­le, deși s-au înregistrat în acest an nu mai puțin de 23 abateri, fiecare din ele comportînd grade diferite de gravitate pentru siguranța cir­culației pe drumurile publice, pen­tru îndeplinirea sarcinilor de trans­port. De altfel nici nu puteau fi dis­cutate asemenea aspecte deoarece în mai multe luni la rînd adună­rile generale ale organizației de bază nici nu au avut loc. Chiar și atunci cînd s-au ținut totuși, ele au fost slab pregătite, iar prezența membrilor de partid a lăsat mult de dorit. Din această cauză carac­terul educativ și formativ al adu­nărilor generale a fost diminuat, ele neîndeplinindu-și rolul așa cum se cuvine. Multe luni de zile, a arătat în cuvîntul său Nistor Bre­­ban, comuniștii nu au fost infor­mați de ceea ce se întîmplă în or­ganizația lor de bază, neputîndu-și aduce contribuția la soluționarea problemelor. Așa stînd situația, adunarea ge­nerală de alegeri ar fi așteptat ca în darea de seamă să se facă o temeinică analiză a activității ce­lor șapte membri din birou, să se dea explicații clare asupra modu­lui în care ei și-au dus la înde­plinire sarcinile încredințate. Or, după felul cum au fost abordate problemele, darea de seamă n-a făcut nici măcar într-un cuvînt vreo referire la membrii biroului. Au fost lăsați pur și simplu în afara analizei. Și aceasta în ciuda fap­tului că Teofil Chiș, Augustin Les­­chian, Vasile Sarca, Gheorghe U­­ță, Pantela Dragomir, Luca Domi­nic, toți componenți ai biroului, inclusiv Vasile Nagy, secretarul­ organizației de bază, presupunînd că au discutat și aprobat darea de seamă,­­ totuși n-au găsit cu ca­le să-și privească activitatea des­fășurată în spiritul realității, al criticii și autocriticii. Fără îndoia­lă că pentru toate aceste neajun­suri comitetul de partid al auto­bazei nu poate fi scutit de răspun­dere. Membrii lui, inclusiv secre­tarul comitetului, cunoșteau foar­­­te bine situația precară a activi­tății biroului organizației de bază de la transport mărfuri. Mai cu­noșteau, de asemenea că, pe lângă faptul că adunările generale s-au ținut cu intermitențe, că ele erau slab pregătite, activitatea educati­vă în rîndul membrilor de partid se găsește la nivel scăzut. Cu toa­te acestea comitetul de partid nu s-a simțit obligat să acorde îndru­­marea și ajutorul necesar în scopul îmbunătățirii conținutului muncii de partid în cadrul organizației de bază. Dar nici din darea de sea­mă, nici din discuții nu s-au des­prins măsurile întreprinse de or­ganizația de bază pentru organi­zarea învățămîntului de partid pe acest an, precum nici ceea ce ar trebui să se facă în vederea in­formării politice a comuniștilor, pentru asigurarea unor condiții normale de muncă și educație in cadrul coloanelor auto. Cu atît mai puțin s-a arătat ce acțiuni se vor organiza în vederea întăririi disciplinei în muncă. De mai multă vreme, spunea Anton Molnár, se simte aici nevoia de a cunoaște frecvența unor a­­bateri de la disciplina de partid și de stat, pentru ca pe această bază să se aplice apoi asemenea măsuri politico-organizatorice care să închidă orice canal care duce la săvîrșirea lor. In afară de fap­tul că activitatea educativă se cere substanțial îmbunătățită, mai trebuie să se înlăture neajunsurile care persistă în domeniul condiții­lor de muncă ale conducătorilor auto. Multe încălcări ale discipli­nei sînt săvîrșite din cauza slabei întrețineri a autovehiculelor, din lipsa de piese de schimb pentru a căror procurare omul este pus în situația de a comite fel de fel de ilegalități. „Chiar pentru Un lucru elementar, preciza în continuare Augustin Grigan, noi sîntem puși în postură de inferioritate de că­tre cei de la magazia de materiale! Ei așteaptă tot felul de plecăciuni pentru a obține o bujie sau niște lichid pentru frîne..Biroul organizației de bază putea să in­tervină în asemenea împrejurări, deoarece toate aceste nereguli a­­fectează negativ conduita omului, atitudinea lui față de muncă. Deși darea de seamă n-a strălu­cit în analizarea diferitelor aspec­te ale activității organizației de ba­ză, biroului acestuia, dezbaterile ca și propunerile făcute au rele­vat multă maturitate politică, grija deosebită a fiecărui comunist față de îmbunătățirea întregii activi­tăți a organizației de bază. Fireș­te, rămîne ca biroul care a fost ales să-și stabilească asemenea sarcini care să determine perfec­ționarea stilului și metodelor d­e muncă, să intervină cu promptitu­dine în vederea întăririi discipli­nei partinice și de stat, a răspun­derii tuturor comuniștilor față de îndeplinirea exemplară a îndatori­rilor ce le revin. Tinerețea orga­nizației de bază, sarcinile com­plexe pe care trebuie să le înfăp­tuiască sunt incompatibile cu ru­tina și formalismul. Ele cer un spirit de muncă nou, riguros și su­plu, capabil să antreneze pe toți comuniștii la soluționarea proble­melor. ­ormare din pag. 1­­ le de grup­ locale. Ne­­procedînd la aceasta, u­­nele conduceri de unități industriale au gata fabri­cată o „justificare" a proastei organizări producției, a neîndeplini­­­­rii sarcinilor economice. Exemplele de mai jos demonstrează tocmai contrariul și anume că, local, cu preocupare, se pot realiza piese de schimb la nivelul necesar dar și cu costuri de fa­bricație reduse. La E.M. liba am văzut confecționate din deșeuri metalice macaze pentru calea ferată minieră care rivalizează calitativ cu cele produse în uzine specializate, dar cu cos­turi de circa 8—10 ori mai scăzute, în timp ce la E.M. Baia Sprie în a­­dunările salariaților s-a reclamat lipsa acestor macaze în subteran. Ne gîndim că la această din urmă unitate minieră există un atelier mecanic mult mai extins și mai bine dotat ca acel de la liba, însă șchioapătă spi­ritul de organizare al conducătorilor exploată­rii . La întreprinderea de rețele electrice Baia Ma­re, în atelierele proprii se execută în condiții calitative bune clește de mutat conductorii elec­trici, iar prin cooperare cu U.M.T.F. Baia Mare s-au asigurat cîteva pe­­ridocuri pentru transpor­tul stîlpilor pentru­ rețe­le. Un început bun găsim și la C.E.I.L. — Platfor­mă Sighetu Marmației unde s-a trecut masiv, prin instituirea celui de­al 3-lea schimb de lucru, la producția pieselor de schimb, tinzîndu-se ca în viitorul apropiat să se asigure local întregul ne­cesar de piese de schimb pentru unitățile subordo­nate (evident cele care nu pretind o tehnologie specială). Exemplele de mai sus, la care se pot adăuga și altele, ne întăresc con­vingerea că pe seama mai bunei organizări producției, a preocupării a pentru utilizarea deplină a potențialului ateliere­lor mecanice de grup o parte însemnată din ne­cesarul pieselor de schimb se poate asigura pe plan local. Se ridică însă problema, rezolvabi­lă mult mai ușor, a a­­sigurării materialelor ne­cesare producției piese­lor de schimb. — Atelierul nostru, ne spunea maistrul mecanic Vasile Mariș de la E.M. Baia Borșa, realizează lunar o producție de piese de schimb în va­loare de 42—53 mii lei. Avem capacități de exe­cuție suficiente o producție mai pentru (strungurile le-am mare tre­cut la lucrul pe trei schimburi), dar nu avem asigurate materialele ne­cesare. Ne-a fost înfăți­șată o listă întreagă de oțeluri, profile, țevi. „La reparația unei mori de la uzina de preparare sunt necesare circa 160 șuruburi speciale din o­­țel rotund de 35 mm. Le­­am putea executa în cel mult două schimburi, ne spune interlocutorul­, dar asemenea oțel nu pri­mim din depozitul Cen­tralei". Producția în continuă creștere solicită un ne­cesar sporit de piese de schimb. Eforturile pe plan național în acest sens trebuie completate de producția mai bună a acestor piese de schimb pe plan local. Ca­pacități de există, forță de execuție muncă bine calificată, de ase­menea. Ceea ce lipsește și trebuie grabnic reme­diată este preocuparea pentru producția piese­lor de schimb! Atelierele mecanice PENTRU sertAr rsM I I I CALEIDOSCOP O viitoare premieră spațială ln următorii doi ani, trei oameni vor fi in măsură să trăiască pentru o perioadă de trei luni la bordul unei „stații spațiale plasate pe 16 orbită in jurul Pământului, la o altitudine de 450 km“. Această viitoare „premieră spațială“ a­­ fost anunțată de William Schneider, directorul Programului Skaylab al Administrației naționa­le pentru aeronautică și cercetarea spațiului cos­mic I­.A.S.A.J, in cadrul celui de-al XVIII-lea Congres internațional de telecomunicații ale că­rui lucrări se desfășoară la Geneva. Inundațiile din Algeria Ploile torențiale care s-au abătut in ultime­le zile asupra Algerului sunt considerate catas­trofale. In unele puncte ale capitalei algeriene apa a atins doi metri. Zeci de familii au fost evacuate, iar numeroase altele au rămas fără adăpost. Potrivit unui biLanț provizoriu, pagubele se ridică la cîteva sute de mii de dinari. Ploi in­termitente continuă să cadă asupra Algerului. Epidemie similară holerei O epidemie de genul holerei, ale cărei cau­ze nu au fost încă determinate, a fost semnalat la Instanbul, provocind moartea a 14 persoane in ultima săptămînă. Peste 300 de cazuri au fost semnalate in mai multe spitale ale Instan­­bulului. Ministrul turc al sănătății, Vedat Ani Azkan, care conduce cercetările de laborator și aplica­­­­­­rea medicației necesare, a dezmințit că ar fi I­i vorba de holeră. Potrivit ministrului, „această I­I epidemie are un caracter paratiroidic, evoluînd I­I asemănător holerei“ și a fost cauzată de polua­­­­­­rea apei intr-un cartier al Istanbulului. Au fost I­I luate măsuri severe antihnlerice în tot orașul, I­­ și In special în cartierele insalubre. Ravagiile taifunului Joan". Taifunul „Joan", unul din cele mai violente­­ care s-au abătut in urimii ani asupra Filipine [UNK] I­­ lor, a provocat, potrivit surselor oficiale, peste 1 300 de victime. Totodată, se menționează că a­­­­proximativ 45.000 de persoane au rămas fără a­­d­ăpost. Avind o viteză de peste 240 kilometri pe ■ oră, taifunul a­­ devastat plantațiile de cocotieri­­ și bananieri, îndeosebi in regiunea Bicol, la sud ■ de Manila, cea mai afectată din țară. Potrivit­­ relatărilor oficiale, cîteva sute de case au fost ■ complet distruse de vînt sau de inundațiile ca­­­­tastrofale care au însoțit taifunul și care au­­ provocat, de asemenea, pagube în 12 provincii­­ din centrul și sudul Filipinelor. — De ce cad frunzele? Fiul croitorului: — Nu sunt cusute cum trebuie! — Acum cred că veți înțelege ce este Calea Lactee... Zece de os I De ce se așea­ză domnul Ro­ssi In ultimul rînd al sălii, elmu se duce la un film comic? — Pentru că ride... la urmă. ★ — De und­e se extrage sarea? — Din mare. — Și piperul? — Din salam. * Doi gemeni dis­­cută între ei. U­­nul întreaba: — Apropo, cînd e ziua ta de naș­tere?★ Un avion al u­­nei companii ae­riene italiene se apropie de insu­lele britanice, iar stewardeza a­­nunță: „Vă în­științez, domni­lor pasageri, că sîntem pe punc­tul de a ajunge în Anglia și vă previn să vă strângeți centuri­le“. O englezoaică șoptește, revolta­tă, vecinei sale compatriote: „Ah, acești italieni. Permanent cu a­­luzii ironice la adresa bucătăriei englezești“. *• La Nisa, în a­­propierea unor peisaje foarte pi­torești. — Cum, tu ești aici? — Da, în voiaj de nuntă. — Și unde ți-e soția? — A, ea a ră­mas la Milano să supravegheze ca­sa.★ — Da, trebuia să mă căsătoresc cu fata aceea, dar toată familia ei s-a opus nun­ții. — Dar ea, fa­ta...? — Ea... face parte din fa­­m­iilie.★ Doi discută financiari despre proiectele vacan­ței lor. — Inchipuieș­­te-ți, zice dorisem să unul, fac ocolul lumii, dar soția mea n-a vrut, ea ar pre­fera să meargă în altă parte. * — Gemenii dv. sunt aproape dentici. Cum reu­i­­șiți să deosebiți pe unul de celă­lalt? — Foarte sim­plu, Gigi știe să numere pînă la o sută, iar Mișu pînă la 95. DEZLEGAREA JOCURILOR : TOAMNA: Septembrie — iu — Aman — isac — cam — Rir — In — cămări — lin — alune — rînd aer — floare — ai — Tsin — Eri — ap — t —­ac — Acs — arnică — avi — Aca — palat — r — rămurea — lse — emiri — to — Ott — etanșă — triaj — Fram — ogorî — na — si­tari — Sișkin. * CRIPTOGRAFIE DE SEZON: Se întrec la însămînțări. Tractoare cu abur? începutul secolului nostru marcat — în linii mari — apu­n­sul motoarelor cu aburi. In pre­zent, datorită efectelor poluării aerului de către motoarele cu ardere internă apare necesitatea găsirii u­nei alte surse motrice. Cercetătorii englezi presupun că pentru tractoarele agricole și industriale sursa de energie ca­re întrunește toate avantajele motorului cu ardere internă, și chiar mai mult, ar fi motorul cu abur, a cărui funcționalitate să se bazeze pe principiul me­canismului bielă-manivelă, turbinei sau pe ambele principii a combinate. Pe lângă faptul că se evită po­luarea aerului, tractorul cu abur mai prezintă o serie de avanta­je îndeosebi la simplitatea construcției, greutate mică, cheltuieli de fabricație și de ex­ploatare scăzute, funcționare li­niștită și aproape fără sunet, în­treținere simplă, economie de combustibil etc. VASILE COSMA 3 Descoperirile recente ale astrofizicii și teoria „creației continue” Descoperirile recente ale astro­fizicii — de la radiogalaxiile intens emițătoare de radiounde și nuclee­le unor galaxii în explozie, la „quasaruri“ și stele „pulsare" — par de natură atât de enigmatică și de neexplicat în cadrul fizicii de azi, nicit mulți oameni de știin­ță se întreabă, pe drept cuvînt, da­că nu se impune o reevaluare a cunoștințelor fizicii actuale și a i­­potezelor cosmogonice formulate pî­­nă acum. Sunt mai multe cauze care au dus la această convingere. Una din cele mai pregnante este legată de debitul fantastic de energie al a­­cestor corpuri cerești. cînd se calculează cantitatea de energie e­­liberata in explozia nucleelor unor galaxii, aceea emisă de „quasaruri" sau de „pulsare“, se obțin cifre a­­tît de mari, incit devine extrem de greu, dacă nu chiar imposibil, să le explicăm prin reacții termonu­­cleare. In cazul exploziei unor ga­­laxii, este vorba de o energie ca­re ar trebui să fie produsă de mi­liarde de miliarde de bombe cu hidrogen. In plus, toate aceste corpuri sunt mici desigur, astronomic vor­­unele aprecieri arătînd că există pulsare de ordinul de mă­rime al Pământului. La suprafața lor, densitatea de energie este de-a dreptul uluitoare (de ordinul a su­te de mii de wați pe metru pă­trat). Pulsațiile rapide ale pulsarelor (ele se reproduc cu o mare regu­laritate, intervalele dintre două pul­sații succesive nevariind cu mai mult de 1/10 milioane din perioa­dă) nu pot nici ele să fie expli­cate satisfăcător prin nici una din ipotezele formulate pînă azi. Nu e de mirare că astfel de contradicții inexplicabile sunt utili­zate în ipotezele cosmogonice cele mai îndrăznețe. Una din este propusă de profesorul acestea Fred Hoyle — cunoscutul savant englez, care încearcă să găsească în noile corpuri cerești sprijin pentru teoria sa, a „Universului staționar“ sau a „Creației continue". După savan­tul englez, Universul se extinde, dar își păstrează mereu densitatea constantă, prin continua „creație a materiei“ sau mai exact prin con­tinua „pompare a materiei“. A­­ceastă „pompare“ a materiei în U­­nivers are loc în puncte „singula­re“ ale acestuia, puncte care ar coincide cu acele corpuri de ex­trem de mare densitate, care au fost identificate de curind și un­de ar fi „creată“ materia. Corpu­rile cu densitate extrem de mare s-ar situa deci, în timp, la începu­tul evoluției materiei și nu la sfîr­­șitul ei. dacă teoria savantului en­glez, a „Universului staționar“, a fost pe drept cuvînt criticată, da­torită aspectului ei idealist (crea­ția din nimic a materiei) totuși u­­nele din noile sale ipoteze au și părți asemănătoare cu ipoteze cos­mogonice materialiste propuse, mai de mult, de alți astrofizicieni. Astfel, astrofizicianul sovietic acad. V. A. Ambra Dumian sus­ține (aducînd probe) că la pro­cesele de expulzări de materie din nucleele unor galaxii ar avea loc o trecere a materiei dintr-o stare supradensă — necunoscută încă nouă — în aceea a materiei în for­ma sub care o cunoaștem. Potrivit acestei teorii materia nu se crea­­ză ci trece dintr-o formă în alta, chiar dacă forma inițială rămîne un semn de întrebare pentru fizica ac­tuală și are caractere cu totul de­osebite de cele ale materiei pe ca­re o cunoaștem. Cei doi savanți consideră, așadar, că în faza ini­țială a evoluției materiei în Uni­vers s-ar afla corpuri masive extrem de dense, și nu un pro­di­ces de condensare treptată a unui haos uniform si nediferentiat, în cornurile cerești sub forma actual­mente cunoscută nouă, cum susțin cele mai multe ten­te cosmogonice. BOGDAN PAULIUC lector universitar R­ebus VITICOLĂ ORIZONTAL 1. Sărbătoare la romani, închinată zeului Ba­­chus — România, Franța etc., mari pro­ducătoare de vinuri. 2. Braț la braț cu vița de vie — Vin ales cu buchet de tămîioasă (pl.) 3. Poet sud-ame­­rican, autorul poemu­lui „Strugurii și vîn­­tul" — Lac în Scoția. 4. A se văieta — A­­semenea. 5. Pornire la atletism — Compo­zitor român, operetei „Fetele autorul din Murfatlar" 6. Dor — Suprafață bună pen­tru plantat vie 7. Di­minutiv feminin — întrebare — Aurel N. Tămîian 8. Acesta — Localități rurale — Prăjit 9. Se întinde pe Dealul Cetății din Se­ini — Stradă (abrev.) — Urzii 10. Nicolae Crețu — Un butuc — Asociație 11. Vin de culoare roșie-deschisă — Numeral 12. Soi de struguri cu gust plăcut și aromat — Armă albă 13.­ Măsu­ra agrară — A așeza în straturi compacte strugurii în teasc — Parte a mașinii. VERTICAL.­ 1. Au­toarea poeziei „Cîn­­tat-au vinul“ — Beci unde se păstrează vi­nul 2. Posedă — Pro­nume posesiv — Ele­ganță — In car și în căruță 3. Băutură pre­parată din vin, sirop și sifon — Post-meri­­dian 4. Peisaj autum­nal lucrat cu culori de apă — Nu e frumos 5. Mare (fam.) — Compozitor român 6 Autorul pînzelor „Struguri de Dealul Mare" și „După cule­sul viei" — Cu frunze multe și dese 7. Apa­re luna — Alifie — Vehicul rustic — Ion A. Ardeleanu 8. Mo­nedă orientală — Vin acru — Vin tare de puterea acestuia 9. A­­colo se beau vinuri și se mănîncă pastra­­mă (pe) — Două boa­be de Mischet — La Seini se află această unitate agricolă pro­ducătoare de struguri și vinuri renumite 10. Varietate de struguri — Dialect în Ceylon 11. Sat în spate­ — Altă varietate de struguri (pl.) — Cam­pion 12. Notă muzi­cală — Razachie, Ali­cante, Traminer, Cha­sselas. 13. Reședință de județ — Autorul romanului „Clopote și struguri". CUVINTE RARE : Urr, Asu, Elu, Rebr. V. PETRIC L ALEXE

Next